UrbanTALKS
By Asociația Obștească Salvați Chișinăul
Conceptul presupune o serie de interviuri cu oameni care contribuie la bunăstarea orașului.
UrbanTALKSJan 31, 2022
„Locuitorii Chișinăului merită mai mult”. Vorbim cu urbaniști și arhitecți despre dezvoltarea orașului nostru (I).
Acest episod (din două interviuri) a pornit de la un nou plan urbanistic care s-a propus recent pentru o zonă din orașul nostru (PUZ). Am decis să discutăm cu invitații noștri - Andrei Vatamaniuc (arhitect și urbanist) și Alexandru Munteanu (urbanist) despre modul în care se dezvoltă și se construiește orașul nostru în ultimii zece ani. Vorbim despre bune practici, despre catastrofa urbanistică spre care se îndreaptă orașul nostru, despre clădiri noi, despre calitatea apartamentelor care se construiesc azi și zone ale Chișinăului care ar putea deveni adevărate puncte de atracție.
În prima partea a acestui episod discutăm cu Alexandru Munteanu, urbanist de profesie, despre propunerea recentă în locul Zonei Industriale Mezon și cum aceasta ar putea deveni un spațiu atractiv pentru orașul nostru și chiar pentru regiune.
Aproximativ 20% din locuitorii Chișinăului sunt afectați de lipsa accesibilității
V-ați gândit vreodată cum se deplasează o persoană în scaun rulant, o persoană în cârje sau un părinte cu un copil în cărucior prin Chișinăul nostru? Pentru cei mai mulți dintre noi problemele de accesibilitate ne creează incomodități, însă pentru unii oameni acestea limitează accesul la viața publică și în unele cazuri chiar îl exclude. În interviul de azi discutăm cu managerul de program din cadrul Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități Moldova (CDPD), Ion Cibotarica despre cât de accesibil este orașul nostru și cum ne influențează acest aspect viața de zi cu zi. Vorbim despre infrastructura, ce s-a schimbat în Chișinău începând cu 2015, ce s-a făcut pentru accesibilitate și design incluziv, de ce subteranele nu sunt o soluție bună și ce poate face fiecare dintre noi pentru un oraș în care toată lumea se poate deplasa fără impedimente. Pagina Centrului pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități https://www.facebook.com/cdpdmd Pagina „Chișinăul accesibil pentru toți” - https://www.facebook.com/ChisinaulAcc...
Pe noi ne găsiți și aici: https://savechisinau.org, Facebook.
Acest episod poate fi văzut și pe Youtube - https://youtu.be/NE4wSdhX0SE
Istoria caldarâmului din Chișinău
În contextul descoperirii pe strada 31 august 1989 a unei porțiuni vechi de caldarâm (https://bit.ly/3lQ4uNT) am decis să vă povestim câte ceva despre istoria acestuia. Nu neapărat despre acest pavaj, ci despre caldarâmul din Chișinău. Vă vorbim despre primele străzi pavate, despre autoritatea responsabilă de astfel de lucrări, despre comisia din perioada primarului Carol Schmidt și despre scandalul de corupție din secolul XIX privind pavarea străzilor principale ale orașului. Mai puteți citi despre caldarâmul vechi și aici:
- https://locals.md/2013/kishinyovskaya-bruschatka/
- http://oldchisinau.com/forum/viewtopic.php?f=9&t=159
Episodul poate fi văzut și pe canalul nostru de youtube: https://youtu.be/XzSehaALhkg
Pe noi ne găsiți aici: https://savechisinau.org
Istoria Chișinăului: Este Hotelul Național monument istoric sau nu? Chișinăul și arhitectura din perioada sovietică (4)
Azi multe subiecte trezesc polemici. În contextul actual poate că e foarte important să vorbim și despre arhitectura pe care o avem aici din perioada sovietică. Ce facem cu ea? Hotelul Național, Cafeneaua Guguță și Clădirea Filarmonicii - sunt aceste clădiri monumente istorice sau nu? Despre aceste aspecte am discutat în acest episod (episodul patru din seria de interviuri cu doctorul în arhitectură Sergiu Ciocanu).
Totodată vorbim despre conceptele „oraș vechi” și „oraș nou” în contextul creării în Chișinău a unui nou pol de dezvoltare urbană.
Istoria Chișinăului: „Majoritatea monumentelor istorice au o valoare arhitecturală modestă” (3)
În acest episod distrugem mituri - un monument istoric nu înseamnă neapărat monument de arhitectură. „Patrimoniul construit nu constă doar din vârfurile dezvoltării arhitecturale ci și din clădiri foarte simple” - despre acest concept vorbim în acest interviu și despre criteriile prin care unui edificiu i se atribuie statutul de monument. Discutăm desigur și despre Nucleul Istoric al Chișinăului și de ce acesta astăzi cuprinde aproape 618 hectare.
Acesta este al treilea episod din seria de interviuri cu domnul Sergius Ciocanu, doctor în arhitectură și cercetător științific.
În primele două episoade am vorbit despre cum a devenit Chișinăul un centru administrativ important în Țara Moldovei și ulterior capitală gubernială în secolul XIX și despre reconstrucția orașului Chișinău după cel de-al doilea Război Mondial.
Istoria Chișinăului: Orașele după război. Chișinău și Varșovia (2)
În episodul anterior am discutat cu domnul Sergius Ciocanu despre cum orașul nostru a devenit în secolul XVIII un centru administrativ important.
În acest episod discutăm despre orașele post război și comparăm Chișinăul cu Varșovia în acest sens.
De ce n-a fost restaurat complet nucleul istoric al Chișinăului după cel de-al Doilea Război Mondial?
Episodul poate fi văzut și pe pagina de Youtube:
Mai multe detalii despre cum au fost reconstruite cele două orașe puteți citi și aici: https://savechisinau.org/orase-versus-razboaie-cum-si-au-revenit-orasele-europene-dupa-marile-razboaie/
Sursă foto: shorturl.at/suFI1
„Chișinăul a fost incendiat de cinci ori și de fiecare dată și-a revenit și s-a dezvoltat.” (1)
Primul înterviu începe cu întrebarea: De ce orașul Chișinăul este astăzi capitala Republicii Moldova?
Aflați din acest episod cum importanța orașului nostru a crescut treptat începând cu secolul 17 și cum a ajuns să fie printre zece cele mai mari localități din Țara Moldovei în secolul 18.
Acest episod este publicat și în format video pe pagina noastră de Youtube: youtu.be/LT60UWa2Jwk
„În cazul nostru restaurările seamănă a reparații sau a reconstrucții”. #ChișinăuTALKS cu directorul Agenție de Inspectare a Monumentelor
În acest episod vorbim despre restaurarea monumentelor istorice cu directorul Agenției de Inspectare și Restaurare Dumitru Eremciuc.
Discutăm despre cum poate Agenția acționa în cazul în care se fac intervenții proaste la un monument, despre situația actuală a patrimoniului construit din Chișinău, despre cum restaurările în cazul nostru sunt mai mult reparații și despre cursurile de conservare după modelul italian.
Acest episod poate fi văzut și pe pagina noastră de Youtube - https://youtu.be/wqHxwcoycsI
„Nucleul istoric e o structură urbană complexă.” Interviu cu arhitectul Andrei Vatamaniuc.
Teaser. „Nucleul istoric este o structură urbană complexă.”
De la o luni scoatem din „cuptorul” Save Chișinău o nouă ediție de #ChișinăuTALKS. De astă dată colega noastră, Patricia Mihailă, coordonatoare comunicare, a fost în rol de intervievatoare și a discutat cu Andrei Vatamaniuc - arhitect, co-fondator al laboratorului de arhitectură MIEZ și al Centrului de Urbanism. Iar mai nou - membru al Consiliului Național al Monumentelor Istorice.
Am discutat cu Andrei despre cum vede dezvoltarea arhitecturală și urbanistică a Chișinăului și cum s-au schimbat studiile din domeniul arhitecturii de când a absolvit facultatea. Invitatul nostru ne-a povestit și ce înseamnă pentru el rolul său mai recent de membru al CNMI.
Chintesența Chișinăului - un proces care îl distruge și unul care-l face mai frumos. Descoperim Chișinăul cu Anastasia Taburceanu
Nu știm dacă ați auzit de platforma Descoperiri Urbane, dar e una în care veți găsi multă istorie a orașului nostru. De la Casa Casso până la Cafeneaua Guguță veți fi uimiți de lucrurile interesante pe care le puteți citi aici. Chiar dacă fondatoarea platformei, Anastasia Taburceanu, a decis să se dedice mai mult comunicării în cadrul Guvernului Republicii Moldova, ne-am gândit să o invităm la o discuție despre Chișinău și despre blogul creat în 2012.
Ne-a povestit despre cum a apărut „Descoperiri Urbane”, despre clădirile care îi plac cel mai mult, arhitectura sovietică și dacă are orașul nostru vreo șansă sau nu.
Despre grădinărit urban și participare activă în proiectele locale cu Lilia Nenescu.
„Bugetul civil e un mecanism unic prin care tu, ca cetățean, poți decide ce va fi în curtea ta.”
De ce plopul este un copac-minune, cum e să dormi sub salcâmii înfloriți și ce înseamnă pentru omul de
rând noțiunea complicată de „bugetare participativă” au aflat colegele noastre, Patricia și Maria, de la activista Lilia Nenescu.
Parcul de 200 de ani. „Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt”
În acest episod vă povestim despre cel mai vechi parc din Moldova și din Chișinău.
Grădina care a avut un leagăn, Clădirea Fotografiei, pavilioane cu cvas, o expoziție arhitecturală, Clubul Nobilimii și multe spații cu flori.
Un episod despre „Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt.
#ChișinăuTALKS cu Ana Popa. „Ori mă mut în altă parte, ori încerc să schimb ceva aici”
Tot mai multe orașe europene prioritizează transportul alternativ în ultimii ani. Despre acest fenomen vorbim în acest interviu cu Ana Popa - una din fondatoarele Alianța Biciclete Chișinău (ABC). Am aflat de la invitata noastră ce face Chișinăul pentru a stimula utilizarea transportului alternativ, cum cooperează cu Primăria municipiului Chișinău și ce a reușit ABC să realizeze într-un timp atât de scurt de la crearea mișcării. Pe tinerii și tinerele de la Alianța Biciclete Chișinău îi puteți găsi aici - https://www.facebook.com/velochisinauIar pe noi aici - https://www.facebook.com/savechisinau și aici https://savechisinau.org/
Autoare: Anetta Dabija, A.O. Save Chișinău Echipă: Patricia Mihăilă, Maria Ivanov, Alexandru Munteanu
Interviul este realizat în cadrul proiectului: „Save Chișinău - The right to the city” implementat cu suportul European Endowment for Democracy. Conținutul acestuia nu reflectă opinia oficială a EED. Responsabilitatea pentru informațiile și opiniile exprimate în această publicație aparține în întregime autorilor și participanților.
Save Chișinău/ A. O. Salvați Chișinăul este o organizație non-guvernamentală, care promovează principiile urbanismului durabil și integrarea armonioasă a patrimoniului cultural în dezvoltarea urbană.
Este Chișinăul un oraș verde? Despre ecologie cu Ion Ungureanu
Pentru că un oraș nu ar fi nici măcar locuibil fără copaci, parcuri, spații verzi, apă, aer curat și fără întreg ecosistemul naturii, de data aceasta am discutat cu un ecolog. El ne-a lămurit, pe cât de scurt se poate, ce înseamnă un oraș verde și ecologic, dacă acesta este un aspect important și dacă poate fi numit Chișinăul verde sau nu, și de ce.
Astfel, va invităm să ne ascultați alături de colegul și ecologul Ion Ungureanu!
Chișinăul este un oraș pe care să-l povestești. Despre turismul capitalei noastre cu Maria Axenti
🕵️♂️✨ Am putea spune că orașul nostru nu prea are ce arăta lumii. Maria ne convinge că nu e chiar așa.
Vorbim în acest podcast cu invitata noastră despre oferta turistică a orașului Chișinău. Maria ne povestește despre întâmplările haioase pe care le-a avut ca ghid de turism, despre cum capitala noastră e un oraș care trebuie povestit, despre proiectul Chișinău prin Monoclu și ce putem face ca să schimbăm oferta turistică.
„Toată lumea vrea parcări”. Despre Chișinău și urbanism cu Alexandru Munteanu
În episodul 2 din podcastul nostru discutăm despre cele mai populare subiecte și probleme ale orașului Chișinău.
Îl avem ca invitat iar pe Alexandru Munteanu, urbanist de profesie.
Am vorbit despre problema parcărilor, despre ce face un oraș mai confortabil pentru oameni, ce se întâmplă în orașele din vest, ce construiesc arhitecții noștri astăzi în Chișinău și ce ar face Alexandru dacă ar fi primar.
Ne puteți urmări și pe alte platforme:
Youtube - https://bit.ly/33Ygq7j
Facebook: https://www.facebook.com/savechisinau
Despre Chișinău și design cu Mihai Stamati
Discutăm în acest interviu despre capitala noastră cu designerul Mihai Stamati. „Fă rai din ce ai” - este citatul cu care ni se asociază Mihai. L-am rugat să ne povestească despre oraș, despre locurile dragi, despre o eventuală Bienală de Design la Chișinău, despre mobilierul urban pe care l-a meșterit și dacă iubește Chișinăul mai tare decât Ciuteștiul.