Legile Tehnologiei. Despre legile cu impact în tehnologie și implicațiile lor

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

In fiecare saptamana, Adriana Radu si Alin Popescu aduc in discutie cateva dintre cele mai importante noutati tehnologice ale ultimelor zile si explica strategia din spatele acestor stiri, precum si consecintele lor pentru perioada urmatoare.

Parlamentul European a adoptat ieri, cu o majoritate importanta, Digital Services Act, Regulamentul ce se presupune ca va intra in vigoare in 2023, in Europa. Ca si context util, cea mai mare parte a legislației UE este adoptată prin procedura legislativă ordinară, în cadrul căreia Parlamentul European (ales prin vot direct) și Consiliul UE (format din reprezentanți ai celor 27 de state membre ale UE) au competențe egale. Propunerile legislative elaborate de Comisia Europeana sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului, care trebuie să ajungă la un acord asupra textului înainte ca acesta să poată deveni parte din dreptul european.

Revenind la Digital Services Act, cel mai important amendament a fost depus de Tracking-free Ads Coalition, un grup multipartit de europarlamentari care susține interzicerea publicitatii targetate. Întrucât ideea unei interdicții totale nu a avut succes, s-a ajuns la un compromis doar pentru a interzice targeted advertising in cazul minorilor.

Mai mult, insa, coaliția au trecut cu succes amendamente care extind limitarea publicitatii targetate la datele personale sensibile, cum ar fi convingerile politice și religioase și orientarea sexuală etc.

Despre aceste subiecte si multe altele am vorbit in acest episod. Va multumim ca ne ascultati.

Un proiect de lege din Israel ne pune in fata unei situatii interesante. Conform proiectului de lege propus, un judecător ar putea emite un ordin prin care să solicite unui editor de conținut să elimine postările de pe site-ul său web, dacă agențiile de aplicare a legii sunt convinse că a fost comisă o infracțiune prin publicarea conținutului. În esență, proiectul permite autorităților israeliene să blocheze postările de pe orice site web care prezintă conținut generat de utilizatori, inclusiv Google, Twitter și Facebook, precum și site-urile de știri pentru a nu fi văzute de cititorii sau telespectatorii israelieni, inclusiv cele cu un paywall și cele care necesită înregistrarea utilizatorului.

--

O judecătoare din Peru a admis miercuri o plângere depusă de un bărbat împotriva fondatorului companiei Facebook, Mark Zuckerberg, prin care reclamantul solicită de la miliardarul american despăgubiri de 300.000 de dolari pentru suspendarea contului său de pe această reţea de socializare timp de 30 de zile, după ce a difuzat informaţii neconfirmate despre COVID-19, relatează EFE, citată de Agerpres.

--

Ca tot vorbim despre covid, hai sa vorbim si despre scandalul din Germania, după ce poliția a folosit o aplicație de depistare a contacților COVID în anchetarea unei crime.

Incidentul s-a petrecut în orașul Mainz, anul trecut. La finalul lui noiembrie, un om a murit după ce a ieșit dintr-un restaurant din localitate, iar poliția locală a deschis un dosar. În tentativa de a găsi un martor, polițiștii și procurorii au reușit să convingă autoritățile sanitare locale să le ofere date din aplicația Luca, care înregistrează cât timp au petrecut oamenii în diferite locuri. Apoi, autoritățile au contactat 21 de potențiali martori.

--

Autoritatea pentru protectia datelor din Austria spune ca utilizarea Google Analytics in Europa incalca interdictia de a transfera date personale din EU in SUA, in lipsa unor garantii adecvate de securitate.

--

Plus alte informatii interesante, comentate de Adriana Radu si Alin Popescu.

În aprilie 2020, hackerii s-au infiltrat în sistemele unei stații israeliene de pompare a apei și au manipulat echipamente. Pompele individuale au început să funcționeze defectuos în timp ce oficialii s-au luptat pentru a menține rezervele de apă pentru milioane de oameni. După incident, care a fost legat de Iran, oficialii au spus că daunele ar fi putut fi mult mai grave: ei bănuiesc că atacul a fost destinat să otrăvească rezervele de apă prin creșterea nivelului de clor. Săptămâni mai târziu, hackerii au vizat un port iranian într-un aparent act de răzbunare, spune Wired.

--

Pe 30 noiembrie, negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la o nouă lege.

Legea privind guvernanța datelor va crea un mecanism care să permită reutilizarea în condiții de siguranță a anumitor categorii de date din sectorul public care fac obiectul drepturilor altor persoane: de exemplu, secretele comerciale, datele cu caracter personal și datele protejate prin drepturi de proprietate intelectuală. Se creeaza astfel un cadru pentru promovarea unui nou model de afaceri – și anume serviciile de intermediere a datelor. Comisia va crea un punct unic de acces european, cu un registru electronic de date din sectorul public cu funcție de căutare. Acest registru va fi disponibil prin intermediul unor puncte unice de informare naționale.

-

ICO emite provizoriu o amendă de 17 milioane de lire sterline împotriva companiei de recunoaștere facială Clearview AI

--

Noul guvern german cere interzicerea europeană a supravegherii biometrice în masă

Franta cere motoarelor de cautare si app-store-urilor sa indeparteze trimiterile spre siteul si aplicatiile Wish.com. Wish este o platformă populară de comerț electronic care vinde în principal la produse de la comercianții din China. Nu deține inventar, deoarece produsele sunt expediate direct de la comercianți către clienți. Altfel spus, e o platforma de dropshipping, asa cum se cheama varianta asta de comert electronic, in care vinzi un bun care nu e la tine, ci e la un producator ce il trimite direct la cumparator.

--

Conform documentelor interne dezvaluite de publicatiile Reveal  și WIRED, vastul imperiu de date despre clienți al Amazon — date printre despre ce cauți, ce cumperi, la ce emisiuni te uiți, ce pastile iei, ce îi spui lui Alexa și cine se află la ușa ta din față – a devenit atât de extins, fragmentat și împărțit în mod absolut bizar în cadrul companiei, încât divizia de securitate nici măcar nu mai poate cartografia datele in cauza, cu atât mai puțin să le apere în mod adecvat.

--

Comitetul pentru Piața Internă și Protecția Consumatorului din cadrul Parlamentului European a adoptat ieri, cu 42 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere, poziția față de propunerea de Regulament Digital Markets Act. Printre regulile adoptate regăsim și unele noutăți interesante.

--

si multe altele

În septembrie 2021, Autoritatea Italiană pentru Protecția Datelor (DPA) a amendat Universitatea Luigi Bocconi cu 200 000 EUR pentru utilizarea Respondus, un software de supraveghere, fără a informa suficient studenții cu privire la prelucrarea datelor lor personale și, printre alte încălcări, pentru prelucrarea datelor lor biometrice fără o baza legală. Bocconi este o universitate privată cu sediul în Milano și, în timpul pandemiei de COVID-19, a introdus Respondus pentru a monitoriza studenții în timpul examenelor de la distanță.

--

Yu Minhong, care a fondat principala companie chineză de instruire New Oriental Education & Technology, a intrat in comerțul electronic pentru a lupta pentru supraviețuirea sa, ca urmare a restricțiilor guvernului chinez asupra pietei de meditatii online pentru profit.

Cunoscut și ca „Nașul ,meditatiilor de limba engleza” din China, Yu a găzduit un stream live pe Douyin (TikTok din China) duminică trecută, în timpul căruia a dezvăluit un plan de a salva compania listată la Bursa din New York. Planul pare complet out of the box: New Oriental va trece de la o afacere axată pe educație la una care vinde produse agricole online.

--

Pornind de la stirea asta, am dat peste un studiu IRES din 2021, care spune cum sta treaba cu piata meditatiilor din Romania. Iata cateva idei:

• Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditațiilor, cu o frecvență mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a și a XII-a;
• Matematica, limba și literatura română precum și limbile străine sunt materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire;
• Plata meditatorului se face pe baza unei înțelegeri și sunt puține cazuri care au drept bază o formă contractuală și/sau bonuri fiscale.  Costul mediu al unei ședințe de pregătire particulară este între 50-100 de lei, iar o familie plătește lunar, aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării;
• Dintre cei care iau meditații, cei mai mulți accesează lecții suplimentare pentru matematică (80%); aproximativ o treime iau meditații la limba română (33%) sau limbi străine (29%). În general, majoritatea elevilor iau meditații la o singură materie (56%), iar 1 din 3 elevi face meditații la 2 materii. Cei mai mulți elevi participă la meditații o dată pe săptămână, iar 1 din 4 participă chiar de câteva ori pe săptămână.
• Indiferent de opinia adulților cu privire la meditații, majoritatea tinerilor evaluează că această formă de învățare i-a ajutat/îi va ajuta în viitor (94%) și apreciază meditatorul (95%). Ca urmare a participării la meditații, situația școlară s-a îmbunătățit într-o măsură semnificativă în cazul a 73% din tineri. Această percepție este justificată de notele mai mari obținute la școală și la evaluările naționale, înțelegerea materiei și creșterea stimei de sine.

Astăzi, discutăm despre supravegherea extinsă pe care o presupune recunoașterea facială. Și pornim de la câteva știri de prin toata lumea (Clearview AI vs. Australia, exemplul unor școli din Scoția unde copiii plătesc prânzul cu ”fața”) pentru a imagina câteva dintre regulile utilizării imaginilor în spațiul public, din perspectiva legislației privind protecția datelor. Discuția merge, apoi, mai departe, spre pericolele și utilitatea supravegherii faciale, dar și spre știrea cum că Facebook ar renunța la algoritmii săi de recunoaștere facială. 

Mai discutăm și despre magnitudinea pe care o presupune moderarea conținutului în mediul online, cu cifre și exemple menite să ofere o imagine asupra realității acestei moderări și a perspectivelor sale de viitor.

Amintim și despre dezastrul de la Roblox, din acest weekend, dar și despre subiectul pe care, promitem, îl vom aborda episodul următor. Evident, pe lângă hainele virtuale pe care dorește Adriana să le poziționăm într-un context juridic.

Ne auzim săptămâna viitoare!

Washington Post a publicat zilele trecute un articol care are la baza dezvaluiri interne de la Facebook. Iar articolul spune, chiar din titlul sau, lucruri pe care cititorul ar trebui sa le inteleaga: ”Cinci puncte pentru furie, un punct pentru like: Cum alimenteaza algoritmii facebook furia si dezinformarea”. Titlul ar fi unul extraordinar, daca n-ar fi ciudat. Pentru ca povestea, asa cum se intelege si din articolul Washington Post, dar si din documentele din spate, daca cineva are curiozitatea sa le parcurga, e putin diferita. 

--

Ca lucrurile sa fie si mai interesante, ieri Facebook tocmai a anuntat un rebranding. In viitor se va numi Meta si se va tranzactiona pe bursa americana sub numele MVRS, de la Metaverse, universul pe care compania mizeaza extrem de mult in perioada urmatoare. Ce implicatii are schimbarea? Aparent, multe. Facebook merge pe o cale batatorita, cumva, si de altii, inaintea sa. Desi, contextul e putin diferit.

--

Alte subiecte interesante.

„Am creat TRUTH Social și Trump Media and Techology Group pentru a face față tiraniei Big Tech. Trăim într-o lume în care talibanii au o prezență uriașă pe Twitter, dar președintele tău american preferat a fost redus la tăcere. Acest lucru este inacceptabil. Sunt încântat să trimit primul meu adevar pe reteaua adevarului social, foarte curând. TMTG a fost înființat cu misiunea de a oferi voce tuturor."

--

Într-o forma de negociere a Digital Services Act, companiile media din Europa incearca sa excepteze postarile realizate de aceste companii de la moderarea obligatorie a retelelor sociale.

--

Twitter recunoaște că nu știe cum se moderează conținutul său.

Omul cu care stăm astăzi de vorbă a terminat actualul liceu Tudor Vianu, în 1996. Din 1996 până în 1999 a urmat Politehnica din București, după care, a mers la Massachusetts Institute of Technology, una dintre universitățile cele mai cunoscute în lumea tehnologiei. Între 2002 și 2006 a lucrat la Google, iar ulterior s-a dedicat proiectelor proprii.

Din 2001 a fondat Dexonline.ro, unul dintre proiectele cu impact major în Romania, iar din 2019 dezvoltă un proiect nou, Dignitas.ro, o resursă de fact checking colaborativ ce analizează declarații politice. E unul dintre românii medaliați la Olimpiada Internațională de Informatică și am mai putea spune multe despre cariera lui de până acum.

Am discutat despre Google, Facebook, algoritmi, automatizare și venit universal de bază, despre ură și algoritmi, despre soneriile deștepte ale Amazon și multe alte lucruri.

Audiție placută!

Facebook a ținut secretă, timp de doi ani, o cercetare internă care sugerează că aplicația sa de Instagram face ca problemele legate de imaginea corporală să fie mai grave pentru adolescente.

Începând, probabil, cu 2019, personalul companiei a studiat impactul Instagram asupra stărilor de spirit ale utilizatorilor mai tineri. Cercetările lor au descoperit, în mod repetat, că Instagram nu e chiar benefic, în special pentru adolescente.

„Înrăutățim problemele de imagine corporală pentru una din trei fete adolescente”, pare a fi o concluzie a studiului, data publicitatii de Wall Street Journal. „32% dintre fetele adolescente au spus că, atunci când se simțeau rau cu corpul lor, Instagram le făcea să se simtă mai rău”, a raportat o prezentare ulterioară în martie 2020.

--

Amazon e un magazin online, la baza. Doar ca, in ultimii ani, a iesit din sfera acestui tip de categorisire si a ajuns intr-o alta sfera. Una mai interesanta. Amazon este, in fapt, unul dintre cei mai mari brokeri de date din lume, al carui principal scop este sa inteleaga intentiile achizitive ale celor care ii calca pragul. Ca sa faca asta, foloseste date diverse, trucuri diverse si, fie ca vrem, fie ca nu, a inspirat zeci, sute si mii de alte magazine online din lume sa-i copieze obiceiurile.

--

Si asa ajungem la subiectul mare de astazi, cel legat de profilare. Pentru ca, intr-o forma sau alta, tot ce am discutat mai sus, toate aceste tehnologii, ofera companiilor de internet date din ce in ce mai multe despre utilizatorii de internet. Ce fac companiile cu aceste date?

Asa cum anuntam de saptamana trecuta, azi va spunem povestea ultimelor evenimente din China, locul unde companiile de tehnologie traiesc vremuri grele in ultimele luni. O sa vedeti ca, intr-o masura mai mica sau mai mare, e ca si cum ne-am uita la viitorul reglementarilor din alte state ale lumii, pentru ca, la momentul actual, China a devenit un imens laborator de incercare a unor idei de schimbare a lumii, iar efectele acestor incercari se vor simti nu doar pe piata financiara, unde bursele sunt cuprinse deja de turbulente importante, ci si in spectrul social al reglementarilor din alte state ale lumii.

Pana la subiectul cel mare, am abordat si cateva subiecte interesante, pe scurt.

Procesul dintre Epic si Apple a ajuns la o prima decizie, iar ea e departe de-a lamuri situatia cu adevarat. Cumva, intr-un fel ciudat, decizia asta pare ca le da castig de cauza ambelor parti. In China, in 20 august, a intrat in vigoare un fel de GDPR local. O lege care are impact extrem de mare asupra modului in care se vor putea gestiona afacerile online de acolo. Facebook a lansat niste ochelari noi, Ray Ban Stories, iar evenimentul a dus la cateva consecinte interesante. Vom discuta despre unele dintre aceste lucruri si altele cateva, in cele 40 de minute din episodul de astazi.

Anul trecut, in iulie, podcastul Legile Tehnologiei a pornit din nevoia simpla de-a ne mentine permanent in legatura cu ce se intampla in lumea digitala, de-a intelege aceste schimbari din perspectiva legislatiei care le reglementeaza ori le va reglementa in viitor. In anul care a trecut, unul deloc obisnuit, am observat o multime de lucruri interesante, despre care va povestim astazi, intr-un episod retrospectiv al experientei noastre cu sezonul 1 al podcastului.

Va multumim pentru ca ne-ati urmarit pana acum. Promitem sa revenim, in 2 saptamani, cu sezonul 2, mult mai interesant decat cel care se incheie astazi.

Astazi discutam despre Amazon Sidewalk, noutatea zilei de ieri ce afecteaza chiar si utilizatori din Romania, si implicatiile acestei retele. Mai discutam si despre problemele Twitter din Nigeria, despre discutia cu implicatii pentru toata lumea pe care WhatsApp o poarta cu guvernul indian si multe alte lucruri. Iar, in final, discutam si despre cateva noutati din Romania, cu privire la interpretarea actului de-a publica anunturi false pe internet.

Discutăm astăzi despre viitorul hărților și modul în care ele vor transforma anumiți furnizori în adevărate rețele sociale, despre hărțile deepfake și impactul lor în lumea modernă, despre codul de conduită propus de Comisia Europeană pentru combaterea dezinformării, dar și despre postările Lemonade, un asigurător din America, ce au scandalizat opinia publică prin lucrurile pe care le conțin.

Problemele lui Robert Md'Daniel au inceput inn 2016 cu o bataie puternica in la usa apartamentului de 3 camere in care statea cu bunica si cativa din fratii lui. Atunci cand a raspuns, s-a trezit fata in fata cu doi politisti, un vecin surescitat si alte persoane ce se uitau la el acuzator.

McDaniel traia intr-un cartier-problema ce genera peste 10% din crimele din Chicago, desi gazduia doar 3% din populatia orasului. Povestea lui se poate citi in The Verge. Si continua interesant.

Desi stie cat de periculos e cartierul ni care traieste, vizita autorităților l-a surprins pe McDaniel: omul nu avea cazier, iar intalnirile sale cu politia fusesera legate de inciente minore. De ce il cauta politia? Eh, aici intram cu adevarat in motivul pentru care povestea lui McDaniel si-a gasit locul in podcastul nostru.

Politia nu era acolo sa-l acuze pe McDaniel ca a incalcat legea. Nu erau acolo pentru a-l aresta. Nici pentru a investiga o crimă. Voiau doar să vorbească. I-a invitat în casă. Și a aflat ceva greu de crezut: un algoritm construit de Departamentul de Poliție din Chicago a prezis - pe baza anturajului sau, a vecinilor care erau criminali cunoscuți și a victimelorce fusesera impuscate - că McDaniel va fi implicat într-un schimb de focuri. Că ar fi o „parte implicata in viitoare violențe”, dar nu era clar pe ce parte a armei s-ar putea afla. Ar putea fi agresorul dar, in aclelasi timp, ar putea fi si cel împușcat. Nu știau. Dar datele spuneau că este în pericol, în orice caz.

--

Trecem in Europa, unde Curtea Europeana a Drepturilor Omului a pronuntat doua decizii importante, ambele avand in prim plan programe de supraveghere in masa pe care Marea Britanie, respectiv Suedia, le-au implementat in ultimii ani.

În două hotărâri separate, instanța a decis că regimurile de supraveghere in masa ale țărilor nu au oferi „garanțiile suficiente” pentru a se asigura că operațiunile de interceptare sunt verificate corespunzător.

--

Și alte știri interesante.

A fost o saptamana in care, pe primul loc, au stat atacurile cibernetice. Inainte de-a povesti despre aceste lucruri, insa, ar trebui clarificat un termen. Ransomware este un tip de malware care blochează fișierele unei victime, fisiere pe care atacatorii le promit să le deblocheze in schimbul unei sume de bani. Mai recent, unele grupuri de atacatori au furat și datele victimelor și au amenințat că le vor face publice dacă nu sunt plătite - un fel de dublu santaj.  

--

Ne pastram in Irlanda, dar in alta zona. Tot vineri, aceeasi vineri, echivalentul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Irlandei a respins actiunea Facebook, prin care compania incerca sa mentina inca in picioare posibilitatea de a fi transferate date din Europa spre SUA, chiar daca Privacy Shield a fost invalidat in 2020.

"Deocamdată, este o propunere discutată în comitetul interministerial (modalitatea de identificare a clienților vaccinați). S-ar putea să existe și acele aplicații care arată dacă o persoană este vaccinată, prin CNP. Avem timp până la 1 iunie să găsim soluții. Nu știu sigur dacă va exista o aplicație, dar este ce cred eu că s-ar putea face".

E o declaratie a domnului prim ministru Florin Citu de acum cateva zile. De atunci, stirea a fost preluata in diverse forme si cu diverse titluri. Raman, insa, cateva lucruri importante, daca citim declaratia.

--

Ne pastram in zona de protectie a datelor cu subiectul urmator. Autoritatea pentru Protecția Datelor din Brandenburg, Germania, a publicat recent noul său raport de activitate. Acolo, raportează că a aplicat o amendă de șase cifre unei companii pentru încălcarea art. 32 GDPR în contextul furnizării accesului la informații.

--

Și alte subiecte interesante.

Dezbaterea asupra efectelor secundare extrem de rare ale vaccinurilor pune în evidență multe dintre lucrurile pe care nu le știm, despre noile tehnologii. Și totuși, groaza și agresivitatea discuțiilor din aceasta zonă, medicală, nu se regăsesc și în alte zone, acolo unde efectele adverse ale tehnologiei pot fi, uimitor, chiar mai periculoase decât cele din zona vaccinurilor.
--
Folosirea brățărilor electronice în cazul unor inculpați și a unor condamnați, precum și în cazurile de violență domestică, va deveni o realitate după ce, miercuri, deputații au adoptat o reglementare a monitorizării electronice.
--
Facebook a declarat ieri că ia măsuri pentru a încorpora feedback direct din partea utilizatorilor pentru a-și aranja news feed-ul conform preferințelor lor.

În 2011, unii politicieni germani au sugerat că tinerii țării ar trebui să fie obligați să obțină un fel de permis de conducere pe internet, în urma unei petreceri care a scăpat de sub control după ce o invitație privată de pe Facebook a fost făcută publică din greșeală. Proiectul de lege presupunea obținerea unui ID oficial pentru a utiliza serviciile de socializare. Proiectul s-a blocat, însă, destul de repede. Era 2011, da? Zece ani mai târziu, ideea reapare, după multe peripeții, în mai multe colțuri ale lumii. Aflați povestea întreagă.

Aflați mai multe in episodul de astazi al Legilor Tehnologiei.

În episodul 36 al Legilor Tehnologiei vorbim despre multe lucruri interesante:
- Vă povesteam săptămâna trecută despre o modificare din legislația privind protecția consumatorului ce va intra în vigoare în viitor, cea referitoare la prețul redus afișat pe site. Uite că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului mai are și alte proiecte ce ar trebui să intre în vigoare anul viitor. 
- Ne-a atras atenția o știre de zilele trecute, referitoare la un contract pe care Microsoft și Armata Americană l-au încheiat, prin care compania se obligă să livreze 120.000 de Ochelari VR HoloLens, pentru a fi utilizați în activitățile armatei. Ne imaginăm un viitor în care sunt utilizați.
- Uber e amendat pentru că șoferii săi au refuzat cursele unei doamne oarbe, care mergea alături de un câine însoțitor.

În episodul 34 al podcastului Legilor tehnologiei vorbim despre adeverințele electronice verzi (noua denumire a pașapoartelor de vaccinare din UE), despre un proiect care citește impulsurile neuronale și afișează lucruri în funcție de ce idei pricepe din aceste impulsuri și despre bentițele chinezești ce măsoară cât de concentrați sunt copiii la școală.

Cu câteva luni în urmă, milioane de telespectatori din Coreea de Sud urmăreau canalul MBN pentru știri.

În prima parte a știrilor, una dintre vedetele postului Kim Joo-Ha a început să treacă prin titlurile zilei. O listă relativ normală de povești pentru sfârșitul anului 2020 - plină de  Covid-19 și altele asemenea.

Cu toate acestea, acest buletin de știri a fost special, deoarece Kim Joo-Ha nu era de fapt pe ecran. În schimb, ea fusese înlocuită de o versiune „deepfake” a ei - o copie generată de computer, care îi reflectă perfect vocea, gesturile și expresiile faciale.

Telespectatorii au fost informați în prealabil că acest lucru se va întâmpla, iar mass-media sud-coreeană a raportat un răspuns mixt. În timp ce unii oameni au fost uimiți de cât de realist era, alții au spus că sunt îngrijorați că adevărata Kim Joo-Ha ar putea să-și piardă slujba.

Am tot vorbit, în trecut, despre deepfakes si modul in care se creeaza sau evolueaza aceasta tehnologie. Astazi, ne-am gandit sa va povestim despre cateva dintre aplicatiile ei, pe care le vom vedea in perioada urmatoare.

1. Conversatii cu rudele si prietenii decedati de mult. Teoretic, nu e complicat deloc. Daca stam sa punem cap la cap cateva din stirile ultimelor saptamani: MyHeritage a facut publica o aplicatie care animeaza si coloreaza poze (zeci de milioane de oameni au folosit-o pentru a-si readuce la viata, 15 secunde, bunicii, strabunicii sau alti oameni pe care nu i-au mai vazut de mult).

--

mai multe în episodul 33 din podcast.

Reclama iti arata o lume idilica, iar pe fundal se aude muzica de film epic, eroic. O usa se deschide larg si face loc, chiar in mijlocul ecranului, unei terase scaldate de soare. Un cuplu relaxat si zambitor te privesc si zambesc de parca nu te-ai mai vazut de multi ani. „Cât de dor ti-a fost sa iesi cu prietenii?” întreabă o voce pe fundal. „Cu pasaportul verde, ușile se deschid pur și simplu în fața ta. Ne întoarcem la viață.”, continua vocea.

Este un anunț care promovează versiunea israeliană a pașaportului pentru vaccin, dar si un concept ce atrage oamenii ce au stat inchisi in ultimele luni din cauza covid. Putem reveni la viața normală după ce am fost vaccinați? Și, dacă putem, de ce fel de dovezi ar trebui să avem nevoie?

Deși există încă multe necunoscute despre vaccinuri și multe probleme practice legate de implementare, pasapoartele de vaccinare sunt luate in discutii de companiile aeriene, salile de concerte, dar si de autoritati din Japonia, Marea Britanie și Uniunea Europeană, asa cum puncteaza MIT Techology Review.

--

Oficialii din domeniul securității din Germania propun ca toate companiile de internet să conecteze identitatea reală a unui utilizator la toate mesajele instante (Whatsapp etc), e-mailurile și alte comunicări online. De unde porneste propunerea?

La fel ca în multe alte țări, firmele de telefonie mobilă din Germania trebuie să verifice identitatea unui client înainte de a vinde o cartelă SIM. Conform unei propuneri pe care au vazut-o cei de la Associated Press, Ministerul de Interne al Germaniei dorește ca aceeași regulă să se aplice serviciilor de telecomunicații „independente de numere de telefon”, cum ar fi WhatsApp, Signal sau Facebook Messenger.

--

Primele șase porți biometrice din România - porți automate cu scanere destinate recunoașterii automate a trăsăturilor faciale ale pasagerilor care dețin deja pașapoarte biometrice - au fost inaugurate joi la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni. Prin aceste porți controlul pasagerilor durează practic câteva secunde.

Sistemul automat de verificare a documentelor de călătorie în aeroporturi (automated border control systems) a fost inaugurat astăzi în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Aeroport Henri Coandă, anunță Compania Națională Aeroporturi București.

Porțile au un scanner facial și pentru documentele biometrice, carte de identitate sau paşaport, iar verificarea în sistemul informatic al Poliţiei de Frontieră durează câteva secunde, spre deosebire de controlul clasic, ce poate dura şi câteva minute, după cum a declarat joi chestorul Liviu Bute, şeful Poliţiei de Frontieră.

Google si Facebook pareau ca fac echipa in Australia, in timp ce luptau cu proiectul de lege propus de parlamentul australian, care ii obliga sa negocieze cu editorii de presa scrisa preluarea de stiri / titluri / linkuri catre articolele acestora. Pana saptamana trecuta, atat Google, cat si Facebook aveau o pozitie comuna. Daca australienii insista, o sa retraga produsele lor de pe piata de acolo.

Apoi, pe 17 februarie, s-a produs ruptura. Google a anuntat o intelegere cu News Corp. Ca sa intelegeti ce inseamna News Corp in Australia, ar fi de stiut cateva cifre. Australia are 25 de milioane de locuitori.News Corp australia atinge, prin brandurile sale (The Australian, The Daily Telegraph, Herald Sun, dar si Vogue, GQ etc) 17 milioane de australieni in fiecare luna. Aproape 70% din populatia Australiei. Apoi au urmat si alti publisheri importanti, fapt care ma face sa cred ca, la nivel de stiri, cel putin, Google probabil ca a acoperit titluri ce ating spre 99% din australieni.

--

Va mai amintiti de discutiile pe care le-am avut in toamna despre legea din California care stabilea ca lucratorii Uber (gig-workers) sunt independent insa vor primi o serie redusa de beneficia de la companie? S-a format la momentul respectiv o a treia categori de lucratori care nu sunt nici salariati, nici complet independenti.

Intr-un document (white paper) publica recent, Uber incearca sa convinga UE ca aceasta este calea de urmat.

--

ICCJ a fost sesizata sa pronunte o decizie (procedura de dezlegare chestiuni de drept) cu privire la masura in care veniturile din tranzactiile cu criptomonede obtinute anterior anului 2019 sunt impozitabile ca venituri din alte surse.

Ramne de vazut ce va decide instanta si mai ales cand, insa practic daca se ajunge la concluzia ca acestea sunt venituri din alte surse, practica actuala a fiscului de a emite decizii de impunere inclusiv pentru perioada anterioare anului 2019 se va consolida.

--

si altele...

Printre subiectele discutate astăzi:

Prin intermediul nanotehnologiei, inginerii de la MIT au transformat firele de spanac in senzori capabili sa descopere materiale explozibile ascunse in pamant. Plantele pot trimite, apoi, informatia, wireless, inapoi la cercetatori.

Când rădăcinile de spanac detectează prezența nitro-aromaticelor, un compus adesea găsit în explozivi precum minele terestre, in sol, nanotuburile de carbon din frunzele plantei emit un semnal. Acest semnal este apoi citit de o cameră cu infraroșu, trimitând o alertă prin e-mail oamenilor de știință.

Ce e interesant e ca, in viitor, plantele vor putea transmite mai departe informatii care, in multe cazuri, se vor putea dovedi ca fiind date personale.

--

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizata în legătură cu un controversat proiect de cercetare finanțat de UE, care utilizează inteligența artificială pentru „detectarea minciunilor” faciale, cu scopul de a accelera controalele de imigrare.

Actiunea împotriva Agenției Executive de Cercetare a UE (REA), care supraveghează programele de finanțare ale UE, a fost pornit în martie 2019 de Patrick Breyer, europarlamentar al Partidului Pirat din Germania și activist pentru libertăți civile - care a dat în judecată cu succes Comisia anterior refuzul de a divulga documente.

Actiunea vizeaza accesul la documente privind evaluarea etică, admisibilitatea legală, marketingul și rezultatele proiectului. Și speră să stabilească un principiu conform căruia cercetarea finanțată din fonduri publice trebuie să respecte drepturile fundamentale ale UE.

--

O companie din Elvetia, Terra Quantum, a anuntat recent ca, utilizand computere cuantice, a descoperit o serie de vulnerabilitati in procesul de criptare. Compania considera ca aceste vulnerabilitati pot pune in pericol confidentialitatea datelor care circula in forma criptata pe internet, a trazactiilor bancare, a emailurilor, etc.

Ce sunt computer quantice: sunt niste super computere, care fac calcule la viteze imposibile pentru computerele conventionale, capacitate care este posibil sa le permita sa sparga coduri pe care pana de curand le consideram indescifrabile.

Compania a anuntat ca descoperirea facuta schimba conceptele curente cu privire la ceea ce inseamna criptare infailibila si poate avea implicatii majore pentru companiile mari de tehnologie precum Google, Microsoft, etc.

Tik Tok baneaza unii utilizatori in Italia

Autoritatea italiană de supraveghere a protecției datelor personale a ordonat saptamana trecuta aplicației TikTok să blocheze conturile oricăror utilizatori din Italia a căror vârstă nu a putut fi verificată după moartea unei fete de 10 ani care folosise aplicația. E o poveste interesantă aici si, cel putin pentru părinții care ne asculta, e un semnal de alarma.

Decizia a venit după ce o fată a murit de asfixiată în Palermo, Sicilia, într-un caz care a șocat Italia. Părinții ei au spus că a participat la așa-numita provocare a sufocării, blackout challenge pe TikTok, strangulându-se cu o eșarfă, în timp ce se înregistra pe telefonul mobil. Ideea era sa reziste, asa, cat mai mult, pentru ca mai apoi sa lesine de la asfixiere.

ICCJ caz

V-am povestit, intr-un episod din septembrie, despre un subiect destul de des intalnit, in ultima vreme, din pacate. Cel putin la nivel de amenintare. Iubitul, gelos, isi ameninta fosta iubita ca, daca nu continua relatia cu el, va face publice poze si filme compromitatoare. Uite ca situatia asta a dus, la Brasov, la condamnarea barbatului la 3 ani și 8 luni închisoare cu executare pentru că a încărcat pe site-ul PornHub o filmare indecentă cu fosta iubită, iar apoi a distribuit linkul video pe Facebook.

Cazul a mers apoi la Curtea de Apel Brașov, care a facut o sesizare la ICCJ, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: „Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această  persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) ar putea fi infracţiune de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”.

Google vs. Australia

Google ameninta ca va retrage, din Australia, nu doar serviciul de stiri Google News, ci si serviciul de cautare Google Search, ca urmare a unei propuneri de lege care va obliga Google sa plateasca editorii australieni de stiri pentru continutul pe care il afiseaza in rezultatele cautarilor de pe paginile sale. Care e motivul inclestarii si ce e diferit fata de situatia din Franta, unde se negociaza, de asemenea, plata pentru stiri a editorilor, dar Google nu ameninta cu retragerea?

Dupa cum va spuneam in finalul episodului trecut, momentul banarii presedintelui Trump de pe marile retele sociale este unul dintre acele momente pe care le putem arata, in viitor, cu degetul, atunci cand vorbim despre data la care legislatia orientata spre domeniul online s-a schimbat radical.

Uite ca, deja, in Europa incep sa apara propuneri ale statelor (si nu neaparat ale Uniunii) cu privire la rezolvarea unor situatii similare, in plan local. Am pregatit cateva exemple ce ar trebui sa creioneze starea de spirit a europenilor.

E interesanta si discutia despre Google. Dupa ce i-a dat deja amenzi de 8 miliarde de dolari, in 3 investigatii privind concurenta, apar zvonuri cum ca Uniunea Europeana vizeaza acum Google in alte 2 investigatii. De aceasta data vorbim despre modul în care compania colectează și folosește datele utilizatorilor sai, iar a doua despre modul în care se comportă compania în business-ul sau de publicitate. Discutia a fost pornita de unele state din America si, asa cum v-am tot povestit, odata ce porneste tavalugul intr-o parte a lumii, e de asteptat sa se extinda si spre alte regiuni.

Peste cativa ani, ne vom aduce aminte de saptamana ce tocmai a trecut ca de un eveniment istoric. 

O sa vorbim astazi, cu referire la fapte si reguli juridice, despre toata situatia din America si indepartarea lui Donald Trump de pe marile retele sociale. O vom face nu din perspectiva politica, unde nici eu si nici Adriana nu avem vreo dorinta de a ne da cu parerea, ci din perspectiva intersectiei dintre tehnologie si drept si a viitoarelor reguli juridice pe care credem ca le va cunoaste lumea dupa acest episod.

In plus, am vorbit despre DeepMarket, despre o noua actiune pentru practici anticoncurentiale pornita impotriva Amazon, precum si despre noile modificari ale politicii de confidentialitate de la WhatsApp. Si de multe alte lucruri, printre ele, bineinteles.

Va multumim ca ne ascultati.

Adriana si Alin

La multi ani!

Am vorbit, în primul episod al podcastului din 2021, despre lucrurile ce urmeaza in acest an, despre ideea spaniolilor de a pune intr-o lista separata oamenii ce refuza vaccinarea, despre Citizen si ce face ea pentru comunitatile americane si despre multe alte subiecte interesante. 

Ne auzim saptamana viitoare, cu un episod nou.

Adriana & Alin

A fost o saptamana interesanta, cu UI Path, compania cu fondator din Romania, ce isi face publice planurile de listare la Bursa din New York, cu sanse mari sa devina o companie cu capitalizare bursiera de peste 30 de miliarde de euro. Tot saptamana asta, autoritatile federale americane ce au recunoscut faptul ca SUA aa fost victima unuia dintre cele mai mari atacuri informatice din ultimii ani. Pare ca a fost compromisa infrastructura mai multor autoritati federale, dar si retele ale unor firme de securitate informatica ori utilitati publice. In Europa au fost lansate mai multe proiecte de regulamente si directive ce vor transforma legislatia europeana pentru mediul digital, in urmatorii ani. O sa vorbim, spre finalul episodului despre proiectele in cauza.

Star Taxi App SRL, societate cu sediul în București (România), exploatează o aplicație pentru smartphone care pune în legătură directă utilizatorii de servicii de taxi cu șoferii de taxi. Această aplicație permite efectuarea unei căutări care propune o listă de șoferi de taxi disponibili pentru efectuarea unei curse. Astfel, clientul este liber să aleagă un șofer de pe această listă. Societatea menționată nu transmite rezervările șoferilor de taxi și nu stabilește prețul cursei, care este plătită direct șoferului la sfârșitul acesteia.

La 19 decembrie 2017, Consiliul General al Municipiului București a adoptat o Hotărâre care a extins obligația de a obține o autorizație prealabilă pentru activitatea denumită de „dispecerat” la persoanele care exploatează aplicații informatice, precum Star Taxi App. Pentru încălcarea acestei reglementări, Star Taxi App a primit o amendă de 4 500 RON (aproximativ 929 de euro).

--

CNIL a amendat Google cu 100 mil eur pentru modul in care foloseste cookie-urile atunci cand un utilizator acceseaza motorul sau de cautare. La fel, a fost amendat Amazon, cu 35 de milioane de euro pentru plasarea de cookie-uri pe dispozitivele utilizatorilor ce acceseaza domeniile sale, fara consimtamantul acestora.

Celor doua companii li s-a acordat un termen de 3 luni in care sa rezolve lucrurile legate de informarea utilizatorilor si obtinerea consimtamantului, altfel risca amenzi de 100.000 de eur zilnic, pana cand rezolva problema.

--

În fiecare zi, agențiile de aplicare a legii din SUA caută mii de telefoane mobile, de obicei in contextul unei arestari. Pentru a căuta, folosesc aplicatii din categoria Mobile Device Forensic Tools, o tehnologie interesanta, care permite poliției să extragă o copie completă a datelor de pe un telefon mobil - toate e-mailurile, textele, fotografiile, locația, datele aplicațiilor și multe altele. Aceste date pot fi cautate si analizate, apoi, programatic, automat, fara interventie umana. Raportul filosofeaza, chiar, spunand ca vorbim de o cantitate atat de mare de informații sensibile stocate astăzi pe smartphone-uri, incat aceste instrumente de analiza oferă o „fereastră în sufletul posesorului”.

Este decan al Facultăţii de Inginerie de la Universitatea Ioan Slavici din Timişoara, director al Centrului de Educaţie Deschisă şi Blockchain. Carmen Holotescu, invitata noastra de astazi, e unul dintre acei oameni care împing România inainte, in fiecare zi, intr-un domeniu de care avem mare nevoie: educatia. Carmen si-a ales, acum 20 de ani, la inceputurile carierei sale didactice, sa se specializeze in activitatea de instructor online si apoi a predat cursuri online, timp de 12 ani, la Colegiul Universitatii din Maryland. Carmen este profesorul care a derulat primul curs academic despre blockchain din Romania, dar si unul dintre initiatorii unui program inovator de la Universitatea de Vest din Timisoara: Antreprenoriat in Blockchain, un program postuniversitar de 3 luni, cu mentori si dascali extrem de interesanti.

Am vorbit cu Carmen despre blockchain, despre implicatiile tehnologiei, locurile din Romania unde se poate invata despre ea si modul in care ne va schimba viata in anii urmatori.