Mind Education Podcast
By Mind Education
Mind Education PodcastOct 19, 2020
Sănătate emoțională și nutriție. Cu Dan C. Vodnar (S. 3, Ep. 8)
Depresia este, la nivel mondial, principalul motiv pentru care se apelează la concediu medical, iar estimările arată că frecvența ei este în continuă creștere, ceea ce înseamnă că va rămâne în continuare o provocare majoră de sănătate. Deși înțelegerea depresiei a fost o prioritate atât pentru știință cât și pentru practică, realitatea este că nu s-au făcut descoperiri majore în adresarea depresiei de mai bine de 50 de ani. Câteva aspecte cunoscute până acum, din studii:
- Ipoteza conform căreia depresia este rezultatul unor anormalii, dezechilibre chimice din creier are mult mai puțină susținere decât s-a crezut până acum.
- Mono-terapiile, adică alegerea unei singure linii de tratament al depresiei severe, fie ea medicamentoasă, fie o forma de terapie acreditată au impact limitat.
- Modificările implicate în bolile inflamatorii intestinale sunt puternic asociate cu sănătatea emoțională și mintală, iar această relație este bidirecțională.
- Perturbarea sistemului imun moștenit și a celui adaptativ (care sunt în strânsă legătură cu microbiomul) subminează prognosticul favorabil al medicamentației antidepresive
- Deși sunt la început, cercetările despre rolul psihobioticelor în sănătatea emoțională și mintală au obținut rezultatele cele mai promițătoare despre rolul psihobioticelor în tratarea depresiei (față de alte tulburări, ca cele de anxietate sau cele bipolare, de ex.).
Invitatul acestui episod Mind Education Podcast este Dan C. Vodnar , prorector cercetare, USAMV Cluj-Napoca, profesor în cadrul Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor, expert în cadrul Comisiei Europene pentru probleme de bio-economie. Pentru rezultatele de cercetare a fost inclus în top 2% mondial al cercetătorilor științitifici din domeniul științei alimentelor; deține brevete de invenție, unele curs de brevetare; munca de cercetare și inovație este recunoscută internațional, a câștigat medalia de aur de la prestigiosul Salon de Inventică de la Geneva, iar una dintre temele constante de interes din ultimii 10 ani este rolul probioticelor asupra calității vieții.
min. 11:31 - Care este rostul psihobiotocelor în adresarea depresiei?
min. 14:50 - Există o anumită compoziție, specifică atunci când o persoană se confruntă cu provocări ale sănătății emoționale sau neurologice?
min. 20:26 - Care este contribuția geneticii versus cea a mediului în modelarea microbiomului?
min. 25:44 - Care este rolul stresului, sau al poluării în a modifica structura microbiomului?
min. 35:48 - În relația dintre microbiom și bolile neurologice, are un rol procesul de îmbătrânire?
min. 39:08 - Pot fi ajutate, îmbunătățite patologiile neurologice, epilepsia prin modelarea microbiomului?
Music: Sergiu Tuhuțiu. Blackmailed Soul
Articole (selecție):
- Beurel, E, Toups, M, Nemeroff CB. (2020). The Bidirectional Relationship of Depression and Inflammation: Double Trouble. Neuron.22;107(2):234-256. doi: 10.1016/j.neuron.2020.06.002.
- Călinoiu, L.-F.; Ştefănescu, B.E.; Pop, I.D.; Muntean, L.; Vodnar, D.C. (2019). Chitosan Coating Applications in Probiotic Microencapsulation. Coatings;9, 194. https://doi.org/10.3390/coatings9030194
- Moncrieff, J., Cooper, R.E., Stockmann, T. et al. (2022). The serotonin theory of depression: a systematic umbrella review of the evidence. Molecular Psychiatry (2022). https://doi.org/10.1038/s41380-022-01661-0
Despre mâncatul emoțional. Cu Ancuța Coman-Boldișteanu (S. 3, Ep. 7)
Mâncatul emoțional este, pentru majoritatea dintre noi, destul de familiar. Nu avem nevoie de multe cuvinte pentru a-l recunoaște. Știm că emoțiile intense și stresul influențează relația cu alimentația. Studiile confirmă că acest tipar, de a mânca mai mult decât are nevoie corpul, ca răspuns la emoții intense este frecvent pentru majoritatea dintre noi și estimează că între 55% si 75% dintre persoane apelează la acest tipar.
Deși există explicații diverse legate de aceste alegeri, de cele mai multe ori automate, un studiu meta-analitic publicat recent a confirmat faptul că mâncatul emoțional apare ca răspuns la emoțiile inconfortabile în special în rândul persoanelor care urmează diete restrictive.
În perioada pandemiei s-au derulat mai multe studii care au explorat tocmai această relație, dintre stilul alimentar și viața emoțională. Unul dintre acestea, derulat în Italia a arătat că mâncatul emoțional a fost asociat cu stări de depresie și de anxietate, ca o forma de a regla aceste stări. Un alt studiu la care au participat peste 20 000 de persoane din Norvegia a confirmat faptul că îngrijorările legate de sănătate și siguranța financiară au venit la pachet cu mâncatul emoțional.
De ce am complicat relația dintre alimentație și viața emoțională? Cum am ajuns să încărcăm mâncatul cu emoții ”nedigerate” și nevoi emoționale neîmplinite, cu scripturi sociale sau transferate din istoria familiei? De ce e așa de complicată conectarea cu corpul și cu ceea ce simțim si cum putem înțelege suprapunerea dintre ce simțim si cum mâncăm.
Acestea sunt câteva dintre aspectele pe care le explorăm în acest episod Mind Education Podcast alături de Ancuța Coman-Boldișteanu, fondator al proiectului Emoții în farfurie.
Ancuța este psihoterapeut autonom și terapeut de cuplu format în cadrul programului Cuplu Conștient, din cadrul Școala pentru Cuplu și este specializată în terapia traumei, a atașamentului și în terapie relațională. De-a lungul anilor a lucrat alături de persoanele care se confruntă cu provocări legate de propriul corp și de relația cu mâncarea în programe, grupuri de susținere, terapie individuală, de familie și de cuplu. A pornit în această călătorie, după ce personal, a trecut prin provocări legate de relația cu mâncarea.
Studii menționate:
Bemanian, M. Et. al. (2021). Emotional Eating in Relation to Worries and Psychological Distress Amid the COVID-19 Pandemic: A Population-Based Survey on Adults in Norway. International Journal of Environmental Research and Public Health;18,130. https://dx.doi. org/10.3390/ijerph18010130
Cecchetto, C., Aiello, M., Gentili, C., Ionta, S., & Osimo, S. A. (2021). Increased emotional eating during COVID-19 associated with lockdown, psychological and social distress. Appetite;160. https://doi.org/10.1016/j.appet.2021.105122.
Evers, C., Dingemans, A., Junghans, A. F., & Boevé, A. (2018). Feeling bad or feeling good, does emotion affect your consumption of food? A meta-analysis of the experimental evidence. Neuroscience & Biobehavioral Reviews; 92;195-208. https://doi.org/10.1016/j.neubiorev.2018.05.028.
Music: Sergiu Tuhuțiu. Cracked Dreams
De ce depinde bunăstarea creierului de nutriție? Cu Dan Vodnar (S. 3, Ep. 6)
În ultimii ani, un număr tot mai mare de cercetări din diverse domenii s-au dedicat explorării microbiomului și a impactului acestuia asupra sănătății și calității vieții, de la starea de sănătate fizică și modul în care ne înțelegem și exprimăm emoțiile, până la modul în care alegem să ne implicăm sau să ne retragem din relațiile cu ceilalți.
Dar cum poate microbiomul să afecteze modul în care se simte o persoană? Cum poate acest ecosistem din intestin să influențeze aspecte atât de sofisticate precum trăirile sau gândurile noastre? La început, cercetătorii au descoperit faptul că există diferențe în ce privește compoziția microbiomului în rândul persoanelor cu diagnostice psihiatrice sau neurologice diverse față de persoanele fără un diagnostic și mai mult decât atât, că prin reechilibrarea compoziție microbionului, simptomele psihiatrice sau neurologice se reduc.
Însă deși există studii care confirmă rolul compoziției microbiotei asupra gândirii și a comportamentelor relaționate cu stresul, inclusiv a anxietății și depresiei, încă nu se știe cu claritate prin ce mecanisme au loc aceste influențe. Stresul, în special cel de lungă durată poate modifica functioanrea și compoziția microbiomului, care la rândul lui, va avea un impact asupra creierului. Dieta are de asemenea un rol decisiv asupra compoziției și funcționarii microbiomului, și implicit asupra sănătății fizice si emoționale. De exemplu, dietele vestice, adică cele bogate in grăsimi nesănătoase sunt asociate cu dezechilibre ale microbiomului care, în cascadă cresc riscul inflamației sistemice, care este specifică unor provocări ale sănătății mintale, ca depresia.
Concret, cum pot fi duse aceste descoperiri în viața noastră de zi cu zi? Este adaptarea nutriției nevoilor personale specifice atât de importantă sau pare o soluție prea simplă pentru probleme complicate? Ce înseamnă reechilibrarea microbiomului în așa fel încât să dispară stările depresive sau cele de anxietate?
Invitatul acestui episod Mind Education Podcast este dl. profesor Dan Vodnar, prorector cercetare în cadrul USAMV Cluj Napoca, profesor în cadrul Facultății de Știința și Tehnologia Alimentației și expert în cadrul Comisiei Europene pe probleme de bio-economie. Pentru rezultatele impresionante din cariera academică a fost inclus în top 2% mondial al oamenilor de știință din domeniul Științei Alimentelor; rezultatele inovatoare de cercetare au primit de asemenea recunoaștere internațională prin brevete, medalii și premii, una dintre acestea fiind medalia de aur de la Salonul de Inventică de la Geneva.
Studii incluse în cadrul episodului (selecție):
- Allen, A.P., Dinan, T.G., Clarke, G. & Cryan, J.F. (2017). A psychology of the human brain-gut-microbiome axis. Social and Personality Psychology Compass;11(4):e12309. DOI: 10.1111/spc3.12309.
- Del Toro-Barbosa, M., Hurtado-Romero, A., Garcia-Amezquita, L.E. & García-Cayuela, T. (2020). Psychobiotics: Mechanisms of Action, Evaluation Methods and Effectiveness in Applications with Food Products. Nutrients;12(12):3896. Doi: 10.3390/nu12123896.
- Foster, J.A., Rinaman, L., Cryan, J.F. (2017). Stress & the gut-brain axis: Regulation by the microbiome. Neurobiology of Stress;7:124-136. DOI: 10.1016/j.ynstr.2017.03.001.
Music: Sergiu Tuhuțiu. Blackmailed Soul
Redefinirea intimității în cuplu după criză. Cu Domnica Petrovai (S. 3, Ep. 5)
Cercetări din psihologia socială au confirmat faptul că modul în care partenerii reușesc să prioritizeze nevoile relației în momentele vulnerabile are un impact asupra evoluția ei; cu cât partenerii, sau cel puțin unul dintre parteneri va reuși să prioritizeze nevoile relației, cu atât aceasta va putea evolua înspre o redefinire mai profundă a intimității și o mai mare stabilitate. În schimb, cu cât urgențele personale vor deveni prioritare, în concurență cu nevoile relației, cu atât cuplul va aluneca înspre rupturi și distanțare care cu timpul pot duce înspre momente de criză, rupturi sau separare.
Așa cum am menționat în cercetarea națională despre provocările cuplului derulată în cadrul Școala pentru Cuplu, studiile arată că suntem țara din Europa cu cea mai scăzută durată a căsătoriei, de aproximativ 8 ani, în comparație, de exemplu cu Regatul Unit, unde durata medie a unei căsătorii care se finalizează cu divorț este de aproape 12 ani. În același timp, rapoartele mondiale arată că, mai ales în țările civilizate, durata primei căsătorii a crescut în ultima perioadă, ceea ce nu se întâmplă însă în cultura noastră.
De ce renunțăm atât de ușor? De ce ne pierdem încrederea în relații de iubire de lungă durată? Care sunt resursele de care avem nevoie pentru a putea depăși crizele specifice unei relații în doi? Cum putem să ne creștem reziliența personală și a relației, în așa fel încât să ajungem să ne bucurăm de ”soarele de după furtunile” unei crize?
Domnica Petrovai este terapeut de cuplu și de familie de peste de 25 de ani, fondatoarea Mind Education și Școala pentru Cuplu și a programului de formare pentru terapeuți de cuplu Cuplu conștient și autoarea apreciatei cărți ”Iubește și fii iubit/ă. Aproape totul despre relația de cuplu”
min. 07:56 - Cum arară o criză în relația de cuplu?
min. 12:40 - Ce declanșează o criză, mai degrabă evenimente ”din exterior” sau ”din interior”?
min. 19:44 - Cum evoluează o criză negestionată?
min. 28:08 - Ce au nevoie cuplurile atunci când este un dezechilibru între parteneri în ce privește angajamentul față de relație?
min. 35:40 - Care sunt primele repere ale progresului?
min. 40:58 - Cum pot fi prevenite crizele? Pot fi viitoarele crize prevenite prin gestionarea eficientă a primei crize?
Studii menționate (selecție):
Cercetarea derulată de Școala pentru Cuplu
Impett, E. A., Gere, J., Kogan, A., Gordon, A. M., & Keltner, D. (2013). How sacrifice impacts the giver and the recipient: Insights from approach-avoidance motivational theory. Journal of Personality, 82, 390–401. https://doi.org/10 .1111/jopy.12070
Johnson, M. D., & Neyer, F. J. (2019). (Eventual) stability and change across partnerships. Journal of Family Psychology, 33(6), 711–721. https://doi.org/10.1037/fam0000523
Music: Sergiu Tuhuțiu. Almost Found
Recomandări practice pentru gestionarea anxietății. Cu Gina Enache (S. 3, Ep. 4)
Cercetarea națională Mind Education despre bunăstarea emoțională în spațiul profesionala ne-a arătat că sănătatea emoțională este una dintre provocările multora de acum, iar anxietatea este una dintre acestea. Din cele peste 1200 de persoane care au participat la cercetare, doar 10% recunosc că nu se confruntă cu stări de anxietate, în timp ce una din 3 persoane resimte anxietatea cu intensitate. Aceste stări sunt mai frecvente în rândul persoanelor care au vârsta sub 40 de ani, iar unul dintre mecanismele care contribuie este neglijarea resursele personale și relaționale; grija față de rutinele de somn sau prioritizarea relațiilor de încredere, pe termen lung sunt câteva exemple. Sentimentele de singurătate, izolarea și provocările legate de a construi relații de lungă durată bazate pe încredere contribuie la accentuarea stărilor de anxietate.
Episodul de astăzi este o discutie pragmatică alături de colega mea Gina Enache, despre cum afectează anxietatea viața de zi cu zi, dar mai ales despre practicile recomandate pentru gestionarea îngrijorărilor și a anxietății. Gina este psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportmental cu experiență în special în prevenirea și reducerea anxietății.
Music: Sergiu Tuhuțiu. World's Heart
Atașamentul copiilor în relația cu școala. Cu Andreea Arsene (S. 3, Ep. 3)
Acest episod Mind Education Podcast continuă discuția despre atașamentul copiilor în relația lor cu adulții din școală alături de Andreea Arsene pentru că e o discuție importantă din mai multe perspective. Una dintre acestea este interdependența dintre performanța școlară și atașamentul pe care îl simt copiii și adolescenții în relațiile cu adulții din școală. Studiile* arată, fără dubii faptul că o relație de atașament sigură influențează succesul școlar prin două căi: una este indirectă, prin relația de atașament cu părinții, si cealaltă, directă, prin atașamentul copiilor față de școală și profesori.
O altă perspectivă este contribuția enormă pe care o pot avea profesorii în viețile copiilor mai puțin privilegiați emoțional. Pentru acei copii care nu au o bază de atașament sigură acasă, în relația cu părinții, relațiile din școală, inclusiv o singură relație de atașament cu un profesor pot fi baza pe care se sprijină la nevoie și care le susține dezvoltarea.
Andreea este psihoterapeut de familie și cuplu, cu formare în cadrul Școala pentru Cuplu prin programul ”Cuplu conștient” și aduce exemple și recomandări practice care să inspire adulții să construiască o relație de atașament cu copiii pe care îi cresc prin învățare.
*Bergin, C. & Bergin, D. (2009). Attachment in the Classroom. Educational Psychology Review;21(2);141-170. DOI:10.1007/s10648-009-9104-0
Music: Sergiu Tuhuțiu. Blackmailed Soul
Comportamente de risc la adolescenți. Cu Bogdana Păcurari (S. 3, Ep. 2)
Comportamentele de risc la adolescenți și tineri apar, conform studiilor de specialitate la aproximativ 18% dintre aceștia si din păcate frecvența acestor comportamente este în creștere alarmantă și la vârste din ce în ce mai mici. În ultimii 10 ani comportamentele de risc au crescut în medie cu 22%. Cea mai mare creștere s-a observat în rândul băieților cu vârsta între 10 și 14 ani, o creștere cu peste 80% față de anii anteriori, și cu 68% în rândul fetelor cu vârsta între 13 și 16 ani. Alte studii vorbesc de o creștere surprinzătoare a acestor comportamente în special în rândul adolescenților din familii care au acces la resurse, cu un statut socio-economic privilegiat.
De ce apar aceste comportamente? Sunt o mulțime de aspecte care conduc la dezvoltarea lor, de la evenimente negative de viață, resursele lor personale și provocările de sănătate mintală ca anxietatea sau depresia, relația cu părinții, până la expunerea frecventă la școală, acasă sau în mediul online la comportamentele de risc ale celorlalți.
Cu toată această cunoaștere legată de factorii care conduc la comportamente de risc în rândul adolescenților și adulților tineri, există puține rezultate care să confirme eficiența unor intervenții specifice care să le reducă apariția. Ceea ce ne arată cât de importantă este prevenția, investiția în bunăstarea emoțională a copiilor și a viitorilor adolescenți prin dezvoltarea competențelor emoționale precum reziliența, creșterea confortului cu disconfortul emoțional, gestionarea emoțiilor fără evitarea sau negarea lor.
Invitata acestui episod este Bogdana Păcurari, psihoterapeut de familie și cuplu la Mind Education
Studii menționate:
Cottrell DJ, Wright-Hughes A, Collinson M, Boston P, Eisler I, et al. (2018). Effectiveness of systemic family therapy versus treatment as usual for young people after self-harm: a pragmatic, phase 3, multicentre, randomised controlled trial. Lancet Psychiatry.5(3):203-216. doi: 10.1016/S2215-0366(18)30058-0.
Abdelraheem M, McAloon J, Shand F. (2019). Mediating and moderating variables in the prediction of self-harm in young people: A systematic review of prospective longitudinal studies. J Affect Disord.;246:14-28. doi: 10.1016/j.jad.2018.12.004.
Sara G, Wu J, Uesi J, Jong N, Perkes I, et al. (2022). Growth in emergency department self-harm or suicidal ideation presentations in young people: Comparing trends before and since the COVID-19 first wave in New South Wales, Australia. Aust N Z J Psychiatry. doi: 10.1177/00048674221082518.
Music: Matei Sax. Fall (Official Audio)
Părinții de care au nevoie copiii. Cu Domnica Petrovai (S.3, Ep.1)
Care e calea de la părinții presupus perfecți înspre părinții de care are nevoie copilul sau copiii noștri, ca să devină ei, la rândul lor, adulți împliniți? De ce teama de a nu traumatiza copilul, sau de a nu repeta greșelile pe care le-au făcut părinții noștri îi poate pregăti pe copii pentru o viață trăită cu neîncredere, nesiguranță și relații anevoioase cu ceilalți? Evoluția copiilor depinde de evoluția emoțională a părinților și adulților din viața lor. Dacă ne uităm în urmă, la nevoile părinților și bunicilor noștri observăm că evoluția a însemnat tranziția de la nevoia de supraviețuire, de la o viață cu lipsuri și abuzuri înspre grija față de bunăstare emoțională. Sau cum spune Domnica Petrovai în cadrul cursului pentru părinți de pe platforma sinergie.ro:
”Suntem prima generație de părinți mai reflexivi și mai conștienți, mai prezenți emoțional în viața noastră și a copiilor noștri. Siguranța de sine și încrederea copilului tău, depinde, spun nenumărate studii, de această capacitate de a te înțelegere, de a ieși din modul de supraviețuire și de a fi prezent. Ne-am construit noi resurse și o altfel de prezență în viață. Ne simțim și ne dorim să ne simțim mai în siguranță cu noi și cu ceilalți. Trăim, diferit de părinții și bunicii […] Vrem să prosperăm emoțional, copiii noștri să fie bine emoțional, să fie mai prezenți, mai conștienți și mai asumați emoțional și relațional, disciplinați și empatici. Vrem să aibă resursele și modelele pentru un alt mod de relaționare, diferit de generațiile noastre.”
Domnica Petrovai este mamă a două fete, terapeut de cuplu și familie de mai bine de 25 de ani, fondatoarea Mind Education și Școala pentru Cuplu, și autoarea apreciatei cărți Iubește și fii iubit/ă. (Aproape) totul despre relația de cuplu. Eu sunt Mara Bria, doctor în psihologie la Mind Education și Scoala pentru Cuplu, realizator și gazda Mind Education Podcast
min. 03:35 - Ce înseamnă să fii un părinte suficient de bun pentru copiii tăi?
min. 12:12 - Ce pot face părinții ca să nu repete copiii istoria lor de viață?
min. 16:37 - Cum ne conectăm cu copiii, mai ales în momentele dificile emoțional?
min. 25:46 - Ce înseamnă acceptarea în relația cu copiii și cum se construiește aceasta?
min. 31:50 - De ce investiția în relația de cuplu este de asemenea o investiție în bunăstarea emoțională a copiilor?
min. 41:00 - Câteva cuvinte despre cursul dedicat părinților, de pe platforma Sinergie.
Music: Sergiu Tuhuțiu - Over Time
Antrenarea competențelor de feedback în echipe. Cu Oana Casapu (S. 2, Ep. 21)
Cea mai recentă cercetare Mind Education pe care am derulat-o în ultimele luni la noi în țară a avut ca focus bunăstarea emoțională și mintală în spațiul profesional. Prin această cercetare, la care au participat peste 1200 de persoane din domenii profesionale diverse, am explorat impactul a două tipuri de aspecte asupra sănătății emoționale: contribuțiile personale, individuale și dinamicile relaționale.
Una dintre dinamicile relaționale pe care le-am investigat în raport cu bunăstarea emoțională este practicarea conversațiilor dificile în echipe. Și din fericire, datele ne arată că antrenarea acestora începe să devină o practică, pentru că o treime dintre participanți recunosc că au conversații dificile și că acestea sunt benefice. Aproape la fel de frecventă este însă și tendința de a le evita: 28% dintre participanți recunosc acest tipar în echipele din care fac parte, în timp ce 16% spun că în echipele în care lucrează, conversațiile dificile se transformă în conflict.
Dar de ce să antreneze echipele modul în care au discuții dificile? Datele noastre ne-au arătat că această practică este asociată cu reducerea epuizării profesionale, cu creșterea încrederii și a siguranței psihologice in echipă dar si cu reducerea stărilor de depresie. Cu alte cuvinte, cu cât o echipă va antrena această practică, cu atât va avea mai multe resurse emoționale pentru colaborare. Și de ce spun asta? Pentru că un aspect interesant pe care l-am descoperit prin această cercetare este impactul diferit pe care îl au tiparele de evitare a conversațiilor dificile sau de transformare a lor în conflicte.
Cum se antrenează aceste conversații dificile, cum se transformă echipele în urma integrării acestei practici? Despre acest proces, care a fost experiența echipei ei în antrenarea oferirii de feedback dintr-un spațiu de siguranță psihologică si încredere ne împărtășeste Oana Casapu. Oana este managing partner și software tester senior la Altom și de asemenea coordonează programele interne de învățare.
Music: Sergiu Tuhuțiu. Seashore Dreams
Atașamentul copiilor în relația cu părinții. Cu Andreea Arsene (S. 2, Ep. 20)
Baza atașamentului se formează în primul an de viață, în urma experiențelor copilului din relația cu adultul de referință. Aceasta este perioada în care copiii își construiesc primele repere despre viitoarele lor relații cu ceilalți, din copilărie și până la viața adultă. Și cel mai important reper este cât de sigure pot fi relațiile de apropiere emoțională, pentru că prin acest filtru al siguranței emoționale vor fi descifrate toate viitoarele lor relații.
Deși baza atașamentului se construiește în primul an de viață, date din neuroștiință și psihologia dezvoltării aduc rezultate cu mult optimism pentru intervențiile din practică pentru că arată două aspecte: faptul că stilul de atașament securizant este cel mai stabil în timp și faptul că stilurile mai puțin securizante sunt maleabile, se pot modela în primii ani de viață.
Cum se exprimă un stil de atașament prin care un copil anticipează siguranță emoțională în relațiile cu ceilalți? Această gramatica a relațiilor se învață prin experiențe și nu prin cuvinte, de aceea el poate fi recunoscut în interacțiunea cu ceilalți. Concret, sunt câteva comportamente prin care se exprimă un stil de atașament securizant. De exemplu, copiii se liniștesc emoțional în prezența adultului, atunci când trăiesc emoții intense sau inconfortabile, ca teamă, tristețe, furie, dezamăgire, groază sau altele. Pentru aceasta e nevoia ca adultul să poată fi o ancora de siguranță pentru copil. Un alt exemplu de comportament este faptul că ei împărtășesc adulților ceea ce simt, bucuriile și experiențele plăcute mărunte și mari. În momente provocatoare emoțional sau când au nevoie de sprijin apelează la adulți, pentru că vor anticipa că adultul îi va asculta și le accepta și înțelege trăirile.
Invitata colecției de episoade despre atașamentul copiilor în relațiile cu adulții din viață lor este Andreea Arsene, psihoterapeut de familie și cuplu, cu formare în cadrul Școala pentru Cuplu prin programul ”Cuplu Conștient. Știința dedicată cuplului”; acest prim episod explorează relația de atașament a copiilor în relația cu părinții.
Studii incluse în discuție:
Opie, J. E. et. al. (2021). Early childhood attachment stability and change: a meta-analysis, Attachment & Human Development, 23:6, 897-930, DOI: 10.1080/14616734.2020.1800769
Verhage, M. L., Schuengel, C., Madigan, S., Fearon, R. M. P., Oosterman, M., Cassibba, R., Bakermans- Kranenburg, M. J., & van IJzendoorn, M. H. (2015). Narrowing the transmission gap: A synthesis of three decades of research on intergenerational transmission of attachment. Psychological Bulletin, 142(4), 337–366. https://doi.org/10.1037/bul0000038
Music: Sergiu Tuhuțiu. Blackmailed Soul
Cum cresc băieții. Cu Dana și Robert Trubiansky (S. 2, Ep. 19)
Joaca părinților cu copiii este un context prin care se consolidează atașamentul dar este și una dintre oportunitățile valoroase de învățare și creștere emoțională. Studiile arată că există diferențe între părinți și în ce privește stilul de joacă adoptat; dacă mamelor le este mai confortabilă joaca prin cuvinte, tații preferă joacă ghidată de dinamism și contact fizic. Aceste contexte de joacă au un mare impact asupra dezvoltării copiilor, pentru că ele le susțin formarea competentelor cognitive, emoționale și sociale. De exemplu, prin faptul că mamele aduc cuvinte în joaca alături de copii, aceștia învață mai ușor să își recunoască emoțiile, să fie mai în contact cu ce simt. Stilul de joacă pe care îl aduc tații este o oportunitate extraordinară pentru băieți să învețe să își gestioneze emoțiile intense în spațiul de siguranță al relației cu tatăl lor. De exemplu, prin joaca fizică, activă alături de tați sau alte figuri paterne băieții învață să își regleze agresivitatea și răspunsurile emoționale.
În acest episod Mind Education Podcast am explorat alături de Daniela și Robert din experiențele lor de învățare de care au parte alături de cei trei băieți ai lor. Dana este psiholog cu formare în terapia sistemică și terapia de cuplu prin programul Cuplu Conștient și lucrează în practica privată cu copii, adolescenți, cupluri și familii, precum și în intervenții de comunitate. Robert este preot greco-catolic în Eparhia de Lugoj și are studii de teologie și master în Spiritualitate Orientală la Roma, completate cu formare în terapia familial-sistemică
Studii incluse:
Fernandes C, Fernandes M, Santos AJ, Antunes M, Monteiro L, Vaughn BE, Verissimo M. (2021). Early Attachment to Mothers and Fathers: Contributions to Preschoolers' Emotional Regulation. Front Psychol.;12:660866. Doi: 10.3389/fpsyg.2021.660866.
Chaplin TM, Aldao A. (2013). Gender differences in emotion expression in children: a meta-analytic review. Psychol Bull. Jul;139(4):735-65. Doi: 10.1037/a0030737. Epub 2012 Dec 10. PMID: 23231534; PMCID: PMC3597769.
Music: Sergiu Tuhuțiu. Morning Recall
Cum aduci stabilitate în instabilitate. Recomandări practice (S. 2, Ep. 18)
Când realitatea exterioară provoacă atât de profund siguranța vieții, ne putem recâștiga sentimentul de control și libertatea de a alege prin a ne îndrepta atenția către realitatea emoțională și relațională. Acolo avem control și putere de influență, și prea puțin în contextul extern acestor realități.
Am reflectat la ce ne spune practica și știința că ne sprijină adaptarea în momente de criză și le-am adunat în 15 recomandări practice. Dacă le găsești utile, dă-le mai departe și altora să le fie de folos.
Eu sunt Mara Bria doctor în psihologie la Școala pentru Cuplu și Mind Education și, dacă găsești utilă colecția de podcast-uri Mind Education, îți sunt recunoscătoare dacă lași un review pe platforma pe care le asculți.
Recomandările practice din acest episod Mind Education Podcast includ
- gestionarea îngrijorărilor,
- grija față de sănătatea emoțională (anxietate, etc.),
- practici și strategii de reglare emoțională,
- resemnificarea contextelor instabile prin întoarcerea înspre ce e valoros și important pentru fiecare și
- modelarea contextului, în așa fel încât să contribuie la bunăstarea emoțională.
Music: Sergiu Tuhuțiu. More than Silence
Ce facem cu impactul emoțional al războiului? Cu Raul Lupaș și Bogdana Păcurari (S. 2, Ep. 17)
Ce facem cu impactul emoțional al războiului, pe care îl resimțim acum, indirect? Cum ne exprimăm compasiunea față de cei afectați în mod direct, cum îi sprijinim fără să ne pierdem pe noi și ceea ce ne menține sănătatea emoțională? Abilitățile de reziliență, pe care pandemia ne-a provocat să le exersăm, au acum o altă fațetă, cea a mobilizării și a apărării umanității, în cel mai profund și în același timp concret sens posibil.
Alături de Raul Lupaș și Bogdana Păcurari am împărtășit din experiența profesională și personală despre cum putem facilita adaptarea imediată la schimbările politice din ultimele zile care amenință stabilitatea și siguranța. Am explorat împreună despre
- ce înseamnă să ai grijă de sănătatea emoțională în acest context,
- de ce ajută și cum putem conține emoțiile pe care le trăim,
- cum recunoaștem impactul incertitudinii,
- care mecanisme de adaptare, de coping sunt benefice și care sunt dezadaptative
- ce practici și activități sunt de ne-negociat și mai ales
- cum putem sprijini copiii în acest context.
Raul este psiholog clinician și psihoterapeut, head of corporate development Mind Education iar Bogdana este psihoterapeut de familie și cuplu la Mind Education.
Music: Sergiu Tuhuțiu. No Final Answer
Identitate etnică, siguranță emoțională și educație. Cu Luiza Medeleanu (S. 2, Ep. 16)
Educația incluzivă pornește de la premisa că unicitatea fiecărei persoane, contribuția pe care o aduce într-un grup, într-o comunitate este valorizată și integrată; iar unicitatea stă tocmai în ceea ce o face pe o persoană (sau un grup) să fie distinctă, diferită.
Educația incluzivă înseamnă că invită în același spațiu de siguranță emoțională și încredere copii și adolescenți cu opinii, genuri și rase diferite, apartenențe culturale și etnice diverse. Și că în acele comunități diverse din care ei simt că fac parte, că aparțin, copiii și adolescenții se vor simți confortabili să își asume și să își exprime identitatea etnică. Însă ce înseamnă asumarea sănătoasă a identității etnice și ce rol poate avea școala pentru a o susține?
Studiile* arată că experiențele negative de discriminare pe baza etniei pe care le trăiesc adolescenții sunt asociate cu o scădere a curiozității și perseverenței academice dar și a sănătății lor emoționale. Identitatea sănătoasă depinde în mare măsură de mecanismele socio-culturale de adaptare, adică de practicile din familie prin care sunt împărtășite cunoștințe despre istoria etnică, despre moștenirea și autenticitatea culturală dar și despre conștientizarea formelor de discriminare.
Invitata acestui episod Mind Education Podcast este Luiza Medeleanu, doctorandă în domeniul Studii Culturale la Școala Doctorală Pluridisciplinară ,,Spațiu, Imagine, Text, Teritoriu”, Facultatea de Litere, Universitatea București. De peste 10 ani activează în domeniul nonguvernamental rom și coordonează activități educaționale cu tematică romă și caracter intercultural. În prezent, lucrează la Fundația Roma Education Fund România ca expert educațional unde dezvolta metodologii cu tematică interculturală atât pentru cadre didactice, cât și pentru copii și părinți.
Subiecte discutate:
- Ce susține și care sunt provocările procesului de asumare a identității etnice.
- Rolul moștenirii culturale și cum poate fi ea conținută într-un mod autentic; procesele care susțin adaptarea la antagonismele culturale
- Impactul socializării etnice și a proceselor socio-culturale asupra formării identității dintr-o zona sănătoasă.
- Construirea unei povești coerente de viață prin a da sens istoriei personale.
- Ce îi ajută pe copiii și adolescenții romi să-și construiască mândria etnică
Studii menționate:
*Dimitrova, R., et al. (2017). Ethnic socialization, ethnic identity, life satisfaction and school achievement of Roma ethnic minority youth, Journal of Adolescence. http://dx.doi.org/10.1016/j.adolescence.2017.06.003
Centrul Național de Cultură a Romilor (2020). Efecte, percepții și reprezentări ale interculturalității în școală și în familie”, coordonat. Adrian Nicolae Furtună. Disponibil https://ikultura.ro/biblioteca/raport-intercultural/
Music: Matei Sax. Cubano Loco
Legătura dintre corp, claritate mintală și emoțională. Cu Claudia Buneci (S.2, Ep. 15)
La nivel global, anterior pandemiei actuale se considera că în viitorii 20 de ani sănătatea mintală fragilă va fi de departe cea mai mare sursă de dizabilitate; însă contextul pandemic din ultimii ani a accelerat dezvoltarea problemelor de sănătate mintală și emoțională; un studiu* publicat în jurnalul Lancet, de exemplu, a estimat că doar în anul 2020 incidenta depresiei a crescut, la nivel global, cu 28% și cea a anxietății cu 26%, cu o creștere, in Europa, mai mare față de această medie globală, unde se estimează ca ambele provocări emoționale au crescut cu 30% față de anii anteriori pandemiei.
Știința abundă în modele și studii care argumentează faptul că dezvoltarea depresiei depinde de inter-dependența a diverși factori și mecanisme, de la vulnerabilități personale (genetice, biologice, emoționale) până la lipsa suportului social și al comunităților care dezvoltă sentimentele de apartenență. Însă, tot studiile arată că din anii 1990 încoace nu s-au înregistrat progrese majore în tratamentul depresiei, probabil pentru că încă sănătatea emoțională și mintală este abordată trunchiat, prin focus exclusiv pe sănătatea creierului fără să integreze și alte aspecte. Descoperiri științifice recente însă deschid noi perspective care explorează relația dintre corp și claritatea mintală și emoțională.
Rezultate din domeniul psihoneuroimunologiei arată faptul că sistemul imunitar afectează modul în care o persoană răspunde în fața stresului, ceea ce va contribui la vulnerabilitatea sănătății emoționale. De exemplu studiile arată că există o relație complicată între inflamația din corp și depresie, și arată că aproape o treime dintre persoanele cu depresie au constant niveluri crescute ale inflamației in corp.
Sau spus foarte simplu, claritatea gândurilor depinde de sănătatea corpului, și invers, sănătatea corpului depinde de claritatea gândurilor.
Subiectele discutate în acest episod Mind Education Podcast cu Claudia Buneci, health coach:
- rolul neuroinflamației în sănătatea creierului și calitatea vieții emoționale și mintale
- ce sunt mitocondriile și de ce disfuncționalitățile mitocondriilor favorizează dezvoltarea problemelor de sănătate mintală
- rolul expunerii la toxine asupra calității vieții
- de ce respectarea ritmului circadian contribuie la sănătatea fizică și emoțională
- recomandări practice
Studii incluse:
*Santomauro, D. F. et al. (2021). Global prevalence and burden of depressive and anxiety disorders in 204 countries and territories in 2020 due to the COVID-19 pandemic. The Lancet. 398(10312);1700-1712, November 06, 2021. DOI: https://doi.org/10.1016/S0140-6736(21)02143-7
**Dickerson, F. et. al. (2018). Adjunctive probiotic microorganisms to prevent rehospitalization in patients with acute mania: A randomized controlled trial. Bipolar Disorders;20(7):614-621. Doi: 10.1111/bdi.12652.
Music: Matei Sax. Cubano Loco
Sănătatea mintală în spațiul profesional, o investiție strategică. Cu Daniela Vercellino (S. 2, Ep. 14)
În contextul schimbărilor din ultimii ani, sănătatea emoțională si mintala a devenit, pentru majoritatea organizațiilor și liderilor, dintr-un cost ne-necesar, într-o investiție strategică. Suntem, lideri, organizații, echipe mai conștienți că munca nu poate fi separată de viața emoțională; și că dacă vrem cea mai bună muncă posibilă, știm că ea începe cu claritate emoțională.
Un raport McKinsey* arată punctele în care efortul și perspectiva echipei de leadership este deconectată de perspectiva angajaților în trei aspecte: 1) nivelul de sprijin pentru sănătatea emoțională și mintală, 2) accesul angajaților la soluții de specialitate pentru adresarea problemelor de sănătate mintală și a adicțiilor, 3) stigma de la locul de muncă, adică rușinea, discriminarea sau impactul nefavorabil al sănătății mintale neadresate corespunzător.
Însă care sunt oportunitățile prin care organizațiile pot să devină mai deschise față de provocările emoționale care sunt în continuă creștere? Conștientizarea impactului și relevanței lor? Comunicare constantă și transparentă atât despre provocările emotionale cât si despre soluțiile puse la dispoziție? Sau crearea unei culturi incluzive care susține și investește în campanii de sănătate mintală, încurajează liderii să discute onest despre aceste aspecte și este preocupată să crească comunități și sentimentul de apartenență în organizație?
Invitata acestui episod Mind Education Podcast este Daniela Vercellino, COO pentru Societe Generale Global Solution Centre, unul dintre centrele globale de servicii ale Grupului Societe Generale. Daniela este doctor în psihologie, absolventă a Universității Babeș-Bolyai și are peste 18 ani de experiență în construirea de strategii eficiente și programe ample de resurse umane.
Subiectele discutate:
- De ce sănătatea mintală la muncă nu mai este ”a nice to have”
- Impactul lipsei formării deprinderilor esențiale pentru calitatea vieții în sistemele educaționale asupra calității vieții în mediul profesional
- Ce înseamnă concret schimbarea strategiei organizaționale din focus pe well-being către investiția în sănătate mintală
- Importanța conștientizării și alfabetizării în ce privește sănătatea emoțională și mintală
*Coe, E., Cordina, J., Enomoto, K., & Mandel, A. (21 April, 2021). National surveys reveal disconnect between employees and employers around mental health need. McKinsey & Company. https://www.mckinsey.com/industries/healthcare-systems-and-services/our-insights/national-surveys-reveal-disconnect-between-employees-and-employers-around-mental-health-need
Music: Sergiu Tuhuțiu. Blackmailed Soul
Somn sănătos. Cu dr. Gheorghe Ungureanu (S. 2, Ep. 13)
Somnul este un indicator puternic al calității vieții, sănătății emoționale, mintale și fizice a unei persoane, indiferent de vârstă. Altfel spus, cu cât somnul este mai hrănitor, cu atât va fi mai bună sănătatea și starea de bine. Însă care sunt implicațiile atunci când somnul este considerat un obicei neglijabil, sau când lipsa somnului este glorificată? Invitatul acestui episod Mind Education Podcast despre rostul somnului este dr. Gheorghe Ungureanu, medic neurochirurg pasionat de alegerile care susțin un creier sănătos. Subiectele discutate includ:
- Cele trei repere care definesc un somn sănătos: a) durata, adică 7-8 ore / noapte pentru adulți, b) calitatea somnului dată în principal de arhitectura și eficiența somnului și c) regularitatea și conectarea cu ritmul circadian.
- Implicațiile respectării cronotipurilor de somn, sau despre ciocărlii și bufnițe.
- Tipuri de insomnii și consecințele acestora pe termen lung.
- Interdependența dintre somn, boală fizică și durere cronică.
- Mișcare, alimentație, contact cu lumina și somn hrănitor.
- Recomandări propuse de știință și testate practic de dr. Ungureanu, pentru a îmbunătăți somnul.
Music: Matei Sax - Easy Heal (Official Audio) || Saxophone Liquid Drum & Bass
Despre bunăstarea emoțională a organizației, cu consecvență. Cu Nicoleta Iordan (S. 2, Ep. 12)
Ce înseamnă dezvoltare emoțională sustenabilă, în perioade provocatoare? Sau mai exact, de ce au nevoie organizațiile pentru a întâmpina provocările cu un potențial crescut de reziliență?
Reziliența unei organizații nu mai este definită doar ca abilitatea de a absorbi stresul, ci ca un proces, ca o abilitate care se construiește prin prioritizarea cu consecvență a resurselor emoționale și relaționale care asigură adaptarea și creșterea. Și care începe înainte de momentele stresante. Cu cât o organizație acumulează resurse în perioade liniștite, cu atât va avea un potențial mai mare de a crește în perioadele dezordonate. Aceasta implică, conform unui studiu recent*, un set de competențe și rutine dezvoltate în timp prin adaptarea la fiecare micro-amenințare, micro-eșec dar și prin anticiparea acestora. Iar aceste competențe și practici sociale depind de rezervorul emoțional și relațional al organizației.
Spus mai simplu, cu cât investiția în resursele emoționale și implicit în sănătatea emoțională a liderilor și echipelor este o prioritate constantă, cu atât organizația va avea forța să transforme provocările în oportunități de dezvoltare.
Nicoleta Iordan, invitata acestui episod este co-fondatoarea Cărturești, sau cum se descrie ea însăși, un finanțist idealist și un cititor profesionist care crede în oameni și în puterea cărților de a ne face viața mai bună. Despre Cărturești Nicoleta spune că, privită din interior, este o organizație deschisă, care prețuiește contribuția fiecaruia.
Mind Education este o companie de consultanță psihologică creată din dorința de a contribui la o lume mai echilibrată mental și emoțional.
Subiecte discutate:
- Care au fost provocările procesului emoțional, la început, dar și pe parcurs? De conștientizare a nevoii de schimbare, de implicare, de încredere în proces, de asumare a schimbării personale?
- Cui, din organizație i s-a adresat acest proces?
- Impactul exersării conversațiilor dificile asupra relațiilor colaborative dintre colegi dar și în relațiile cu colaboratorii externi.
- Cum pot fi liderii sprijiniți de organizație în așa fel încât să aibă la rândul lor grijă de oameni?
*Duchek, S. (2020). Organizational resilience: A capability-based conceptualization. Business Research, 13, 215–246. Doi:https://doi.org/10.1007/s40685-019-0085-7
Music: Sergiu Tuhuțiu.Almost Found
Siguranța emoțională în educație. Cu Mădălina Ion și Bogdana Păcurari (S. 2, Ep. 11)
Există presupunerea greșită că adresarea sănătății emoționale în școală pune în plan secundar preocuparea pentru performanța școlară și că adresarea ambelor obiective este o ecuație al cărei rezultat este zero; premisa din spate este că dacă o școală alocă resurse (de efort, timp, procese) pentru sănătatea emoțională, nu va mai putea aloca resurse pentru susținerea performantei școlare. Această asumpție a resurselor limitate este însă infirmată de studii și rapoarte recente*, care arată că prioritizarea sănătății emoționale a copiilor este mai degrabă o investiție în performanța lor academică și nici pe departe un cost. Aceste rezultate încurajează școlile să prioritizeze programe de sănătate emoțională atât a copiilor și adolescenților cât și a profesorilor, prin alocarea de resurse ca timp, cunoștințe, procese și decizii de leadership.
Sănătatea emoțională a copiilor și adolescenților în procesul de educație depinde de două aspecte importante: în primul rând de conectarea pe care o simt copiii cu școala, adică de spațiul de siguranță si încredere în relațiile cu ceilalți copii și cu adulții; și în al doilea rând, de impactul pe care îl are școala asupra calității vieții personale a copiilor.
Însă cum poate fi prioritizată grija față de viața emoțională a copiilor în școlile care încurajează competitivitatea nesănătoasă fără să adreseze siguranța emoțională pe care o dau în schimb? Sau când nevoia de a exersa cu mai multă încredere colaborarea și împărtășirea de cunoaștere dintre școli este privită cu suspiciune? De unde începe această transformare, de la a ”repara” copiii înspre a crea în grădinițe și școli un climat de siguranță emoțională?
Sunt Mara Bria, doctor în psihologie la Mind Education și Școala pentru Cuplu și partenerele de discuție sunt Mădălina Ion, antreprenor în educație de peste 15 ani, inițiator al unui lanț de grădinițe, o școală primară și două alte startup-uri în educație, și colega mea Bogdana Păcurari, psihoterapeut de familie și cuplu.
Teme discutate:
- sănătatea emoțională a copiilor în relație cu climatul de siguranță și încredere din școală
- impactul neîncrederii dintre profesori, părinți și liderii școlilor asupra copiilor
- școlile ca și contexte care încurajează competitivitatea nesănătoasă, în detrimentul siguranței emoționale
- nevoia de a exersa cu mai multă încredere colaborarea și împărtășirea de cunoaștere dintre școli
*The Role of Schools in the Mental Health of Children & Young People (2021). British Education Research Association (BERA) Report.
Music: Sergiu Tuhuțiu. No Final Answer
Conversații dificile în sistemul public. Cu Roxana Dan (S. 2, Ep. 10)
Într-un top al celor mai stresante profesii, cele asociate domeniului juridic se regăsesc între primele 10 poziții, iar un studiu al Universității Johns Hopkins arată faptul că, din peste 100 de roluri profesionale, avocații sunt cei mai predispuși spre depresie. Tensiunea din sălile de judecată, consumul emoțional pe care îl presupune luarea deciziilor cu mize mari, impactul traumatic al infracțiunilor și poveștilor de viață la care sunt expuși cei din domeniul juridic, oboseala cronică și orele puține de somn, sunt doar câteva dintre realitățile care zdruncină echilibrul emoțional al profesioniștilor din justiție.
Așa se face că cele mai mari riscuri asociate domeniului juridic sunt cele care amenință sănătatea mintală: insomniile, stresul, sedentarismul, diferite tipuri de dependențe etc. Mai mult decât atât, expunerea îndelungată la traumele clienților conduce, potrivit studiilor, la depresie cronică și scăderea performanței în muncă, or, societatea mizează tocmai pe rațiunea profesioniștilor din justiție.
Încrederea este un proces care se construiește prin conversații dificile; și de multe ori, un aspect care poate bloca aceste conversații dificile este fragilitatea sănătății emoționale. Însă cum este aceasta abordată în domeniul public?
Acest episod Mind Education Podcast este o discuție despre rostul conversațiilor dificile și al sănătății emoționale în spațiul profesional, în domeniul juridic. O am alături pe Roxana Dan, judecător în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca și președintele secției civile. Roxana este de asemenea doctorand în drept civil la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și este atent implicată în viața comunității din care face parte din dorința de a contribui la evoluția societății românești.
Music: Matei Sax: Cubano Loco (Official Audio) I I MSX
Masculinitate asumată. Partea II. Cu Cosmin Gheorghe (S. 2, Ep. 9)
Episodul anterior din această discuție a fost, în câteva idei, despre:
- identitate, încredere și siguranță de sine,
- shared leadership și relații de putere în cuplu,
- misoginismul din România, prin perspectiva lui Cosmin și a lui Esther Perel,
- armonizarea nevoii de dezvoltare personală și cea a cuplului.
Continuarea discuției, din acest episod, abordează:
- criza de tați și ce înseamnă să fii un tată prezent emoțional,
- relația dintre rușine, umilințe și narcisism,
- impactul masculinității fragile, neasumate asupra copiilor, relațiilor de cuplu și familiei,
- capacitatea de a fi în contact cu autenticitatea personală și de a modela asta copiilor,
- disponibilitatea taților de a se arăta ca modele asumate pentru copiii lor dar și
- moștenirea trans-generatională a vulnerabilităților pe care o predăm copiilor.
Cosmin Gheorghe este psihoterapeut, culture influencer, predă la facultatea de psihologie din cadrul Institute of Integral Studies din California și are o experiență de peste 20 de ani, academică și practică în munca alături de cupluri, familii și organizații.
Music: Sergiu Tuhuțiu. Cracked Dreams
Masculinitate asumată. Partea I. Cu Cosmin Gheorghe (S. 2, Ep. 8 )
Masculinitatea, fel ca și feminitatea sunt parte din identitatea profundă a fiecăruia și sunt modelate în mare parte de contextul social, de cultura și experiențele de educație pe care le-a trăit o persoană.
De exemplu, masculinitatea este frecvent descrisă prin agresivitate, forță fizică și distanță emoțională, însă pentru că această perspectivă încurajează discriminarea și violența, mulți bărbați se distanțează de aceste tipare și își construiesc o masculinitate care poate fi în contact cu nuanțele feminine, ca de exemplu a fi calzi emoțional*. Cercetările profesorului Ronald Levant** arată că cu cât bărbații aleg să aibă o viață conform tiparelor sociale stricte de gen, cu atât calitatea vieții emoționale este mai fragilizată.
Fiecare dintre noi preluăm implicit aceste prescripții sociale despre ce este și ce nu este considerat a fi specific genului nostru, ne comportăm și avem așteptarea ca și ceilalți să se comporte conform acestor cadrane. Asumarea relației de cuplu, ca bărbat, este un exemplu de alegere influențată de aceste prescripții sociale. Cercetarea ”Provocările cuplurilor din România” pe care am derulat-o împreună cu colegii de la Școala pentru Cuplu ne-a arătat o realitate relațională și emoțională mai puțin asumată de către bărbați, care par să fie mai deconectați emoțional de nevoile lor și de cele ale relației. Această deconectare se reflectă asupra calității relației și asupra dinamicilor de cuplu, de exemplu, în disconfortul pe care bărbații îl resimt când sunt nevoiți să își asume contribuția și să își ceară iertare. Această resemnare și deconectare apare probabil pentru că în cultura noastră, bărbații au fost educați să cedeze responsabilitatea relației de cuplu femeilor și din convingerea că rezolvarea provocărilor relației revine (exclusiv) femeilor.
Feminitatea a fost nevoită si încurajată de-a lungul timpului să adopte nuanțe considerate specific masculine și acum pare că e contextul potrivit ca și masculinitatea să fie în contact cu nuanțele feminine. Dar cum, ce înseamnă aceasta integrare? De ce asumarea masculinității depinde de gradul de încredere și siguranță personală și de maturizarea emoțională? Ce impact are acest proces de asumare asupra relației de cuplu, a familiei și a copiilor?
L-am invitat în această discuție pe Cosmin Gheorghe, care are experiență de peste 20 de ani în munca alături de cupluri, familii și comunități. Cosmin este psihoterapeut în California, predă la universitate cursuri de psihologie și a lucrat îndeaproape cu Gabor Mate și Irvin Yalom. A absolvit facultatea de medicină și de psihologie, îl pasionează scrisul și teatrul și câteva dintre topicurile de interes sunt relațiile, tehnologia și inteligența artificială.
Provocările cuplurilor din România este un studiu cantitativ derulat în cadrul proiectului ”Programe de formare şi psiho-educaţionale bazate pe modele de prevenţie şi intervenţie inovative în sănătatea emoţională”, COD MYSMIS 121344, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare Nr. 264/19.06.2020 încheiat cu Ministerul Cercetării și Inovării în calitate de Organism Intermediar (OI), pentru Programul Operaţional Competitivitate (POC).
*Eisen, B. & Yamashita, L. (2017). Borrowing from Femininity: The Caring Man, Hybrid Masculinities, and Maintaining Male Dominance. Men and Masculinities; 1-20. DOI: 10.1177/1097184X17728552
**Levant, R. (2011). Research in the Psychology of Men and Masculinity Using the Gender Role Strain Paradigm as a Framework. American Psychologist
Music: Sergiu Tuhuțiu. Cracked Dreams
Ce înseamnă schimbarea emoțională a unei organizații? Cu Laurențiu Lazăr (S. 2, Ep. 7)
Procesul de schimbare emoțională al unei organizații începe de multe ori din dorința de dezvoltare, fie personală, fie a unei inițiative colective. Și odată început, are nevoie de efort susținut, de încredere în acest proces, în ciuda disconfortului, și de contexte favorabile dezvoltării. Progresul, rezultatele așteptate pot fi măsurate la o distanță de cel puțin 2 ani, sau, cum recunoaște invitatul discuției de astăzi, după 3 ani, ne-am dam seama că abia acum începem.
Cum arată însă concret călătoria emoțională a echipelor și a organizației? Care sunt inițiativele și contextele care o susțin? De ce, schimbarea culturii emoționale într-o organizație începe cu explorare și efort personal, însă continuitatea depinde de asumarea unui efort conjugat, al majorității colegilor?
Un studiu recent, de tip review* punctează faptul că asumarea unui proces emoțional susține și contribuie la aspecte cheie dintr-o organizație, precum creativitate, angajament și eficacitate, atât personală cât și a echipelor, sentimente de apartenență și abordarea viitorului cu încredere și speranță.
Invitatul acestui episod Mind Education Podcast al colecției despre sănătatea emoțională în spațiul profesional este Laurențiu Lazăr, managing partner Colliers România:
min. 02:28 - De unde și cum a început munca emoțională?
min. 09:49 - Ce schimbări la nivel personal, al echipelor sau al organizației ai observat?
min. 18:15 - Cum a fost acest proces emoțional pentru o companie de consultanță imobiliară, care au fost momentele dificile?
min. 24:48 - Au avut schimbările emoționale impact (și) asupra performanței finaciare?
min. 31:21 - Care dintre provocări v-au făcut să continuați procesul emoțional?
*Diener, E., Thapa, S., & Tay, L. (2020). Positive emotions at work. Annual Review of Organizational Psychology and Organizational Behavior. 7. DOI: 10.1146/annurev-orgpsych-012119-044908
Music: Sergiu Tuhuțiu. Blackmailed Soul
Când leadership înseamnă și muncă emoțională. Cu Cristian Lupșa (S. 2, Ep. 6)
Ce au nevoie organizațiile pentru a transforma preocuparea față de sănătatea emoțională într-o prioritate strategică? Până unde acest proces este responsabilitatea liderilor și de unde începe responsabilitatea personală, a fiecărui coleg de echipă? Un stil de leadership orientat către sănătate implică angajarea explicită și implicită față de sănătatea fizică, emoțională și mintală a echipei și înseamnă conștientizarea rolului și valorizarea sănătății alături de comportamente și alegeri care o mențin. Un studiu recent* punctează că un astfel de stil de leadership are impact asupra sănătății mintale și emoționale a echipei, mai ales prin alinierea alegerilor și comportamentelor liderului cu cele ale echipei. Cu alte cuvinte, cu cât între lider și echipa sa se creează un spațiu de siguranță în care se discută onest despre aceste aspecte, cu atât sănătatea emoțională a echipei este mai solidă.
Dar cum arată concret un astfel de proces? De unde începe, cât durează, care sunt reperele că alegerile susțin sănătatea emoțională? De multe ori, începe cu un simplu check-in emoțional, cu întrebarea ”Cum te simți astăzi?”. De exemplu, un survey discutat de McKinsey menționează că aproape 40% dintre participanții la survey au spus că nu i-a contactat nimeni din spațiul profesional ca să-i întrebe ce fac, cum se simt. Și că aceste persoane sunt expuse unui risc cu 38% mai mare să recunoască că au dificultăți emoționale. Un astfel de proces prin care sănătatea emoțională devine prioritară necesită efort conjugat, din partea liderului dar și a întregii echipe, asumarea unui efort emoțional inconfortabil, de durată, construit dintr-un spațiu de încredere și siguranță.
Invitatul acestui episod Mind Education Podcast este Cristian Lupșa, editor fondator Dor într-un dialog despre procesul emoțional, personal și al organizației Decât o Revistă:
min. 03:24 - Cum s-a conturat, de unde a început nevoia de schimbare în echipa Dor?
min. 08:04 - Până unde e rolul liderului în acest proces și de unde începe responsabilitatea echipei?
min. 13:05 - De ce au nevoie liderii ca să se dezvolte (emotional)?
min. 17:54 - Care sunt nevoile liderului și ale echipei ca acest proces să se mențină?
min. 20:35 - Care au fost provocările?
min. 26:23 - Cum poate un lider să-i sprijine pe ceilalți fără să se sacrifice?
min. 31:54 - Cum ai redefini, ce ai recomanda ca program de pregătire și dezvoltare a unui lider?
min. 34:44 - Are un impact munca emoțională asupra modului în care echipa reușește să își realizeze munca?
*Vonderlin, R., Schmidt, B., Müller, G., Biermann, M., Kleindienst, N. et. al. (2021). Health-Oriented Leadership and Mental Health From Supervisor and Employee Perspectives: A Multilevel and Multisource Approach. Frontiers in Psychology; 11. DOI: 10.3389/fpsyg.2020.614803
Music: Sergiu Tuhuțiu. Blackmailed Soul
De ce sănătate emoțională la muncă? Cu Domnica Petrovai și Raul Lupaș (S. 2, Ep. 5)
Organizația Mondială a Sănătății consideră că progresul, la nivel global, în a oferi servicii de sănătate mintală este lent și nepotrivit nevoilor de acum. Conform Atlasului Sănătății Mintale*, lansat recent, doar jumătate dintre statele membre ale OMS au inițiat programe de prevenție și promovare a sănătății mintale.
Organizațiile, echipele și liderii sunt din ce în ce mai preocupate de sănătatea mintală și emoțională în spațiul profesional, însă rapoartele internaționale punctează ca aceasta nu este nici pe departe o prioritate strategică, un aspect integrat în deciziile de business sau adaptată nevoilor reale.
Depresia este principală cauză de dizabilitate și împreună cu anxietatea costă anual economia globală un trilion de dolari americani, costuri care reprezintă pierderi de productivitate. Estimările arată însă că fiecare dolar investit în tratarea sănătății mintale aduce un câștig de 4 dolari prin îmbunătățirea sănătății și productivității. În acest context, prioritizarea sănătății mintale și emoționale nu mai este ”a nice to have” ci devine o investiție în sustenabilitatea și stabilitatea unei organizații.
Contextul dificil din ultimul timp ne-a arătat că avem nevoie de resurse emoționale colective, în interiorul echipelor și a grupurilor cu care interacționăm, pentru a avea o stare de bine robustă. Or, starea de bine în context profesional are nevoie ca deciziile de business să includă acest aspect constant, nu ocazional, doar în momente de criză. Și că depinde de un stil de leadership incluziv și de existența unor comunități capabile să creeze și să mențină un context de siguranță și încredere. Și de cele mai multe ori, începe cu asumarea unui proces emoțional, personal și al organizației.
O discuție alături de Domnica Petrovai, CEO Mind Education și Școala pentru Cuplu și Raul Lupaș, head of corporate development la Mind Education:
min. 03:33 - De ce să prioritizăm sănătatea mintală și emoțională în spațiul profesional?
min. 11:48 - De ce au nevoie echipele de sănătate emoțională și mintală?
min. 17:56 - Ce au nevoie, mai departe, echipele și organizațiile?
min. 30:27 - Un gând de final
*World Health Organization (2021). Mental Health Atlas 2020.
Music: Sergiu Tuhuțiu. Blackmailed Soul
Schimbarea culturii în România. Cu Cosmin Gheorghe (S. 2, Ep. 4)
De unde începe schimbarea culturii românești? Care sunt ingredientele de care au nevoie sistemele sociale pentru a susține un proces de transformare? Care mecanisme permit pendulări între nuanțe și perspective multiple, în așa fel încât identitatea, autenticitatea și contradicțiile să poată fi conținute? Depinde evoluția unei culturi de evoluția personală sau mai degrabă de evoluția sistemelor sociale ca familia, cuplul, comunitățile?
Te invit la o discuție despre sisteme sociale, asumarea schimbării, rigiditate și flexibilitate dar și despre Bruce Willis, Mircea Eliade și Jean Baudrillard.
Acest episod aniversar Mind Education Podcast este o discuție cu Cosmin Gheorghe despre dinamica schimbării culturii românești. Cosmin locuiește în California, SUA, este psihoterapeut și predă la universitate cursuri de psihologie socială, perspective globale în psihologie, neurofiziologie și psihoterapie somatică, și terapie de familie. A absolvit facultatea de medicină și de psihologie și are experiență vastă, academică și practică în relații de multiculturalitate și inter-culturale. Îl pasionează scrisul și teatrul și topicurile de interes sunt tehnologie, inteligență artificială și relații.
min. 02:30 - Ce înseamnă schimbarea culturii, mai ales în cultura românească?
min. 09:49 - Care e mecanismul care poate să conțină și rigiditatea, dar și flexibilitatea?
min. 12:25 - Depinde schimbarea unei culturi de schimbarea personală? Dar și invers, schimbarea personală de schimbarea contextului ?
min. Depinde evoluția de contribuția în comunități?
min. 20:22 - Depinde evolutia de capacitatea (individuala, comunitara) de a face implicitul explicit?
min. 31:58 - Afectează biasurile dinamica dintr-un cuplu?
min. 34:17 - Cum putem măsură progresul, evoluția, într-o cultură:
min. 42:30 - Autenticitate și contradicții
Music: Sergiu Tuhuțiu. Cracked Dreams
Artă, cultură și stare de bine. Cu Mihai Mateiu și Sergiu Tuhuțiu (S. 2, Ep. 3)
De ce arta și cultura sunt strâns legate de starea de bine? De ce emoțiile facilitate prin contexte bogate în artă și cultură ne apropie mai mult de noi și de ceilalți? Ce înseamnă obișnuințe culturale și cum le putem păstra în viața cotidiană?
Experiențele facilitate de artă și cultură, similar prezenței în natură, sunt una dintre cele mai revigorante activități care contribuie la starea de bine. Emoțiile trăite prin experiențele culturale simplifică de fapt conectarea profundă cu noi, de la a ne înțelege și a ne regla mai bine emoțiile până la a răspunde nevoilor emoționale profunde (de armonie, frumos, sens, apartenență). Este mai puțin probabil să retrăim în minte o ceartă cu cineva drag în mijlocul unui concert captivant, de exemplu, la fel cum viața capătă altă perspectivă după o lectură fascinantă.
Tot arta si cultura ne fac mai deschiși și dispuși să simțim dincolo de lumea personală; să ieșim din centrarea pe sine, să oprim mintea să se îngrijoreze și să fim mai dispuși să contribuim. De exemplu, prin artă și cultură trăim emoții intense, de transcendență, ca cea de admirație, încântare, surpriză. Emoții care, conform studiilor*, contribuie mult mai mult la starea de bine față de altele mai familiare, ca cea de bucurie. La fel, muzica ne face să fim mai empatici, mai deschiși să ne conectăm cu ceilalți.
În acest episod aniversar Mind Education Podcast explorăm, împreună cu Mihai Mateiu și Sergiu Tuhuțiu rostul artei și culturii asupra stării de bine. Mihai Mateiu este manager cultural și inițiatorul proiectului Flux. Sergiu Tuhuțiu este pianist, producător muzical și inițiatorul unor proiecte apreciate precum Piano Colours sau In Memoriam Dinu Lipatti.
min. 13:25 - A facilitat schimbarea din ultimul timp apropierea sau redefinirea a ceea ce este important și valoros pentru noi? Și în contextul acestei discuții, de a aprecia mai mult contribuția artei și culturii la starea de bine?
min. 19:58 - De ce anume avem nevoie ca să păstrăm arta și cultura aproape de noi?
min. 26:44 - Ce înseamnă o viață culturală, concretă?
min. 38:41 - Este arta și cultura o experiență singuratică sau are nevoie de comunități? Și de ce anume e nevoie pentru a crea comunități culturale?
*Anderson, C. L., Monroy, M., & Keltner, D. (2018). Awe in nature heals: Evidence from military veterans, at-risk youth, and college students. Emotion, 18(8), 1195–1202. https://doi.org/10.1037/emo0000442
Allain de Botton (2019). Arhitectura fericirii. Ed. Vellant.
Music: Sergiu Tuhuțiu. No Final Answer
Narcisism și relații profesionale. Cu Cristina Sterie (S. 2, Ep. 2)
Cum recunoaștem narcisismul în relație cu colegii și nu numai? De ce, deși la început persoanele narcisiste par carismatice, relațiile de colaborare sunt dificil de construit? De ce, persoanele care lucrează cu colegi sau lideri narcisiști ajung să se îndoiască de sine, să își piardă încrederea în ei înșiși și în aptitudinile lor?
Studii de tip review* arată că beneficiile pe care le aduc aceste tipologii în organizație sunt puține și pe termen scurt, în timp ce impactul negativ asupra calității relațiilor cu ceilalți, a stării de bine și asupra performanței se reflectă la nivel personal, al echipei și al organizației. Deși narcisismul este atras de poziții de leadership pe care aceste peroane sunt convinse că le desfăsoară cel mai bine, această perspectivă nu este confirmată și de ceilalți. Narcisismul blochează colaborarea din și cu echipe, arată studiile, inclusiv în echipele de management de top. Pentru că, în poziții de leadership aceste persoane adoptă o viziune agresivă, îndrăzneață și orientată înspre asumarea riscurilor, de multe ori expun reputația organizațiilor pentru care lucrează. La fel, cu cât cultura dintr-o organizație este mai puțin conștientă de aceste tipare de comportament, cu atât aceste nuanțe vor urca în ierarhie** și vor contura ele cultura, una individualistă, potrivită lor.
Invitata acestui episod Mind Education Podcast este Cristina Sterie, președinta Institutului Român de Schema Therapy (IRST), secretar general al Asociației Române de Hipnoterapie și Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală (AHPCC), deține acreditarea Avansată în Schema Therapy, este trainer și supervizor de Schema Therapy recunoscută de Socitatea Internațională de Schema Therapy (ISST).
min. 04:11 - Sunt trăsăturile narcisiste carismatice?
min. 05:25 - De ce aceste nuanțe sunt uneori valorizate în context profesional?
min. 09:09 - Care sunt cele mai frecvente tipologii de narcisism?
min. 11:07 - Există diferențe de gen în aceste tipologii?
min. 12:55 - Cum se exprimă aceste tipare în relațiile de colaborare?
min 17:26 - Diferă modul în care colaborează persoanele narcisiste cu colegii față de colaborarea cu autoritatea?
min. 19:04 - Cum arată o conversație dificilă cu o persoană narcisistă?
min. 20:37 - Ce auzi în cabinet, care sunt perspectivele persoanelor narcisiste și a persoanelor cu care lucrează?
min. 24:30 - Ce înseamnă progres în terapie pentru persoanele narcisiste?
min. 26:28 - Ce competențe, abilități susțin progresul în terapie?
min. 30:13 - În cât timp apare progresul în terapie?
min. 32:23 - Cum reduci dependența de muncă la persoanele cu narcisism?
min. 36:25 - rcomandări practice și de lectură
*Braun S (2017) Leader Narcissism and Outcomes in Organizations: A Review at Multiple Levels of Analysis and Implications for Future Research. Front. Psychol. 8:773. doi: 10.3389/fpsyg.2017.00773
**Pech, R.J. & Slade, B.W. (2007). Organisational sociopaths: rarely challenged, often promoted. Why?. Society and Business Review, 2(3); 254-269. https://doi.org/10.1108/17465680710825451
Music: Sergiu Tuhuțiu. Over Time
De ce are nevoie adolescența? Cu Ioana Chicet-Macoveiciuc și Bogdana Păcurari (S. 2, Ep. 1)
Sănătatea emoțională și mintală din perioada adolescenței este din ce în ce mai fragilizată și conform studiilor recente, afectează calitatea vieții la vârsta de adult. Anual, unul din 5 adolescenți solicită servicii medicale de specialitate pentru probleme de sănătate mintală*. Deși consumul de alcool și tutun s-a redus în ultimii ani (de la 32% în 2006 la 24% în 2018), depresia și gândurile suicidare au crescut (de la 48% în 2006, la 58% în 2018) și reprezintă cele mai frecvente aspecte cu care se confruntă adolescenții.
Numărul adolescenților afectați de depresie severă s-a dublat din 2005 până în 2015 și din păcate continuă să crească.
Mai mult decât atât, sănătatea mintală și emoțională din adolescență are impact asupra calității vieții de adult, la vârsta de mijloc**. Dacă un adolescent se confruntă cu sănătate emoțională precară la 16 ani, va avea o probabilitate de 82% ca la vârsta de 42 de ani să se confrunte cu provocări emoționale și cu 36% mai puține șanse să locuiască cu un/o partener/ă. Același studiu a arătat ca provocările de sănătate emoțională din perioada adolescentei scad șansele ca viitorii adulti să aibă un rol profesional avantajos și inclusiv să participe la vot.
Mulți adolescenți spun că trăiesc sentimente de nepotrivire, că se simt ”înghesuiți”, forțați să se potrivească unor sisteme și așteptări rigide din partea adulților, care sunt de multe ori opaci la nevoile lor emoționale. Ceea ce îi face să se simtă izolați, însingurați, neînțeleși și de multe ori fără sprijin. Care sunt nevoile lor, de ce contexte și relații (cu adulții, prietenii, familia) au nevoie copiii de 13 - 18 ani ca să crească armonios? Ce au nevoie ca să se simtă acceptați, înțeleși, integrați și ascultați de la familie, școală, societatea în care trăiesc?
Invitatele acestei discuții despre provocările și nevoile adolescenței sunt Ioana Cichet-Macoveiciuc și Bogdana Păcurari. Ioana este jurnalistă, autoare de carte și autoarea blogului Prințesa Urbană. Bogdana este psihoterapeut de familie și de cuplu la Mind Education și Școala pentru Cuplu.
min. 04:30 - Care sunt provocările adolescenților de acum?
min. 14:55 - Care sunt relațiile adolescenților cu școala, cu prietenii, cu alți adulți în afară de părinți?
min. 23:21 - Ce spun adolescenții că au nevoie?
min. 28:22 - Cum îi putem sprijini pe adolescenți?
min. 31:49 - Ce spun adolescenții că îi ajută?
min. 39:15 - Un gând de final pentru adolescenți și părinți
*Mojtabai R, Olfson M. National Trends in Mental Health Care for US Adolescents. JAMA Psychiatry. 2020;77(7):703–714. doi:10.1001/jamapsychiatry.2020.0279
**Thompson, E.J., Richards, M., Ploubidis, G.B., Fonagy, P., Patalay, P. (2021). Changes in the adult consequences of adolescent mental ill-health: findings from the 1958 and 1970 British birth cohorts. Psychological Medicine 1–10. https://doi.org/ 10.1017/S0033291721002506
Music: Sergiu Tuhuțiu. More than Silence
Iubire și interconectare. Cu Domnica Petrovai. Mind about Love (S. 1, Ep. 1)
Trăim o perioadă care pare să prețuiască individualismul mai mult decât (inter)conectarea, însă în care efectele negative ale singurătății și însingurării sunt copleșitoare pentru sănătatea mentală și emoțională. Uităm că nevoia de conectare cu ceilalți, în toate formele ei, de la relații intime, de colaborare sau de prietenie este una dintre cele mai profunde nevoi umane. Și nu e deloc surprinzător faptul că studii din domenii diferite confirmă că persoanele care au un sentiment de apartenență autentică la grupuri și comunități sunt mai fericite și mai sănătoase.
Rata divorțului este în creștere continuă la nivel global, iar pentru cei care se recăsătoresc pare să crească cu fiecare nou drum către altar. Este greu să închei o relație romantică, însă nu și atunci când toți cei din jurul tău fac asta, spune un studiu longitudinal* care a arătat că decizia unui cuplu de a se separa este foarte mult influențată de contextul în care trăiește acel cuplu, adică de grupul lor social de referință. Are atunci un sâmbure de adevăr proverbul "Spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun cine ești?" Sau, în contextul discuției actuale, spune-mi cu cine te însoțești ca să-ți spun ce decizii vei lua?
Cu acest episod lansăm primul podcast Mind Education și începem capitolul Mind about Love. Vorbim, împreună cu Domnica Petrovai, fondatoarea Mind Education și a Școlii pentru Cuplu despre iubire și interconectare. Eu sunt Mara Bria, doctor în psihologie la Mind Education și sunt tare entuziasmată să începem seria Podcast-urilor Mind Education alături de Domnica.
Podcast disponibil și pe canalul de YouTube Mind Education.
Music: Matei Sax || Bleu - Worakls
*McDermott, R., Fowler, J., & Christakis, N. (2013). Breaking Up is Hard to Do, Unless Everyone Else is Doing it Too: Social Network Effects on Divorce in a Longitudinal Sample. Social forces; a scientific medium of social study and interpretation, 92(2), 491–519. https://doi.org/10.1093/sf/sot096
Somnul copiilor și adolescenților. Cu Bogdana Păcurari. Mind about You (S. 1, Ep. 42)
Conform National Sleep Foundation, adolescenții cu vârsta între 14 și 17 ani au nevoie între 8 și 10 ore de somn noaptea, zilnic, în timp ce copiii cu vârsta între 6 și 13 ani au nevoie între 9 și 11 ore de somn. Studiile meta-analitice* însă arată că majoritatea adolescenților dorm mai puțin de 8 ore pe noapte, în timpul școlii în timp ce somnolența de peste zi este o obișnuință. Pentru că dorm insuficient în timpul săptămânii de școală, au tendința să recupereze somnul nedormit la sfârșitul săptămânii, din convingerea că un somn pierdut câteva zile consecutive poate fi recuperat în zilele următoare. Însă acesta este doar un mit. Mintea și corpul nostru au nevoie zilnic de aceeași ”doză” de somn, pentru că nu are mecanisme prin care să facă rezerve de somn. Iar problemele de somn, de orice fel, afectează calitatea vieții, sănătatea emoțională și mintală și sănătatea fizică. Sau spus simplu, oricare este prioritatea ta ca părinte și a copilului acum, de la performanță școlară sau sportivă, de la creșterea imunității până la exersarea atenției și memoriei, sau de la scăderea anxietății și a creșterii încrederii în sine, toate pot fi îmbunătățite dacă somnul este suficient și suficient e hrănitor.
Acest episod Mind Education podcast este o conversație cu Bogdana Păcurari despre rostul părinților în somnul copiilor și adolescenților. Bogdana este psihoterapeut de familie și cuplu și trainer la Mind Education.
min. 04:52 - Este somnul copiilor și adolescenților pe bune o prioritate?
min. 08:36 - Care sunt cele mai frecvente dificultăți de somn pe care le întâlnești în cabinet?
min. 12:38 - Care sunt primele îmbunătățiri pe care le vezi odată ce lucrezi cu somnul?
min. 15:25 - Cum și de unde începe modificarea așteptările legate de somn, în familie?
min. 20:54 - De ce e recomandat cititul înainte de somn?
min. 22:37 - Cum poți folosi meditația ghidată înainte de somn fără a folosi device-uri?
min. 24.12 - Concret, la ce oră trebuie să fie copiii în pat și cum îi putem sprijini pe copii să adoarmă în așa fel încât să doarmă suficient?
min. 29:02 - Dar la adolescenți, ținând cont de faptul că ora la care li se face somn, fiziologic, este decalată cu o oră - două?
*Gradisar, M., Gardner, G., Dohnt, H. (2011). Recent worldwide sleep patterns and problems during adolescence: a review and meta-analysis of age, region, and sleep. Sleep Medicine. 12(2):110-8. DOI: 10.1016/j.sleep.2010.11.008.
Music: Sergiu Tuhuțiu. World's Heart
Resemnificarea pierderii. Cu Claudia Pușcaru. Mind about You (S. 1, Ep. 41)
Pierderea este parte firească dintr-o viață însă travaliul de doliu este o experiență personală, un drum de la durere profundă înspre recâștigarea speranței și încrederii în viitor. Este un proces de integrare și resemnificate a pierderii, pe alocuri singuratic și apăsător, cu căderi și neputință, alteori cu puterea de a trăi procesul ca o formă a iubirii și atașamentului față de persoana sau relația pierdută. Sprijinul cel mai valoros pe care îl poate primi o persoană aflată în această etapa de viață este, cum spune Claudia, dragostea și afecțiunea celor din jur. Sprijinul de specialitate* în acest proces implică accesarea a șase resurse valoroase:
- înțelelegea și acceptarea durerii și contactul cu dorul și jalea,
- conturarea scopurilor și planurilor de viitor,
- consolidarea relațiilor cu cei apropiați,
- rescrierea narațiunii pierderii,
- conviețuirea cu tot ce aduce trecutul în prezent și
- conectarea cu amintirile pline împărtășite alături de persoana dragă.
Episodul Mind Education Podcast de azi, parte din capitolul Mind about You este o discuție profundă și personală despre speranță după doliu, alături de colega mea Claudia Pușcaru într-o discuție despre drumul de la durere la reconstrucție. Claudia este psihoterapeut de cuplu și familie și psiholog clinician.
*Iglewicz, A., Shear, M. K., Reynolds, C. F., Simon, N., Lebowitz, B., & Zisook, S. (2019). Complicated grief therapy for clinicians: An evidence‐based protocol for mental health practice. Depression and Anxiety. DOI:10.1002/da.22965
min. 02:32 - Ce înseamnă doliu?
min. 04:12 - Care sunt etapele unui proces de doliu?
min. 08:13 - Aceste etape se derulează în timp la fel pentru toată lumea?
min. 09:54 - Când trăim sentimente de pierdere?
min. 15:36 - Există anumite repere ale unu proces de doliu firesc?
min. 17:12 - Ce înseamnă acceptarea pierderii și procesului de doliu?
min. 19:26 - Care emoții sunt mai prezente?
min. 12:39 - Ce ajută în tranziția de la depresie înspre speranță?
min. 26:45 - Ce a fost cel mai valoros pentru tine în procesul de doliu?
Music: Sergiu Tuhuțiu. Seashore Dream
Meditație în mișcare. Conectare cu corpul. Cu Alina Lupeș. Mind about You (S. 1, Ep. 40)
Există foarte multe tipuri de meditație, fiecare cu beneficii diferite. Unele sunt potrivite pentru a îmbunătăți atenția și concentrarea, altele pentru a descărca stresul acumulat în timp sau pur și simplu după o zi încărcată, în timp ce alte meditații facilitează foarte bine introspecția și conștientizarea.
La Mind about You, parte din Mind Education Podcast, vă propun o colecție de două meditații ghidate, potrivite pentru momente stresante. Prima meditație este cea de grounding prin care aduci siguranță în momente de nesiguranță, de stres, panică sau îngrijorare. A doua meditație este potrivită după zile sau perioade încărcate sau provocatoare pentru că este o modalitate foarte bună pentru a descărca stresul acumulat printr-o conectare profundă cu corpul.
Ambele meditații sunt ghidate de Alina Lupeș, terapeut și facilitator somatic la Mind Education.
Music: Sergiu Tuhuțiu. Cracked Dreams
Meditație grounding. Cu Alina Lupeș. Mind about You (S. 1, Ep. 39)
Există foarte multe tipuri de meditație, fiecare cu beneficii diferite. Unele sunt potrivite pentru a îmbunătăți atenția și concentrarea, altele pentru a descărca stresul acumulat în timp sau pur și simplu o zi încărcată, sau alte meditații care facilitează foarte bine introspecția și conștientizarea.
La Mind about You, parte din Mind Education Podcast, vă propun o colecție de două meditații ghidate, potrivite pentru momente stresante. Prima meditație este cea de grounding prin care aduci siguranță în momente de nesiguranță, de stres, de panică. A doua meditație este potrivită după zile sau perioade încărcate sau provocatoare pentru că este o modalitate foarte bună pentru a descărca stresul acumulat.
Ambele meditații sunt ghidate de Alina Lupeș, terapeut și facilitator somatic la Mind Education.
Music: Sergiu Tuhuțiu. Cracked Dreams
Dependent/ă de dragoste. Cu Oana Goloiu. Mind about Love (S. 1, Ep. 38)
Avem nevoie să redefinim iubirea, să ne asumăm un proces personal de evoluție emoțională, să ne permitem să iubim dincolo de neputințe, de nesiguranțe, dependențe și frici. Sau, așa cum spunea Eric Fromm în Arta de a Iubi, ”oricât de straniu ar fi, capacitatea de a fi singur este o precondiție pentru a iubi.”
Rezultatele cercetării naționale* despre provocările cuplurilor din România pe care am derulat-o la Școala pentru Cuplu ne-a arătat că suntem din ce în ce mai conștienți că avem nevoie de relații de cuplu împlinite, ceea ce ne face să fim mai deschiși și dispuși să contribuim la calitatea relației de cuplu. Însă avem nevoie să reașezăm așteptările față de ce înseamnă o relație de cuplu împlinită, să privim contribuția fiecăruia mai conștient și cu mai multă asumare, să vedem contribuțiile personale asupra relației, adică ale vulnerabilităților și istoriei de viață. Să evoluăm către relațiile mature, ghidate de claritate și nu de vulnerabilități sau presiuni sociale. E nevoie să nu mai idealizăm relația și să înțelegem că împlinirea vine în cuplu cu un efort conștient și cu angajament din partea ambilor parteneri.
Oana Goloiu este psihoterapeut și psihoterapeut clinician și de cuplu la Mind Education.
min. 03:20 - Ce înseamnă să fii dependent/ă de dragoste?
min. 05:28 - Suntem dependenți de iubire?
min. 06:02 - Cum se exprimă dependența de iubire în relațiile de cuplu?
min. 16:00 - Dar în perioada de dating?
min. 22:40 - Cum păstrăm armonia între ”pot să ma iubesc și pe mine, și pe tine”?
min. 25:09 - Recomandări practice.
*Cercetarea ”Provocările cuplurilor din România”
Music: Sergiu Tuhuțiu. Foolish Hope
Limite sănătoase în cuplu. Cu Bogdana Păcurari. Mind about Love (S. 1, Ep. 37)
Ce înseamnă limite sănătoase și cum le setezi în relațiile de cuplu în așa fel încât relația să capete profunzime și apropiere? Sau în situații dificile, cum separi contribuțiile tale de contribuțiile partenerului/ei? Cum recunoști care emoții îți aparțin și care emoții îi aparțin? Așa cum a confirmat cercetarea* națională despre provocările cuplurilor din România pe care am derulat-o la Școala Pentru Cuplu, calitatea unei relații depinde în primul rând de cât de plină e conectarea emoțională dintre cei doi parteneri. Însă de unde până unde este conectare emoțională și de unde începe co-dependența? Linia de demarcare dintre o relație de co-dependeță și una de conectare autentică stă tocmai în exersarea acestor limite sănătoase, în special a celor emoționale, prin setarea lor dintr-o zonă de alegeri conștiente și nu de reactivitate, sau de neputință; dintr-o cunoaștere de sine limpede și înțeleaptă.
Bogana Păcurari este psihoterapeut de familie și de cuplu și trainer la Mind Education.
min. 02:13 - Ce înseamnă limite sănătoase, pe bune?
min. 07:25 - Cum îmi dau seama care emoții sunt ale mele?
min. 12:58 - Cum pot înțelege emoțiile ca și ghidaj în a seta limite? Care emoții?
min. 17:38 - Cum setez limite sănătoase păstrând conectarea?
min. 21:58 - Cum pun limite în timpul conversațiilor dificile păstrând conectarea?
min. 26:08 - O recomandare practică.
Music: Sergiu Tuhuțiu. World's Heart
*Raportul de cercetare ”Provocările cuplurilor din România”
Respirația în cuvinte. Cu Andrei Fălcușan. Mind about You (S. 1, Ep. 36)
Ce înseamnă respirație sănătoasă? De ce conștientizarea respirației îmbunătățește nu numai calitatea sănătății fizice dar și claritatea minții?
Un studiu de tip review* confirmă ceea ce practicile de mișcare conștientă au intuit de mult, că respirația lentă îmbunătățește calitatea vieții. Studiul confirmă că respirația lentă, profundă aduce o sumedenie de beneficii capacității pulmonare și întregului sistem respirator, a sistemului cardiovascular și cardiorespirator dar mai ales asupra sistemului nervos.
Respirația lentă este cea care implică 4-10 respirații complete într-un minut iar acest tip de respirație include implicit și mușchiul diafragm și poate fi antrenată prin exerciții de conștientizare; pentru că respirația este una dintre puținele funcții corporale care poate fi controlată atât autonom, de sistemul nervos cât și conștient, prin atenție și ghidaj. Există trei modalități prin care poți aduce liniște atunci când corpul este agitat sau stresat: prin mișcare, atingere sau respirație. Știai că, de exemplu, pentru a-ți aduce liniște și claritate în momente de stres sau panică e suficient să alegi să expiri mai lung, mai multe secunde decât pentru inspiri? Și să faci asta de câteva ori? Prin acest exercițiu de fapt accesezi sistemul nervos vegetativ, pe care îl ghidezi înspre a percepe siguranță, în loc de pericol.
Sunt Mara Bria, doctor în psihologie la Mind Education și Școala pentru cuplu și partenerul de discuție este Andrei Fălcușan, kinetoterapeut cu peste 10 ani de experiență practică și pasionat de beneficiile respirației conștiente.
min. 02:42 - Ce înseamnă o respirație sănătoasă?
min. 07:12 - Care sunt costurile respirației superficiale?
min. 08:50 - Respirat pe nas sau pe gură?
min. 13:24 - E recomandat să respirăm folosind mult aer?
min. 17:09 - Ce înseamnă antrenament al respirației?
min. 19:11 - Este postura corpului legată de respirație?
min. 22:06 - Recomandări practice
*Russo, M.A., Santarelli, D.M., & O’Rourke, D. (2017) The physiological effects of slow breathing in the healthy human. Breathe; 13: 298–309.
Music: Matei Sax: Cubano Loco
Granițe sănătoase cu copii și adolescenți. Cu Bogdana Păcurari. Mind about You. (S. 1, Ep. 35)
Ce înseamnă să setezi granițe sănătoase în relația cu copiii și adolescenții, într-o cultură care încă mai crede că disciplina fără pedepse nu se poate face? În care procesul de învățare înseamnă evidențierea greșelilor, și nu înțelegerea nevoilor de dezvoltare ale copilului, de creștere a resurselor și putințelor lui? În care explorarea și definirea nevoilor emoționale este o practică necunoscută multora?
Modul în care adulții setează granițe în relația cu copiii și adolescenții le va fi acestora un model pentru construirea viitoarelor lor relații. Setarea limitelor este de fapt o competență esențială prin care copiii învață gramatica relațiilor cu ceilalți pentru că exersează empatia, înțelegrea perspectivelor diferite și a impactului pe care alegerile personale le au asupra celorlalți.
În relațiile cu copiii și adolescenții trasarea granițelor sănătoase începe de la crearea unui spațiu de siguranță și conectare. Mai întâi a adulților cu ei înșiși, și apoi a lor cu copiii*. Asta înseamnă de exemplu că un adult poate vorbi copiilor despre consecințele comportamentelor lor fără să apară respingerea sau critica; ci dintr-o zonă de conectare emoțională, încredere și ghidaj.
Bogdana Păcurari este psihoterapeut de familie și cuplu și trainer la Mind Education:
min. 02:28 - Ce sunt limite sănătoase?
min. 07:12 - Cum se setează limite sănătoase în etape diferite de dezvoltare?
min. 10:15 - Care sunt nevoile copiilor, pre-adolescenților și adolescenților?
min. 16:52 - Cum mă asigur că păstrez spațiul de conectare și siguranță când pun limite?
min. 24:30 - Ce recomandări sunt pentru granițe prea relaxate sau prea rigide?
Music: Sergiu Tuhuțiu. Almost found
*Set boundaries, find peace (2021). Nedra Tawwab. Penguin Random House Publishing, New York
Acceptare și compasiune în cuplu. Cu Delia Lungu. Mind about Love (S. 1, Ep. 34)
Acceptarea, cu compasiune, este un proces conștient, de a te putea privi cu simpatie în fața greșelilor, eșecului sau erorilor și implică trei aspecte: bunătate și blândețe, umanitate și exersarea curiozității și prezenței.
Compasiunea față de sine contribuie foarte mult la starea de bine, la creșterea rezilienței și a modului în care o persoană gestionează stresul, și, studii recente arată că beneficiile ei trec dincolo de sine, se răsfrâng și asupra celorlalți. Rezultatele unui studiu* de exemplu arată că atunci când o persoană exprimă compasiune față de sine transmite indirect către ceilalți un spațiu de siguranță. Cu alte cuvinte, compasiunea față de sine îi face și pe ceilalți să aibă o mai mare compasiune față de ei și să se simtă acceptați.
O astfel de contagiune este vitală pentru o viață de cuplu împlinită, să îmi dau seama ca dacă pot să fiu blând/ă cu mine, și celălalt/cealaltă va fi mai blând/ă cu el/ea. Dacă îmi doresc să am compasiune față de partener/ă, încep uitându-mă la mine. Pentru că spațiul de acceptare de care are nevoie relația depinde de puterea fiecăruia de a exersa acceptarea față de sine și implicit, și față de celălalt.
Tu ce faci atunci când vezi că iți este greu? Sau când te simți trist, sau când l-ai rănit pe partener? Ce conversații porți tu cu tine? Te întrebi de ce nu te descurci? Îți pui etichete și diagnostice când ești copleșit/ă de neîncredere? Sau îți spui cu blândețe că azi pare să îți fie greu, pentru că observi că nu ai suficiente resurse. Sau că puterea iertării stă în acceptarea fragilității?
Delia Lungu este psihoterapeut de cuplu și familie în cadrul Mind Education:
min. 04:00 - Ce este și de unde începe acceptarea?
min. 06:55 - Fațetele acceptării
min. 11:22 - Cum arată acceptarea în diferite etape ale unei relații de cuplu?
min. 15:38 - Ce înseamnă acceptare și compasiune în momentele de criză ale relației?
min. 23:52 - Cum își dau seama cuplurile că acceptarea și compasiunea este o provocare pentru ei?
*Zhang, J.W., Chen, S., Tomova Shakur, T.K. (2019). From Me to You: Self-Compassion Predicts Acceptance of Own and Others’ Imperfections. Personality and Social Psychology Bulletin. 2020;46(2):228-242. DOI:10.1177/0146167219853846
Music: Sergiu Tuhuțiu. Blackmailed Soul
Meditație ghidată pentru 15-19 ani. Cu Alina Lupeș. Mind about You (Ep. 33)
Ultima meditație din colecția practicilor pentru copii și adolescenți din capitolul Mind about You este recomandată adolescenților de 15-19 ani. Meditația este ghidată de colega mea Alina Lupeș, trainer și facilitator mindfulness la Mind Education și este un exercițiu valoros de conectare cu emoțiile și explorarea nevoilor emoționale profunde. La fel ca și pentru meditațiile anterioare, ai nevoie doar de 5 minute neîntrerupte, de curiozitate și de un spațiu liniștit. Înainte de practică vei auzi un mic intro de 2 minute jumătate adresat părinților sau adulților din viața ta care vor să înțeleagă mai multe despre meditație. Îi poți invita să ți se alăture sau le poți povesti după cum a fost pentru tine. Așadar, multă prezență, curiozitate și deschidere.
min. 01:19 - intro adulți
min. 03:58 - meditație de conectare cu sine
Music: Sergiu Tuhuțiu. Cracked Dreams
Meditație ghidată pentru 10-14 ani. Cu Alina Lupeș. Mind about You (Ep. 32)
Acest al doilea episod al colecției de practici de meditație pentru copii și adolescenți din capitolul Mind about You te invită să explorezi o practică de meditație ghidată de colega mea Alina Lupeș, trainer și facilitator mindfulness la Mind Education. Ai nevoie doar de 5 minute neîntrerupte, de curiozitate și de un spațiu liniștit. Înainte de practică vei auzi un mic intro de 2 minute jumătate adresat părinților sau adulților din viața ta care vor să înțeleagă mai multe despre meditație. Îi poți invita să ți se alăture sau le poți povesti după cum a fost pentru tine. Multă prezență, curiozitate și deschidere.
min. 01:19 - intro adulți
min. 03:58 - meditație în mișcare
Music: Sergiu Tuhuțiu. Cracked Dreams
Meditație ghidată pentru copiii de 7-9 ani. Cu Alina Lupeș. Mind about You (Ep.31)
Din dorința de a contribui la sănătatea emoțională a copiilor și adolescenților noi, cei de la Mind Education am pregătit o colecție de practici de meditație mindfulness pentru copii și adolescenți. Vor fi trei practici diferite pentru copiii de 7-9 ani și adolescenții de 10-14 ani și 15-18 ani.
De ce meditația mindfulness? Pentru că acestea au câștigat atât de multă susținere și confirmare a efectelor pozitive încât școlile care au adoptat programe de stare de bine pentru copii pornesc de la aceste practici. Care sunt aceste efecte pozitive? Dincolo de efectele asupra stării de bine, o meta-analiză* care a evaluat rezultatele a 33 de studii confirmă că practicile de meditație mindfullness au efecte pozitive pentru sănătatea mentală a copiilor și adolescenților. Mai precis, această meta-analiză care a evaluat efectele în rândul a peste 1700 de copii și adolescenți a arătat că practicile mindfulness contribuie la reducerea depresiei și anxietății. Spus mai simplu, printr-o practică zilnică dar consecventă, de 5-10 minute, în care ești ghidat să explorezi prezentul prin focus pe corp și respirație, stările de depresie și anxietate se ameliorează.
Ce înseamnă practica mindfulness? Este un exercițiu de prezență, de ancorare în momentul prezent prin care ajuți mintea să fugă mai puțin în viitor sau să rămână agățată de trecut. Nu e așa că mintea noastră este fascinantă? Printr-un gest atât de simplu de disciplină, cât de mult poți contribui la sănătatea ta mentală.
Alina Lupeș este trainer și facilitator mindfulness la Mind Education.
min. 03:12 - Intro părinți
min. 05:49 - Meditație ghidată
*Dunning, D. L., Griffiths, K., Kuyken, W., Crane, C., Foulkes, L., Parker, J., & Dalgleish, T. (2018). Research Review: The effects of mindfulness-based interventions on cognition and mental health in children and adolescents - a meta-analysis of randomized controlled trials. Journal of Child Psychology and Psychiatry (IF 6.129). doi:10.1111/jcpp.12980
Music: Sergiu Tuhuțiu. Cracked Dreams
Adolescență și depresie. Cu Bogdana Păcurari. Mind about You (Ep. 30)
Jumătate dintre problemele de sănătate mintală debutează la vârsta de 14 ani și din păcate majoritatea nu sunt detectate, ceea ce înseamnă că rămân neadresate. La nivel global, depresia este principala cauză de dizabilitate din perioada adolescenței iar restricțiile sociale din ultima perioadă au avut un impact major asupra sănătății mintale și emoționale a adolescenților. Un studiu recent* derulat în Germania a arătat că două treimi dintre copii și adolescenți au recunoscut că se simt copleșiti de pandemie iar mai mult de jumătate dintre aceștia au spus că școala de acasă este mult mai dificilă decât înainte de pandemie. Aproape două treimi dintre adolescenți recunosc că relațiile de prietenie le-au fost afectate în timp ce o treime dintre aceștia spun că certurile din familie au crescut, aspect pe care l-au confirmat și o treime dintre părinți.
Invitata acestui episod Mind Education Podcast este Bogdana Păcurari, psihoterapeut de familie și cuplu și trainer la Mind Education cu experiență pratică vastă cu și alături de adolescenți.
min. 02:14 - Este depresia în adolescență mai frecventă acum?
min. 04:09 - Care dintre factorii de mediu și de dezvoltare contribuie la dezvoltarea depresiei în adolescență?
min. 09:16 - Cum se explică legătura dintre o istorie personală sau în familie de depresie și depresia adolescenților?
min. 10:14 - Cum arată depresia în adolescență?
min. 14:00 - Ce au nevoie adolescenții?
min. 18:58 - Cum creezi un spațiu de conectare când există distanțare în relație?
min. 22:47 - Ce rol au mentorii în perioada adolescenței?
min. 25:23 - O recomandare pentru adolescenți.
*Ravens-Sieberer, U., Kaman, A., Erhart, M. et al. (2021). Impact of the COVID-19 pandemic on quality of life and mental health in children and adolescents in Germany. European Children Adolesc Psychiatry (2021). https://doi.org/10.1007/s00787-021-01726-5
Music: Sergiu Tuhuțiu. Almost Found
Satisfacție și intimitate. Cercetare națională Școala pentru Cuplu. Mind about Love (Ep. 29)
În acest episod Mind Education Podcast îți împărtășesc rezultatele cercetării naționale ”Care sunt provocările cuplurilor din Romania” - cercetare pe care a derulat-o Școala pentru Cuplu în ultimele 2 luni ale lui 2020. Eu sunt Mara Bria, doctor în psihologie la Mind Education și Școala pentru cuplu și în acest episod te invit să construim răspunsuri la trei aspecte pe care le-am aflat din derularea acestei cercetări.
Satisfacția în cuplu depinde în primul rând de satisfacția sexuală sau de conectarea emoțională?
Cât de importantă este satisfacția sexuală pentru calitatea relației?
Și în ultima parte, pe baza rezultatelor acestei cercetări am extras 10 recomandări practice care contribuie la o relație de cuplu împlinită.
min. 02:14 - Descrierea cercetării
min. 03:40 - Cele mai importante cinci aspecte care contribuie la satisfacția față de relația de cuplu.
min. 08:34 - Și totuși de ce depinde satisfacția saxuală?
min. 09:38 - Care este frecvența vieții sexuale care asigură o relație de cuplu sănătoasă?
min. 13:31 - Zece recomandări practice pentru o relație fericită în doi.
Music: Sergiu Tuhuțiu. More than Silence
Despre anxietate, cu acceptare. Cu Oana Goloiu. Mind about You (Ep. 28)
Schimbările abrupte din ultimul timp s-au reflectat în experiențele emoționale ale tuturor iar pentru multe persoane s-au exprimat prin stări de frică și nesiguranță care au luat forma, de multe ori, a anxietății. Rapoartele internaționale arată, de exemplu, că în Statele Unite ale Americii rata persoanelor care suferă de depresie sau anxietate a crescut de la 11% (în decembrie 2019) la 42 % la finalul anului trecut. Alte statistici din Europa spun că de exemplu, în Belgia, ratele de depresie și anxietate s-au dublat, și că sunt mult mai frecvente în rândul tinerilor și persoanelor singure. Consumul de antidepresive în Marea Britanie a crescut cu 23% în ultimul an. Vestea bună, cu speranță vine de la un studiu publicat anul acesta în februarie, în Lancet Psychiatry* care confirmă că mintea este capabilă să se adapteze rapid în orice context. Acest studiu longitudinal observațional derulat în Marea Britanie a arătat că deși inițial multe persoane au resimțit o scădere a sănătății emoționale, aceasta s-a îmbunătățit semnificat în următoarele 20 de săptămâni după instalarea regulilor stricte de distanțare socială.
Salut, bine te regăsesc la Mind About You, un capitol din Mind Education Podcast. Sunt Mara Bria, doctor în psihologie la Mind Education și Școala pentru Cuplu și în acest episod o am alături pe colega mea Oana Goloiu, psiholog clinician și psihoterapeut într-o discuție despre blândețe de care are nevoie vindecarea fricii și a atacurilor de panică:
min. 03:09 - Faptul că mintea umană găsește mai greu siguranță si predictitibiliate în ultimul timp, a afectat calitatea vieții emoționale? Sunt mai frecvente stările de anxietate?
min. 04:39 - Ce este anxietatea și ce forme poate lua?
min. 06:21 - Cum poți crește sentimentul de siguranță atunci când mintea percepe constant sau deseori pericol?
min. 11:16 - Cum recunoști un atac de panică?
min. 19:27 - Ce poți să faci atunci când ai un atac de panică dar mai ales după ce a trecut, ca el să nu reapară?
min. 29:55 - Ajută ca atunci când cineva are un atac de panică cei de lângă să îi spună ”stai liniștit/ă, nu e nimic grav, nu ai de ce să te simți în pericol. Sau mesaje ca ”totul va fi bine, va trece repede, nu te speria”?
min. 31:48 - Un gând de final.
*Fancourt, D., Steptoe, A., Bu, F. (2021). Trajectories of anxiety and depressive symptoms during enforced isolation due to COVID-19 in England: a longitudinal observational study. The Lancet Psychiatry; 8(2);141-149. https://doi.org/10.1016/S2215-0366(20)30482-X.
Music: Matei Sax - Easy Heal (Official Audio) || Saxophone Liquid Drum & Bass
Inovație și vulnerabilitate. Cu Gabriel Dombri. Mind about Collaboration (Ep. 27)
Valorile și asumpțiile multor organizații au migrat în ultimul timp de la explorare și creativitate înspre siguranță și reziliență*, însă cum arată siguranța și reziliența în contexte fluide și instabile? Inovația depinde nu numai de creativitate, ci mai ales de abilitatea unei persoane, echipe și organizații de a integra paradoxuri, de a aduce ordine în haos și de a vedea haos în ordine. Presupune disponibilitatea spre joacă și-n același timp spre disciplină focusată. Însă, pe de altă parte, inovația este foarte fragilă în fata asumpțiilor și paradigmelor implicite care ghidează alegerile. Fără claritate, fără disponibilitatea și disciplina de a explora aceste asumpții implicite, ele vor lua adeseori forma erorilor de decizie, a acelor biasări care sabotează procesul inovativ. Managementul vulnerabilităților personale, emoționale și mentale, reprezintă aspectul cel mai important care este insuficient luat în seamă în acest domeniu.
Partenerul acestei discuții, care explorează din mai multe unghiuri impactul erorilor de decizie asupra procesului de inovație este Gabriel Dombri, CEO și product strategist la Tapptitude, un studio de produs din Cluj-Napoca. Gabriel lucrează direct cu fondatorii de start-up și cei care creează produse digitale și este expus zilnic la provocările pe care le aduce inovația:
- min. 02:20 - Cum a afectat schimbarea din ultimul timp domeniile inovative ca start up-urile? Cum s-a adaptat inovația nevoii de siguranță?
- min. 05:54 - Inovația depinde în primul rând de o expertiză teoretică și practică solidă, adică de cunoștințe dar și de interconectările dintre ele. Se păstrează acestea în practica de acum sau s-au schimbat?
- min. 12:30 - Cat de usor este in practica de zi cu zi ca erorile sa fie exploatate ca oportunități de creștere?
- min. 16:40 - Există anumite biasari ale deciziilor care sunt mai frecvente?
- min. 29:02 - Este mai frecvent basul de escalare a angajamentului, adică incăpățânarea de a continua un proiect doar pentru că până in acel moment ai investit prea multe resurse, desi perspectiva de succes este incertă
- min. 36:27 - Crezi că există o serie de asumpții implicite care mențin aceste biasări? Si ce recomandări practice ai pentru a le reduce?
*Spicer, A. (2020). Organizational Culture and COVID-19. Journal of Management Studies;57:8. DOI:10.1111/joms.12625
Music: Sergiu Tuhuțiu. Cracked Dreams
Etapele iubirii. Cu Domnica Petrovai. Mind about Love (Ep. 26)
”Relația de cuplu este ca un organism viu, evoluează, se transformă. În ritmul evoluției celor doi parteneri. Uneori creștem mai mult individual și apoi ducem resursele și înțelepciunea în cuplu; alteori relația evoluează cu pași repezi pentru că este susținută de cei doi, alteori crizele personale sau stresul erodează sau sabotează relația și parcă regresăm și în cuplu. Depresia, traumele nevindecate, anxietatea, stresul, oboseala ne distrag atenția de la noi și relație, așa cum are ea nevoie. Și relația este secătuită. Uneori este tot ce am putut să facem. Cu toate bunele intenții. Ale ambilor.
Evoluția unei relații însă nu este lineară așa cum, firesc, ne-am putea dori. Să fie fără greutăți, crize, rupturi, îndoială, răni. Uneori ne auzim și vedem unul pe celălalt, alteori suntem în lumi paralele pentru că rănile fiecăruia încă au nevoie să fie înțelese pe deplin și apoi vindecate. Proiectăm mai mult decât ne dăm seama. Plasăm nefericirea, furia, tristețea asupra celui de lângă noi. Ca și cum am fi niște copii neputincioși care căutăm alinare în afara noastră.”
Text preluat din newsletter-ul Trai în doi scris de Domnica Petrovai în fiecare joi. Te poți înscrie fie pe pagina de facebook Școala pentru Cuplu sau accesând link-ul https://mailchi.mp/886971292c07/newsletter-trai-in-doi
min. 03:45 - Care sunt etapele unei relații de cuplu?
min. 20:12 - Ce faci când partenera/ul refuză terapia de cuplu?
min. 23:10 - E mai bine pentru relație să te căsătorești după ce cuplul a trecut de perioada provocatoare a dezamăgirilor?
min. 25:28 - Este familia un sprijin care ajută evoluția cuplului?
min. 28:30 - Ce avem nevoie pentru a fi mai angajați față de iubire?
Music: Sergiu Tuhuțiu. Foolish Hope
Despre sedentarism, cu consecvență. Cu dr. Gheorghe Ungureanu. Mind about You (Ep. 25)
Sedentarismul cauzează anual la nivel mondial peste 5 milioane de decese, dintre care jumătate de milion în țările Uniunii Europene. Inactivitatea fizică costă țările Uniunii Europene 80,4 milioane de euro anual. Statisticile pre-pandemie arătau că 1 din 4 adulți nu îndeplinesc recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru mișcare zilnică. Studii recente care au explorat oboseala față de platformele de comunicare online (zoom fatigue*) consideră că unul dintre cei 4 factori care duc la această oboseală este tocmai reducerea mobilității fizice.
Sedentarismul este considerat mai periculos decât fumatul, infecția cu HIV sau săritul cu parașuta. S-a impregnat atât de mult în stilul de viață contemporan încât Organizația Mondială a Sănătății a emis un ghid cu recomandări pentru a-l preveni, dar mai ales pentru a încuraja mișcarea în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani.
Invitatul acestui episod Mind about You, parte din Mind Education Podcast este dr. Gheorghe Ungureanu, medic neurochirurg pasionat să contribuie mai mult la educația comunității și societății în care trăiește. Te invit să ni te alături la o discuție despre impactul sedentarismului și ce înseamnă reducerea lui:
min. 01:56 - Ce este sedentarismul și cu ce costuri vine?
min. 04:58 - Cum și unde se văd efectele sedentarismului?
min. 13:08 - De ce un stil de viață excesiv de activ nu aduce neapărat beneficii asupra sănătății?
min. 20:55 - Care sunt recomandările actuale pentru mișcare sănătoasă?
*Bailenson, J. N. (2021). Nonverbal Overload: A Theoretical Argument for the Causes of Zoom Fatigue. Technology, Mind, and Behavior, 2(1). https://doi.org/10.1037/tmb0000030
Cât durează iubirea? Cercetare națională Școala pentru Cuplu. Mind about Love (Ep. 24)
Școala pentru Cuplu a derulat o cercetare națională despre provocările cuplurilor din România, cercetare la care au participat 1000 de persoane. Primele rezultate arată că avem nevoie să redefinim iubirea și resursele care îi sprijină evoluția.
min. 02:38 - Care sunt primele rezultate ale cercetării?
- Media relației de cuplu a persoanelor care au participat la studiu este de 10 ani, iar durata medie a celei mai lungi relații pe care au avut-o a fost de 11 ani. Mai mult decât atât, 1 din 5 persoane recunoaște că cea mai lungă relație în care a fost implicată a fost de maxim 5 ani.
- Majoritatea persoanelor, adică 86% nu a apelat până acum la terapie de cuplu, deși 1 din 5 persoane s-a gândit să o facă.
- Aproape o treime dintre participanți a recunoscut că nu a apelat la terapie de cuplu pentru că nu a vrut partenera sau partenerul. Al doilea cel mai frecvent motiv, pe care l-a recunoscut 1 din 5 persoane a fost că nu știa cui să se adreseze, iar al treilea motiv ca frecvență a fost convingerea că se vor descurca singuri.
Îți propun să discutăm aceste rezultate prin prisma a trei aspecte:
min. 03:50 - Cum definim iubirea și cât durează în cultura noastră.
min. 07:40 - Pot fi prevenite rupturile dintr-o relație și divorțul și dacă da, cum.
min. 10:28 - Care sunt indiciile prin care un cuplu poate realiza că se află în dificultate.
Meta-analiza discutată:
Roddy, M. K., Walsh, L. M., Rothman, K., Hatch, S. G., & Doss, B. D. (2020). Meta-analysis of couple therapy: Effects across outcomes, designs, timeframes, and other moderators. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 88(7), 583–596. https://doi.org/10.1037/ccp0000514
Music: Sergiu Tuhuțiu (https://www.sergiutuhutziu.com). More than Silence
Familie și bunătate. Cu Bogdana Păcurari. Mind about Communities (Ep. 23)
Familia este comunitatea, micro-sistemul unde adulții si copiii trăiesc sentimente de siguranță, încredere si reciprocitate în relații, însă restrângerea vieții de familie în același spațiu cu viața profesională a venit cu o serie de provocări pentru adulți, dar mai ales pentru copii. Pentru că deși relațiile semnificative au câștigat mai multă apropiere, uneori aceasta a fost doar fizică și a facilitat mai degrabă exprimarea vulnerabilităților personale, uneori cu costuri asupra sănătății emoționale și mentale pe termen lung. Ce au nevoie însă familiile ca să păstreze acel spațiu de siguranță si încredere în care copiii sa crească armonios și adulții să aibă grijă de starea lor de bine?
Salut și bine te găsesc la primul episod Mind About Communities, parte din Mind Education Podcast într-o conversație despre familie și bunătate în care o am alături pe colega mea Bogdana Păcurari, psihoterapeut de familie și cuplu și trainer la Mind Education:
- min. 02:46 - Care sunt efectele distanțării sociale asupra familiilor?
- min. 07:49 - Cum s-au reflectat provocările ultimului an asupra dinamicilor din familie?
- min. 13:35 - Cum putem crește sentimentele de siguranță și apartenență în afara familiei?
- min. 16:43 - Schimbarea dinamicilor din familie începe de la adulți sau de la copii?
- min. 19:26 - Exersarea bunătății în familie susține armonizarea dinamicilor din familie?
- min. 22:28 - De ce avem nevoie pentru a exprima bunătatea?
Studiul adus în discuție:
Hui, B. P. H., Ng, J. C. K., Berzaghi, E., Cunningham-Amos, L. A., & Kogan, A. (2020). Rewards of kindness? A meta-analysis of the link between prosociality and well-being. Psychological Bulletin, 146(12), 1084–1116. https://doi.org/10.1037/bul0000298
Music: Sergiu Tuhuțiu. Almost Found