Podcastul de Neuroștiințe

În acest episod, trecem în revistă mai multe dovezi științifice despre felul în care creierul susține limbajul, de la primele studii de leziune până la cercetări recente de neuroimagistică. Discutăm, de asemenea, meritele și limitele modelului clasic al limbajului și cum tot mai multe dovezi arată că este nevoie de o schimbare radicală a felului în care privim funcționarea creierului.

Referințe:

• Penfield, W., & Roberts, L. (1959). Evidence from cortical mapping. Speech and brain mechanisms, 119-137.
• Ojemann, G. A. (1991). Cortical organization of language. Journal of Neuroscience, 11(8), 2281-2287.
• Binder, J. R., Frost, J. A., Hammeke, T. A., Cox, R. W., Rao, S. M., & Prieto, T. (1997). Human brain language areas identified by functional magnetic resonance imaging. Journal of Neuroscience, 17(1), 353-362.
• Gajardo-Vidal, A., Lorca-Puls, D. L., Team, P., Warner, H., Pshdary, B., Crinion, J. T., ... & Price, C. J. (2021). Damage to Broca’s area does not contribute to long-term speech production outcome after stroke. Brain, 144(3), 817-832.

În acest episod, vorbim despre neuroplasticitate. Plecând de la definiția și originea conceptului, trecem în revistă dovezile științifice care au arătat că creierul nu este, așa cum s-a crezut mult timp, static. Prezentăm, apoi, câteva studii care au identificat diferite modificări structurale asociate învățării, discutând deopotrivă meritele și limitele lor. În final, ne oprim asupra programelor de tip „brain training” și măsura în care promisiunile lor se sprijină sau nu pe dovezi științifice.

În acest episod, vorbim despre mecanismele neurofiziologice ale cititului. Discutăm, mai întâi, dacă există sau nu circuite nervoase specializate pentru citit și despre ipoteza reciclării neuronale, care sugerează că o parte din circuitele vizuale preexistente specializate pentru recunoașterea obiectelor se respecializează pentru recunoașterea cuvintelor atunci când învățăm să citim. În încheiere, vorbim și despre cum se modifică creierul în procesul de alfabetizare și dacă poate schimba relația pe care o avem cu limbajul vorbit.

Bibliografie selectivă:

- Dehaene, S., & Cohen, L. (2011). The unique role of the visual word form area in reading. Trends in cognitive sciences, 15(6), 254-262

- Dehaene, S., Pegado, F., Braga, L. W., Ventura, P., Filho, G. N., Jobert, A., ... & Cohen, L. (2010). How learning to read changes the cortical networks for vision and language. Science, 330(6009), 1359-1364.

- Marinkovic, K., Dhond, R. P., Dale, A. M., Glessner, M., Carr, V., & Halgren, E. (2003). Spatiotemporal dynamics of modality-specific and supramodal word processing. Neuron, 38(3), 487-497.

În acest episod, vorbim despre o metodă neuroimagistica larg folosită în neuroștiintele cognitive, imagistică de rezonanță magnetică funcțională (e posibil să știți această metodă că RMN). Plecând de la principiile care stau la baza acestei metode, atât în varianta să anatomică, cât și în cea funcțională, și de la exemple de cercetări cu această metodă, ajungem să discutăm despre cum această metodă a schimbat în ultimii ani felul în care concepem funcționarea creierului.

În  acest episod, vorbim despre ideea că emoțiile ar fi generate în inimă  sau în corp, în general. Discutăm despre originea acestei idei în  psihologia de la sfârșitul secolului al XIX-lea și despre un lung șir de încercări, eșuate, de a  susține această idee. În paralel cu dovezile care nu susțineau ipoteza  generării emoțiilor în corp, au început să apară și dovezi că emoțiile  ar fi generate, de fapt, în creier, și că, dintr-un alt punct de vedere,  ar depinde de felul cum oamenii interpretează situațiile prin care trec  în raport cu propriile scopuri. Și aceste idei au avut nevoie de timp  pentru a se impune. Dar ele sunt cele pe care se bazează neuroștiințele  cognitive astăzi.

Referințe:

• Dalgleish, T., Dunn, B. D., & Mobbs, D. (2009). Affective neuroscience: Past, present, and future. Emotion Review, 1(4), 355-368.
• Gross, J. J. (2014). Emotion regulation: Conceptual and empirical foundations. In J. J. Gross (Ed.), Handbook of emotion regulation (pp. 3–20). The Guilford Press.

În acest episod, discutăm despre mitul că frica ar fi generată în  amigdală. Această idee se bazează pe o confuzie între un răspuns de  apărare, care poate fi învățat non-conștient, printr-un mecanism  neurofiziologic care implică amigdala, și frică, o emoție conștientă, a  cărei generare implică mecanisme cognitive și neurofiziologice foarte  complexe. Discutăm și despre ideea că amigdala ar face parte dintr-o  parte primitivă a creierului nostru, moștenită de la primele mamifere.  Această idee provine din teoria creierului triunitar al lui MacLean,  care se bazează, așa cum explicăm în acest episod, pe premise greșite  despre evoluția reptilelor și mamiferelor, și despre separarea dintre  emoție și cogniție în creier.

În acest episod, discutăm ipoteza serotoninei în depresie (și dispoziție). Vorbim despre originile acestei ipoteze (și dovezile care au contrazis-o de foarte devreme), despre resuscitarea ulterioară a acestei ipoteze pentru a explica efectele antidepresive ale inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (și cum de aceste efecte nu susțin ipoteza serotoninei), precum și despre manipularea experimentală a sintezei de serotonină printr-o metodă numită depleție de triptofan (care s-a dovedit că nu afectează dispoziția). În final, vorbim despre factorii care contribuie la depresie și care sunt studiați la ora actuală.

Articole științifice menționate în acest episod:

Levey, D. F., Stein, M. B., Wendt, F. R., Pathak, G. A., Zhou, H., Aslan, M., ... & Gelernter, J. (2021). Bi-ancestral depression GWAS in the Million Veteran Program and meta-analysis in> 1.2 million individuals highlight new therapeutic directions. Nature neuroscience, 24(7), 954-963. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8404304/

Moncrieff, J., Cooper, R. E., Stockmann, T., Amendola, S., Hengartner, M. P., & Horowitz, M. A. (2022). The serotonin theory of depression: a systematic umbrella review of the evidence. Molecular psychiatry, 1-14. https://www.nature.com/articles/s41380-022-01661-0%3C

În acest episod introductiv, Andrei Miu si Simina Pițur discută despre ce sunt neuroștiințele, de ce acest domeniu științific este important și ce subiecte vor fi abordate în primele episoade.