În Centru

Într-un an în care ascensiunea populismului antidemocratic  e subiect zilnic de discuție, poate e vremea și pentru o conversație despre ce avem de apărat. Curentul centrist-liberal care a construit lumea în care trăim azi e atacat din toate părțile și se apără timid și ezitant. O face poate și pentru că spre deosebire de adversarii săi e un pic mai dispus să își accepte neîmplinirile, ratările dar mai reținut în a-și afirma victoriile. 

Mai are liberalismul, înțeles dincolo de sensul restrictiv al afilierii politice, lucruri de spus? 

Ar avea, cred invitații primului episod din noul sezon În Centru: Alexandru Gabor editor la comunitatealiberala.ro și fondatorul site-ului, Cristian Ghinea.

Trăim o perioadă de maxime tensiuni pe scena politică internațională, iar fricile se adună până la nivele care duc la densensibilizare. Discutăm astăzi nu doar despre acest context, dar și despre cum răspund tinerii la un asemnea climat, cum aleg ce cauză să suțină (în cazul în care o fac).

Cine sunt votanții lui Mircea Geoana ———- in episodul de azi discutăm despre un sondaj care îl plasează pe Mircea Geoana în topul posibililor candidați pentru prezidențialele de anul viitor. Apoi ne oprim asupra unor propuneri de referendum ale AUR - una stranie alta zombie (Coaliția pentru Familie se întoarce).

Portbagajul și politica - Imaginile cu o presupusă mită de sute de mii euro oferită unui președinte de Consiliu Județean au adus înapoi multe întrebări despre starea luptei anticorupție. Altădată astfel de imagini erau aproape banale. Între timp lucrurile s-au mai schimbat.

Președintele, drona și românii. Bâlbele stânjenitoare ale guvernului român au dat naștere mai multor întrebări decât faptele simple. Iar faptele sunt relativ binecunoscute: in drumul lor spre Ucraina, unele dintre dronele ucigașe ale Rusiei eșuează pe pământ românesc. De ce a negat guvernul aceasta realitate? De ce atât de ferm? De ce a revenit și, mai ales, ce efecte are acest spectacol al confuziei asupra populației și reputației României.

Un accident tragic intr-un loc de vacanța, neglijența criminală in sistemul medical, azile de bătrâni administrate de oameni lipsiți de umanitate. Văzută de undeva din afară, vara asta România pare in dezintegrare. Discuția din acest episod este despre tragedii evitabile și consecințele lor politice.

Ați remarcat protestele? De la mișcări spontane prin birourile ANAF-ului și până la organizarea surprinzătoare a profesorilor, România pare să-și fi recăpătat gustul pentru mișcări revendicative și contestatare. Altfel decât cele legate de ordonanța 13 sau de 10 August. Pe fond de criză economică se excită altfel de nervi. Despre proteste și viitor, asadar, in episodul curent.

Azilele groazei și viitorul politic al Gabrielei Firea.

România, varianta Ciolacu

Un personaj mai degrabă placid, actor care suplinește absența talentului cu multă muncă, noul premier al României a venit la Palatul Victoria într-o perioadă complicată. Presat de dificultăți economice, de un partid care cere tot mai mult acces la resurse, de parteneri de coaliție un pic resentimentari și un pic temători și de o opoziție tot mai îndrăzneață, Marcel Ciolacu trebuie să găsească un punct de echilibru între toate astea. Și vin patru rânduri de alegeri.

Barbu Mateescu și Teodor Tiță discută în episodul ăsta despre șansele de reușită ale cabinetului Ciolacu.

Noul sezon În Centru îl are ca invitat permanent pe sociologul Barbu Mateescu. În episodul doi discuția trece de la PIB și România vs Portugalia la Iliescu și tranziție.

Noul sezon În Centru îl are ca invitat permanent pe sociologul Barbu Mateescu. În primul episod facem un round-up al momentului și discutăm un pic despre viitor.

În Timișoara când spui Alin Rotariu spui festivalul Simultan și Jazz Updates. Pe primul la cofondat, pe al doilea l-a creat și coordonat. Toate astea vin din convingerea lui Alin că jazzul încă mai are ceva de spus, mai ales în orașul care a dat primul club de jazz de după Revoluție.

Ambulanța despre monumente e un proiect despre care multă lume a auzit. Discutăm cu Mihai despre cum merge treaba în Banat, despre cum ajută o comunitate când pui pe picioare o clădire și cum poate proiectul acesta schimba satele românești.

Dana Sarmeș înseamnă o parte importantă din zona culturală a Timișoarei, așa că e omul potrivit cu care să vorbim despre ce urmează în 2023 în Timișoara. Despre creșterea orașului și cum e pregătit la săptămâni distanță de inaugurare.

Minitremu înseamnă Laura Borotea și Gabriel Boldiș, cei care crează proiecte la intersecția dintre artă și pedagogie. Iar mai recent, reîntorși în Timișoara, cei doi au pus umărul la crearea unei comunități în Piața Traian.

Lupta pentru spațiul cultural independent este cu atât mai importantă acum, în 2021, la Timișoara, cu cât ne apropiem mai mult de ziua în care se dă startul unui an extrem de important, anul în care Timișoara devine Capitală Europeană a Culturii. Despre asta și despre povestea Auăleu și ce mai vrea Ovidiu să facă în Timișoara, povestim în noul episod În Centru. 

Regizorul Florin Iepan nu se ferește de subiecte complicate.  Abordează teme inconfortabile (masacrul săvârșit de armata română la Odesa, de exemplu) cu convingerea că poveștile trebuie spuse, dar concluzia aparține fiecăruia. Când nu regizează, Florin Iepan își antrenează spiritul civic încercând să scoată cultura din geografia-clișeu în care a fost izolată. Caravana Rod pe care o organizează a ajuns în orașe fără cinematografe și sate în care singura formă de contact cu arta e televizorul.

Despre cum funcționează relația centru-periferie despre riscurile, victoriile și ratările pe care ea le presupune într-un episod care face parte dintr-o serie de discuții despre și cu Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii, cu sprijinul Centrului de Proiecte.

Militantă pentru libertatea presei și responsabilizarea ei,  Ioana Avădani este unul dintre primele trei nume la care te gândești atunci când vorbești despre jurnalism și liberă exprimare în România. Am vorbit cu ea despre educație media, despre algoritmi și, evident, despre Elon Musk.

Sociologul Barbu Mateescu se întoarce pentru o discuție despre crize locale și internaționale. Exagerăm atunci când vorbim despre ele? Vedem crize acolo unde nu sunt?  

Și, shh,  vorbim un pic și despre SRI.

În 2023, Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii, al doilea oraș românesc care reușește să ocupe o astfel de poziție în ultimii 30 de ani. Cu identitățile sale multiple și istoria ei specială, Timișoara are astfel ocazia să proiecteze imaginea unei Europe Centrale în care diferența e avantaj iar toleranța regulă. 

O discuție, poate prea scurtă, despre „excepția bănățeană” purtată cu Adriana Babeți, autoare, critic literar și profesoară.

O discuție cu profesorul Bogdan Glăvan despre crize actuale și trecute și despre cât de liberală e România.

Dan Radu este jurnalist și face parte dintr-o categorie rară, aceea a activiștilor pentru dezvoltare. Militează pentru revenirea Moldovei românești la un stadiu cel puțin egal cu al celorlalte regiuni ale țării. A organizat marșuri, dezbateri și acum promovează o viziune care propune Iașul ca centru al unei zone economice care să cuprindă nu numai nord-estul României ci și Republica Moldova și sudul Ucrainei. 

O discuție despre regionalism, infrastructură, recuperarea decalajelor și cum impui idei în spațiul public.

Șerban „Shere” Marinescu este arhitect, activist și, ca mulți dintre noi, membru al mai multor familii urbane. La doi ani de la alegerile locale câștigate în capitală sub sloganul „Noul București”, am vorbit cu Shere despre nevoile, perspectivele unui oraș încă insuficient iubit.

Pride București a avut anul acesta probabil cea mai mare participare de cand seria de evenimente dedicate culturii queer a avut prima ediție. Altfel spus, asistăm la o deschidere tot mai mare a societății către comunitatea gay. Situația e confirmată parțial și de sondajele care măsoară atitudinea românilor față de evoluțiile din societate. 

Paradoxal, politicul - care ar trebui să fie sursa principală pentru o viziune incluzivă a viitorului pare mai degrabă blocat în trecut.

De ce e așa și ce ar putea urma am încercat să aflu de la Vlad Levente Viski, directorul executiv al Mozaiq, una dintre cele mai vizibile organizații dintre cele care militează pentru drepturile omului și, în special, ale comunității gay.

Consultanții politici sunt oameni care vorbesc rar în public. Munca lor se vede în deciziile de comunicare și în politicile publice ale clienților lor: partide, guverne, lideri sau viitori lideri de toate culorile. Despre cum arată viața unui consultant român aflați mai multe de la Cătălin Dumitru, unul dintre fondatorii și partenerii Kensington Communication.

Ca expert anticorupție, Codru Vrabie fost uneori martor alteori participant direct la multe dintre momentele importante care au marcat evoluția statului de drept în România. A făcut-o pasional și în același timp rațional. Asta îi permite să vorbească azi nu numai ca un cunoscător, dar și ca un om care poate găsi punctul acela de echilibru în care speranța și realismul pot conviețui.

De cele mai multe ori cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Când își calculeaza profiturile companiile se gandesc doar la balanta contabila de maine. Insa resursele sunt finite iar stilul de viata sau de business are efecte pe termen lung. Uneori ireversibile. 

Dragoș Tuță-Mihaylov, fondatorul Ambasadei Sustenabilității în România crede că e posibilă o lume în care resursele pot fi administrate conservator-inteligent fără ca asta să afecteze calitatea vieții. Alegerea, crede Dragoș, este între utopie și singura lume posibilă.

Sorin Ioniță este, de ani de zile, una dintre principalele voci ale societății civile din România și Republica Moldova. De la începutul războiului din Ucraina eforturile sale s-au concentrat pe ajutorarea populației civile din țara vecină. Asta l-a ajutat să înțeleagă chiar mai bine decât o făcea înainte natura complicată a estului european, un tărâm unde puține lucruri sunt certe și și mai puține sunt explicate.

Publicist și lider de opinie, Sorin Cucerai este una dintre cele mai lucide voci ale spațiului public românesc. În episodul de azi discutăm, evident, despre război, despre cum se comportă politicienii români sub vremuri și despre soarta liberalismului.

Radu Uszkai este cercetător la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată din cadrul Universității București, profesor de filosofie la ASE. Pe fundalul unui război din ce în ce mai sângeros, cât timp lumea își ține răsuflarea pentru a înțelege mai bine încotro ne îndreptăm, Teo povestește în noul episod despre etică. Există un război etic? Cum se așează etica într-o lume inundată de imagini cu masacre din Ucraina? Află în 55 de minute de discuții care curg ca un fundal perfect pentru aceste zile. 

O conversație cu Valeriu Pașa președintele Watchdog.md despre cum rezistă Republica Moldova în fața propagandei rusești, cum gestionează valul de refugiați moldoveni și cât de mare e pericolul de a se destabiliza.

Primul episod e și o premieră. E înregistrarea unui Space (conversație live pe Twitter) cu Barbu Mateescu. Vorbim despre război, despre cum se raportează românii la el, despre situația dificilă a Moldovei și nu numai. 

Vor mai fi probabil și altele deci ne auzim și acolo la https://twitter.com/#!/jaunetom

Pandemie, inflație, război. Teodor Tiță revine să discute despre un an nebun cu invitații săi. 

O discuție despre viteza și logica cu care se dezvoltă România, despre câștigătorii și pierzătorii acestei curse în care nu toată lumea poate ține pasul. Ajungem, evident, și la politică.   

Dani Sandu este sociolog, cercetător la Departamentul de Științe Sociale și Politice al Institutului Universitar European. Anterior a lucrat pentru Banca Mondială și Comisia Europeană. A activat și activează în societatea civilă, iar în lista sa de preocupări se află doctrinele politice, moștenirea regimurilor autoritare (în special cele comuniste) și grupurile marginalizate.

Pentru români, Republica Moldova e un teritoriu mai degrabă straniu, aflat undeva la granița dintre istorie și necazuri curente. Uneori existența Moldovei, cu multele și complicatele ei probleme funcționează și ca avertisment pentru România. E ceea ce ar fi putut fi de partea asta a Prutului dacă proverbialul noroc istoric românesc ar fi refuzat să se facă simțit în ultimii 30 de ani. 

Dar Moldova e un pic mai mult. Despre multele fețe ale Moldovei am povestit cu  Lina Grâu, una dintre principalele voci ale Radio Europa Liberă din Chișinău.

Ce s-ar mai putea spune despre unirea Transilvaniei cu Regatul României astfel încât conversatia să nu alunece în exasperantele locuri comune cu care ne-am obișnuit la fiecare aniversare? Ei, bine, multe. 

Iar Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia e persoana potrivită pentru a da un pic de culoare și multe informații relevante despre un eveniment care merita mai mult decât clisee patriotice și patriotarde.

Un episod în care discutăm despre moștenirea evreiască din România, dar și despre pericolele extremei drepte în vremuri în care democrația e în vizibilă retragere.

Unul dintre cei mai atenți observatori ai politicii românești, Barbu Mateescu are întotdeauna observații pe care nu le găsești niciunde în altă parte. O discuție tihnită despre criză politică și alegerile din 2024 și conflictele majore din societate în anii ăștia.

Dan Perjovschi a fost și este implicat în cauze civice și politice încă de la debutul democrației românești. Aproape toate desenele lui sunt comentarii sociale și critice la adresa actualității. Spre deosebire de alți artiști români, nu se ferește să comenteze evoluții și tendințe internaționale. Dar în conversația asta vorbim mai mult despre România.

O prezentare formală a lui Paul Mureșan ar fi spune că este grafician și regizor de animație. Una elogioasă ar menționa că nu a luat încă toate premiile pe care le merită, dar e undeva un Oscar care îl așteaptă. 

Una potrivită ar spune că Paul, cu prezența lui fragil-expansivă, refuză stea în vreo categorie și dacă vreți să înțelegeți de ce, va trebui să ascultați episodul ăsta.

Semnătura Codruței Simina o găsiți pe PressOne unde scrie despre mai ales despre dezinformare. Sub toate formele ei. Și nu sunt puține. Războiul pentru mințile și sufletele românilor se duce și așa, cu minciuni, cu jumătăți de adevăr sau cu raționamente contorsionate la limita dintre fantastic și plauzibil. 

Codruța este și autoarea newsletter-ului „Misreport”, unul din puținele instrumente utile pentru clarificarea modului în care se formează opiniile în spațiul nostru public. Citindu-l, realizezi că multe din lucrurile absurde pe care le auzi sau le vezi au explicații cât se poate de raționale. Iar una dintre ele e manipularea.

Radu Jude nu are nevoie „Ursul de Aur” pentru a fi considerat unul dintre cei mai relevanți regizori români contemporani. Sigur, premiul câștigat anul acesta la festivalul de film de la Berlin ajută și el. 

Dacă e ceva care îl definește pe Jude atunci lucrul acela este o curiozitate intelectuală vie și o capacitate de aborda frontal subiecte inconfortabile. Privindu-le ai uneori senzația că asiști la o discuție de familie, îndelung amânată dar necesară. Și mai e ceva, Jude are umor. Cine a văzut deja „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” știe prea bine lucrul ăsta. 

Ascultându-l, rămâi cu senzația că, la 44 de ani și cu o filmografie importantă în spate, descoperi că, paradoxal, Radu Jude e totuși la începutul carierei. Încă mai are foarte multe de spus.

Episodul al doilea al conversației cu Teo (Claudiu Mihai Teohari).

Un stand-up comedian e un om mai serios decât ați putea bănui. O să vă lămuriți de ce ascultând primul dintre cele două episoade în care este invitat Claudiu Mihail Teohari, mai bine cunoscut ca Teo. Atât de cunoscut încât această prezentare ar fi putut să lipsească.

Florin Chirculescu a fost pentru multă vreme cunoscut drept Sebastian A Corn. Sub acest al doilea nume a publicat mai multe romane SF. A câștigat Premiul pentru Debut European la Euroconul de la Glasgow din 1995, după care Marele Premiu al Editurii Nemira din 1997 pentru romanul „Să mă tai cu tăișul bisturiului tău, scrise Josephine”.

A fost redactor șef al unei reviste de SF și continuă să publice într-un ritm foarte alert. Nu e clar când găsește timp să scrie așa de mult și de bine, dat fiind că e și medic primar specializat în chirurgie toracică și, din când în când, lider de sindicat.

Florin are, așadar, luxul de a putea schimba, ori de câte ori dorește, perspectiva.

Teo crede că măcar una dintre cărțile lui Florin - „Greva păcătoșilor” (2019) -  ar trebui introdusă în manualele școlare. Ar fi putut să îi spună asta în timp ce înregistrau episodul, dar nu a făcut-o.

Sezonul al doilea is loading.

Despre nori negri trecuți sau viitori, libertate și victorii de etapă. Cât de mult înseamnă victoria lui Biden sau a Maiei Sandu pentru democrație și cât de mult ar trebui să ne bucure acești pași sunt câteva dintre gândurile cu care rămânem după discuția lui Teo cu Raimar Wagner, de la Fundația Friedrich Naumann din România și Republica Moldova.

Un pic de sarcasm și un pic de empatie. Un pic de încăpățânare și un pic de dubiu. Suflet urban intr-un oraș fără suflet sesizabil. Ea e Zamfi și de mulți ani se ocupă de Bucuresti

În episodul ăsta, Vlad Tăușance calculează ce resurse ar fi necesare pentru un partid nou. Se discută un pic despre eșecul stângii non-PSD și despre sărăcie. Apoi se propune un raport privind tranziția similar raportului Tismăneanu de condamnare a comunismului. Se menționează, în mod curios, și multe nume de supermarketuri. Spre final, Teo vrea să știe dacă Vlad e optimist.

În episodul ăsta se va vorbi mult despre alegeri. Alegeri locale dar și alegeri personale. Se va vorbi și despre identitatea aleasă vs cea primită.

Teo face cumva legătura dintre Iisus și primarul din Deveselu iar, spre final, Gelu povestește un pic din istoria complicată a familiei lui. E ceva ce vrei să auzi. Fie și numai pentru întrebările cu care rămâi după.