Buletin Cosmic

Blue Origin —alături de Lockheed Martin, Draper, Boeing, Astrobotic și Honeybee Robotics, sunt companiile selectate astăzi de NASA pentru a construi landerul lunar pentru misiunea Artemis V, care va transporta astronauții de pe stația spațială Gateway pe suprafața lunară. Între 21-30 mai, a avut loc misiunea comercială Ax-2 a companiei Axiom Space, în care Peggy Whitson (astronaut profesionist, al 4-lea zbor în spațiu) și 3 astronauți privați John Shoffner (SUA), Rayyanah Barnawi (Arabia Saudită) și Ali AlQarni (Arabia Saudită) au ajuns la bordul ISS cu o capsulă Dragon. Și tot în 30 mai, la ora 21:27 UTC, Coreea de Nord a lansat un satelitul militar de spionaj, dar acesta nu a ajuns pe orbită, în urma unei defecțiuni ale rachetei purtătoare. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Ilie este un crocodil curios, Matilda o pasăre înțeleaptă, iar Dumitru-Dorin Prunariu nu cred că mai are nevoie de nici o prezentare. Cele trei personaje sunt prezente în “Cu Ilie prin galaxie — carte de astronomie”, o carte pe care am avut plăcerea să o scriu în ultimele luni și pe care o puteți comanda online, la Editura Corint Educațional (cu livrare din 20 mai). Ea se adresează în primul rând viitorilor marțieni, curioșilor din ciclul primar, generației care va ajunge, în sfârșit, pe Marte! Nu este doar o altă carte despre spațiu, pentru că spre deosebire de toate celelalte cărți pe care le găsiți pe rafturile librăriilor, această carte urmează îndeaproape programa pentru disciplina Start în aventura cunoașterii Universului, deci se adresează nu doar copiilor curioși, ci și profesorilor care doresc să predea această disciplină opțională la ciclul primar. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Lansarea rachetei Starship din 20 aprilie, deși s-a încheiat cu o explozie, rămâne un moment important în istoria industriei aerospațiale, pentru că joia trecută, Starship a devenit cea mai mare și mai puternică rachetă testată vreodată, detronând racheta SLS care a avut o lansare de succes acum câteva luni. După circa 4 minute zborul s-a încheiat cu o explozie. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Vinerea trecută, de la centrul spațial Kourou din Guiana Franceză, rachetă Ariane 5 a lansat sonda europeană JUICE spre Jupiter, unde va studia lunile înghețate Europa, Ganymede și Callisto, în căutarea unor posibile urme de viață. Când va trimite NASA primul echipaj spre Marte? Conform unui document publicat recent, după ce programul Artemis va evolua de la faza "întoarcerii pe Lună" (în care ne aflăm acum) la "prezență susținută pe Lună". Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

NASA a anunțat numele membrilor echipajului Artemis-2: Christina Koch, Jeremy Hansen, Victor Glover și Reid Wiseman. Sunt câteva motive care ne fac să credem că poate săptămâna viitoare vom vedea o tentativă de lansare a rachetei Starship. Virgin Orbit își încetează activitatea pe perioadă nedeterminată, concediază 85% din personal și declară falimentul. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Racheta Terran-1 de la Relativity Space a fost lansată în 23 martie, la ora 03:25 UTC și, deși nu a ajuns pe orbită, lansarea este considerată un succes de companie, având în vedere cât de experimentale sunt tehnologiile folosite pentru realizarea rachetei: 85% din Terran-1 este realizată prin manufacturare aditivă, adică imprimare 3D). Vulcan se pregătește să fie prima rachetă cu metan care ajunge pe orbită, având planificat zborul inaugural în data de 4 mai. În ciuda confiscării de către Rusia a 36 de sateliți, compania OneWeb are în acest moment peste 600 de sateliți pe orbită, ceea ce înseamnă că poate oferi un serviciu global prin constelația OneWeb (conexiune la internet direct din satelit, similar cu ceea ce oferă și SpaceX). Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Pentru prima dată, cercetătorii au identificat dovezi ale unui vulcanism activ pe Venus: este vorba despre două imagini radar capturate în 1991 de sonda americană Magellan, la o diferență de 8 luni, în care o structură de pe suprafața planetei își schimbă semnificativ forma. Putem să răsuflăm ușurați, șansele ca asteroidul 2023DW să lovească Pământul în 2046 au scăzut dramatic, până la 1:3300, după ce au fost făcute mai multe măsurători și orbita sa a putut să fie trasată mai precis (asta după ce acum câteva zile, când datele erau mai puține, șansele erau de 1:600 sau, la un moment dat, chiar 1:300). Insă după ce am scăpat de 2023DW, a apărut un nou asteroid notat cu 1 pe scara Torino: 2023DZ2, cu un diametru de peste 50 de metri, are 1:430 șanse să lovească Pământul în 27 martie 2026. După o serie de manevre complicate și după 100 de zile petrecute în spațiu, sonda Hakuto-R a companiei nipone private iSpace —lansată de o rachetă Falcon 9 în 11 decembrie 2022, a ajuns astăzi pe orbita Lunii. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Bugetul NASA pentru anul fiscal 2024 include, pentru prima dată, 180 milioane de dolari destinați proiectării unui vehicul care să fie folosit pentru de-orbitarea Stației Spațiale Internaționale în ianuarie 2031. Roscosmos se pregătește pentru a lansa capsula Soiuz MS-24 mai repede decât plănuia inițial. Nicole Aunapu Mann (NASA), Josh Cassada (NASA), Koichi Wakata (JAXA) și Anna Kikina (Roscosmos) au revenit în noapte de duminică spre luni cu bine pe Pământ, după ce au petrecut 155 de zile la bordul Stației Spațiale Internaționale.

Un cercetător român atrage atenția că telescopul spațial Hubble este afectat de sateliții mega-constelațiilor recente: telescopul se află la aproximativ 530 km altitudine, deci cu 20 de kilometri sub stratul principal de sateliți Starlink, ceea ce înseamnă că tot mai multe imagini surprinse de Hubble sunt alterate de trecerea sateliților pe deasupra telescopului. Debutul rachetei nipone H-3 a fost unul eșuat, după o problemă tehnică a motorului LE-5B-3 a treptei secundare; Japonia a pierdut astfel un satelit de 280 milioane dolari. Conform unui raport publicat recent de Arianespace, eșecul ultimei lansări a rachetei europene Vega-C, din 21 decembrie 2022, se datorează unei eroziuni premature a ajutajului —achiziționat de Avio de la compania ucraineană Yuzhnoye; subiectul readuce însă în discuție numărul extrem de redus de lansatoare proprii pe care Europa le are la îndemână.

Lucrurile încep să reintre în normal la bordul Stației Spațiale Internaționale, după lansarea și andocarea capsulei Soiuz MS-23. Compania United Launch Alliance se pregătește pentru primul zbor al rachetei Vulcan, programat pentru 4 mai. China a declarat că în curând stația spațială Tiangong va fi deschisă și astronauților altor națiuni, într-un program care ne amintește de programul Intercosmos derulat de URSS începând cu 1978. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

După ce în 15 decembrie capsula Soiuz MS-22 a pierdut, într-o manieră spectaculoasă, lichidul de răcire, aparent, un lucru similar s-a întâmplat în 11 februarie și cu nava cargo Progress MS-21, andocată la modulul rusesc Poisk. Un asteroid cu diametrul de aproximativ 1 metru a intrat în atmosfera Pământului în noaptea de 13 februarie, dezintegrându-se deasupra Canalului Mânecii, fără să prezinte vreun pericol. Testul static al primei trepte Starship (Booster 7) a avut loc în cursul nopții de 9/10 februarie, însă doar o treime din rezervorul boosterului a fost umplut cu combustibil. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

JPL și NASA investighează de ce JunoCam, principala cameră de la bordul sondei Juno, nu a capturat toate imaginile planificate în timpul celui mai recent survol al lui Jupiter, care a avut loc în 22 ianuarie 2023. Satelitul militar rusesc Cosmos-2499, lansat în 2014, s-a dezintegrat pe orbită la începutul anului. US Space Force a anunțat că urmărește 85 de fragmente ale acestuia aflate la aproximativ 1170 km altitudine. Capsula Progress MS-20 s-a desprins marți, 7 februarie, de Stația Spațială Internațională și  a revenit distructiv pe Pământ, pentru a face loc următoarei capsule de aprovizionare, Progress MS-22. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Preseverance investighează craterul Jezero, o regiune despre care, cercetătorii spun că ar putea fi favorabilă vieții microbiene. El a lăsat în urma sa toate cele 10 tuburi de rezervă cu probe de sol marțian. NASA a testat recent cu succes un motor de rachetă cu detonare rotativă: spre deosebire de restul motoarelor folosite în prezent (care folosesc combustia pentru a genera propulsie, adică energia eliberată în urma reacției cu un oxidant, de obicei oxigenul), motorul testat recent la centrul spațial Marshall folosește energia eliberată în urma procesului de detonare (adică ruperea legăturilor chimice dintr-un compus). În 23 ianuarie, Starship (adică Booster 7 + Ship 24) au fost alimentată cu peste 4500 tone de combustibil, în ceea ce s-a numit Wet Dress Rehersal —WDR, adică o repetiție generală a vehiculului înaintea unei lansări. Testul a fost un succes și a reușit din prima încercare.

După jumătate de secol de pauză, NASA și DARPA (Agenția pentru Proiecte de Cercetare Avansată) reiau planurile pentru realizarea unui propulsor nuclear. Un astfel de motor urmează să fie testat pe orbită în 2027. Roverul chinezesc Zhurong, aflat în hibernare din luna mai, nu a restabilit comunicațiile cu Pământul în luna decembrie, așa cum era de așteptat. În 19 ianuarie, elicopterul marțian Ingenuity a efectuat cel de-al 40-lea zbor: s-a ridicat 10 metri deasupra solului și s-a deplasat 178 de metri, în 91.62 de secunde. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Roscosmos a anunțat recent că Soiuz MS-22, capsula avariată în 15 decembrie 2022 în urma unei scurgeri necontrolate a lichidului de răcire, va ateriza fără echipaj la bord în luna martie. În 20 februarie, mai repede decât era planificat inițial, capsula Soiuz MS-23 va fi lansată, tot fără echipaj, pentru a andoca la ISS. Vineri, 13 ianuarie, a avut loc inaugurarea oficială a complexului spațial de la Esrange, din Suedia, în prezența regelui Carl al XVI-lea Gustaf, a premierului suedez Ulf Kristersson și a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În 15 ianuarie, ora 22:56 UTC, a avut loc a 5-a lansare a unei rachete Falcon Heavy, de pe rampa LC-39A de la centrul spațial Kennedy, din Florida, într-o misiune pentru Forțele Spațiale ale SUA (USSF-67). Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Top 3 cele mai importante evenimente din spațiul cosmic, în anul 2022: telescopul Spațial James Webb trimite primele imagini în infraroșu, ale Universului îndepărtat, DART s-a prăbușit intenționat pe un asteroid cu scopul de a-i altera traiectoria și războiul din Ucraina a schimbat fundamental și industria aerospațială. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

După 25 de zile petrecute în spațiu, capsula Orion a ajuns în apele Oceanului Pacific și astfel misiunea Artemis-1 s-a terminat cu succes. Consiliul ministerial al Agenției Spațiale Europene (ESA), întrunit la sfârșitul lunii noiembrie la Paris, a aprobat bugetul agenției pentru următorii trei ani. În valoare de 16.9 miliarde de dolari, acesta este mai mic decât spera ESA (care solicitase inițial 18.5 miliarde), dar este cu 17% mai mare decât bugetul precedent, de 14.5 miliarde, alocat în 2019. O nouă premieră pentru programul spațial chinezesc: la bordul stației spațiale Tiangong a avut loc o predare de ștafetă, între echipajul Shenzhou-14 și noul echipaj Shenzhou-15, lansat în 29 noiembrie. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Dacă lansarea SLS a decurs perfect, nu același lucru se poate spune și despre 4 din cei 10 sateliți lansați de treapta secundară ICPS, după desprinderea capsulei Orion. După 908 zile petrecute în spațiu, avionul spațial X-37B a revenit în 12 noiembrie înapoi pe Pământ, aterizând pe pista centrului spațial Kennedy din Florida. Pe orbită rămâne însă avionul spațial chinezesc, lansat în 4 august. Și tot în 2024, Ungaria plănuiește să trimită un astronaut la bordul Stației Spațiale Internaționale, în urma unui acord între guvernul maghiar și compania Axiom Space. Valoarea contractului este de 100 de milioane de dolari, aproape de 5 ori valoarea contribuției anuale a Ungariei la Agenția Spațială Europeană. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

După ce lansarea a fost amânată din cauza unui incendiu în camera de comandă, capsula Cygnus NG-18 a ajuns până la urmă pe orbită, însă doar unul din cele două panouri solare s-au desfăcut. În acest timp, nava cargo Tianzhou-4 s-a desprins de modul central Tianhe al Stației Spațiale Chineze și a revenit prin atmosferă, distructiv, dar controlat, spre deosebire de treapta superioară a rachetei Chang Zheng 5B. O veste bună pentru misiunea Psyche vine cu o veste proastă pentru VERITAS.

În 31 octombrie, o rachetă Chang Zheng 5B a lansat pe orbită modulul Mengtian, al treilea și ultimul modul al Stației Spațiale Chinezești. La 13 ore după lansare, acesta a andocat la Tianhe, modulul central al stației. În 24 decembrie 2021, sonda InSight a detectat pe Marte un cutremur de magnitudine 4, însă abia în 11 februarie 2022 a fost identificată cauza acestuia: un impact cu un meteorit. După o pauză mai lungă de 2 ani, SpaceX a lansat din nou o rachetă Falcon Heavy, de această dată pentru Forțele Spațiale ale Statelor Unite. Cele două boostere laterale au revenit simultan înapoi pe Pământ, în timp ce boosterul central nu a fost recuperat de această dată. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Primul zbor al rachetei europene Ariane 6 a fost amânat din nou, de această dată pentru ultimul trimestru al anului următor. Asta dacă totul merge bine. ARABSAT-1A, un satelit aflat pe orbită geostaționară și nefuncțional din 1992 a început să își modifice orbita. Până în prezent, în acest an au avut loc 144 de tentative de lansări orbitale, din care 5 s-au încheiat cu un eșec. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Dennis Tito, primul turist care în 2001 a plătit 20 de milioane de dolari pentru a ajunge la bordul Stației Spațiale Internaționale cu ajutorul unei capsule Soiuz, vrea să ajungă, împreună cu soția sa, în jurul Lunii. Agenția spațială europeană (ESA) a publicat recent direcțiile ce vor fi urmate de misiunile spațiale europene care vor avea loc între 20305 și 2050 într-un document denumit "Voyage 2050". Încurajată de succesul misiuni Chang'e-5 și Tianwen-1, China plănuiește să lanseze în 2024 o sondă interplanetară, denumită Tianwen-2, care să aterizeze pe asteroidul 2016 HO3, de unde să preleveze probe de sol, pe care să le aducă înapoi pe Pământ. Încurajată de succesul misiuni Chang'e-5 și Tianwen-1, China plănuiește să lanseze în 2024 o sondă interplanetară, denumită Tianwen-2, care să aterizeze pe asteroidul 2016 HO3, de unde să preleveze probe de sol, pe care să le aducă înapoi pe Pământ.

Sonda CAPSTONE, lansată în 28 iunie, continuă să se îndrepte spre Lună, însă nu fără emoții. Lucy, lansată în 16 octombrie 2021 spre sateliții jovieni, a avut încă de la începutul misiunii probleme cu extinderea unuia din cele două panouri solare. Sonda marțiană InSight, care a ajuns pe suprafața Planetei Roșii în 26 noiembrie 2018, se apropie de finalul misiunii, din cauza panourilor solare acoperite de praf. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Într-o viitoare misiune Polaris, un parteneriat între NASA și SpaceX, ar putea prelungi perioada de viață de telescopului spațial Hubble; începând cu duminică, 02 octombrie, sonda marțiană indiană Mangalyaan (MOM) a încetat să mai comunice cu Pământul și agenția spațială indiană a anunțat zilele trecute că sonda nu va mai putea fi reactivată; după mai multe amânări și după o primă lansare ratată în 03 septembrie 2021, Firefly Aerospace a reușit în cele din urmă să lanseze cu succes racheta Alpha. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Sonda DART a lovit asteroidul Dimorphos, într-o primă misiune de apărare planetară derulată de NASA; deși testul de alimentare cu combustibil a fost unul reușit și cu toate că Space Force a permis lansarea rachetei fără reîncărcarea bateriilor sistemului de întrerupere a zborului, NASA a decis să retragă în hangar racheta SLS din cauza condițiilor meteo extreme din Florida; în 21 septembrie, ora 13:54 UTC, o rachetă Soiuz-2.1a a lansat pe orbită capsula Soiuz MS-22 “Țiolkovski“, avându-i la bord pe Serghei Prokopiev, Dimitri Petelin și Francisco Rubio. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Din 2025 s-ar putea să avem stații de alimentare orbitale, cu combustibil pentru sateliții geostaționari. Roverul marțian Perseverance a identificat într-o probă analizată recent (o rocă sedimentară denumită “Wildcat Ridge” din craterul Jezero) cea mai mare concentrație de substanțe organice măsurată până acum pe Marte. Compania europeană Arianespace are planuri interesante pentru următorii ani: la Congresul Astronautic Internațional de la Paris, compania europeană a prezentat SUSIE —Smart Upper Stage for Innovative Exploration, o treaptă superioară pentru Ariane 6, care nu doar că poate fi reutilizată, dar ar avea două variante, una cargo și una pentru echipaj. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Oleg Artemiev și Samantha Cristoforetti au efectuat o activitate extravehiculară pentru continuare operațiunilor de punere în funcțiune a brațului robotic european atașat modulului Nauka. Duminică 24 iulie, o rachetă Changzheng-5B a lansat modulul Wentian, care câteva ore mai târziu a andocat la Stația Spațială Chineză. Compania europeană Eutelsat va fuziuna prin absorbție cu compania britanică OneWeb, într-o încercare de a face mai bine față concurenței cu SpaceX și Starlink. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare (COMOTI) din București și compania GMV Romania participă la realizarea brațului robotic european care urmează să fie folosit pe Marte, în viitoarea misiune Mars Sample Return. NASA și Roscosmos au semnat un acord prin care astronauți americani vor zbura spre ISS la bordul capsulelor Soiuz, în schimbul cosmonauților lansați cu capsule Dragon, fără să existe și compensații financiare. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

JWST trimite primele imagini, dar povestim și despre lansarea inaugurală a primei rachete orbitale la care a contribuit și România, dar și despre relațiile dintre ESA și Roscosmos. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Probleme pentru CAPSTONE, noi lansări Atlas V și LauncherOne și un bilanț al lansărilor orbitale la mijlocul anului. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Compania RockeLab a lansat pentru NASA sonda CAPSTONE, care se îndreaptă spre Lună pentru a testa o orbită cu totul specială în jurul Lunii, unde urmează să fie plasată în următorii ani viitoarea stație spațială Gateway. NASA a anunțat că lansarea misiunii Psyche nu va avea loc în acest an din cauza unor probleme ale softului de navigație și control. Racheta sud-coreeană KSLV-II (sau Nuri) a reușit să pună pe orbită un satelit, în primul său zbor fără incidente. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Rusia continuă discuțiile privind o nouă stație spațială, iar epopeea telescopului spațial Spektr-RG a ajuns la un nou episod.Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Voyager-1 trimite date ciudate, de la peste 23 de miliarde de kilometri de Pământ și costumele de astronauți de la bordul ISS, imposibil de folosit. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Elicopterul Ingenuity dă semne de oboseală și China lansează o misiune de aprovizionare a stației spațiale proprii. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

Kjell Lindgren (NASA), Robert Hines (NASA), Samantha Cristoforetti (ESA) și Jessica Watkins (NASA) au ajuns săptămâna trecută la bordul Stației Spațiale Internaținoale, cu ajutorul capsulei Dragon Freedom. Nu doar capsula zboară pentru prima dată în spațiu, dar și Hines și Watkins, în timp ce ceilalți membri ai echipajului Crew-4 se află la al doilea zbor orbital. Este al 5-lea echipaj lansat de o capsulă Dragon; capsula Starliner a companiei Boeing se pregătește și ea pentru un test, fără astronauți la bord, care este programat pentru finalul lunii mai. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).

După mai multe amânări din cauza vremii nefavorabile din zona de recuperare, luni, 25 aprilie, echipajul misiunii Axiom-1 a ajuns în cele din urmă înapoi pe Pământ; Stația Spațială Internațională a efectuat o manevră de ridicare a orbitei cu 1.8 km, folosind motoarele navei Progress MS-18, pentru a evita un fragment posibil periculos provenit din testul balistic anti-satelit rusesc din 15 noiembrie 2021; NASA a anunțat că prelungește misiunea a 8 sonde interplanetare care nu au probleme tehnice și care vor continua să exploreze planeta Marte, Luna și alte corpuri din sistemul solar. Material realizat de Mihaela Ghiță și Claudiu Tănăselia pentru emisiunea Știința360 (Radio România Cultural).