Skip to main content
Podcastul Raportuldegardă.ro

Podcastul Raportuldegardă.ro

By Raportuldegardă.ro

În podcastul Raportuldegardă.ro analizăm dovezile științifice pe baza cărora ar trebui să discutăm despre medicina prezentului, bazându-ne doar pe vocile experților.
Where to listen
Apple Podcasts Logo

Apple Podcasts

Google Podcasts Logo

Google Podcasts

Overcast Logo

Overcast

RadioPublic Logo

RadioPublic

Spotify Logo

Spotify

Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea numărului de cazuri COVID-19 după meciurile de fotbal
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea numărului de cazuri COVID-19 după meciurile de fotbal
În cadrul ediției de pe 22 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului. Prezenţa unui număr ridicat de persoane la meciurile Ligii Naţionale de Fotbal din Statele Unite, în perioada 2020-2021, s-a asociat cu creşterea numărului de cazuri de COVID-19, atât în regiunile unde s-au desfăşurat meciurile, cât şi în cele vecine, conform unui nou studiu publicat în JAMA Network. Meciurile la care au fost prezenţi peste 20.000 de fani au generat o creştere de 2,23 de ori a numărului de cazuri de COVID-19. Un număr de sub 5000 de persoane în public la meciurile de fotbal nu s-a asociat cu o creştere a numărului de cazuri de infecţii cu SARS-CoV-2. Studiul transversal a inclus datele despre meciurile a 32 de echipe din NFL din întregul sezon 2020-2021, indiferent dacă s-au derulat cu sau fără public. În total, cele 269 meciuri au avut un public de 1,3 milioane de persoane. A fost evaluat numărul cazurilor de COVID-19 la intervale de 7, 14 și 21 de zile pentru jocurile la care s-a participat fizic, în comparaţie cu cele organizate fără public. Rezultatele obţinute sugerează că evenimentele mari trebuie tratate cu precauție extremă în contextul unor amenintări pentru sănătatea publică, mai ales când vaccinurile, testele la fața locului și alte măsuri de prevenţie nu sunt disponibile publicului. În acest context, defăşurarea campionatului mondiat de anul acesta (FIFA World Cup Qatar 2022) ar putea avea consecinţe asupra evoluţiei cazurilor de COVID-19, în special în contextul eliminării obligativităţii prezentării unui test negativ pentru SARS-CoV-2 sau certificatului de vaccinare împotriva COVID-19 la intrarea în Qatar. De asemenea, înregistrarea în aplicaţia de supraveghere pentru sănătatea publică nu mai este obligatorie pentru persoanele care călătoresc în Qatar. Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână: https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-rezistenta-antibiotice-sanatatea-publica-pandemie/
24:21
November 24, 2022
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre monitorizarea video de înaltă rezoluție a virusurilor înainte de infectarea celulelor
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre monitorizarea video de înaltă rezoluție a virusurilor înainte de infectarea celulelor
În cadrul ediției de pe 15 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului. Cercetătorii de la Universitatea Duke au surprins primele imagini 3D în timp real cu virusuri în mișcare, chiar înainte de a infecta o celulă, iar rezultatele au fost publicate în Nature. Organismul uman interacționează cu milioane de virusuri în fiecare zi. Cele mai multe dintre ele sunt inofensive, dar unele dintre ele (virusul gripal, COVID-19) ne pot îmbolnăvi. Infecția începe atunci când un virus se leagă de și intră într-o celulă, unde folosește resursele celulare pentru a se replica. Dar înainte de a se putea replica, acesta trebuie să pătrundă în celulă, trecând de straturile de mucus și celule care tapetează căile aeriene și tractul digestiv. Prin metodele actuale de microscopie a fost imposibil să se caracterizeze în detaliu momentele cheie de dinainte de infectarea propriu-zisă a celulei. Virusurile se mișcă cu două până la trei ordine de mărime mai repede în spațiul din afara celulei, în comparație cu interiorul. Pentru a face lucrurile și mai complicate din punct de vedere imagistic, virusurile sunt de sute de ori mai mici decât celulele pe care le infectează. În cadrul Universității Duke a fost dezvoltată o nouă metodă numită 3D-TrIm 3D (Tracking and Imaging Microscopy) care combină două microscoape într-unul singur. Primul se fixează pe virusul în mișcare cu ajutorul unui laser și calculează în timp real poziția. Al doilea microscop preia imagini 3D ale celulelor din jur. Conform autorilor, efectul combinat este un fel de navigare de tip Google Maps – arată nu doar locația în timpul condusului ci și tipul de teren, obiectivele de pe drum, 3D. Această metodă deschide noi orizonturi pentru monitorizarea dinamicii virale și a proceselor tridimensionale în sistemele biologice. Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână: https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-monitorizare-video-inalta-rezolutie-virus-infectare-celule/
30:07
November 17, 2022
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre inflamaţia tiroidiană care poate persista un an după COVID-19
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre inflamaţia tiroidiană care poate persista un an după COVID-19
În cadrul ediției de pe 8 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului. Pacienţii spitalizaţi pentru COVID-19, forma severă, şi care nu au istoric de afectare tiroidiană, pot să dezvolte tiroidită asociată infecţiei cu SARS-CoV-2, care persistă până la un an. Acestea sunt rezultatele unui studiu prezentat în cadrul întâlnirii anuale a American Thyroid Association (ATA) 2022. Studiul şi-a propus supravegherea funcţiei tiroidiene post COVID-19 pe termen lung, aceste consecinţe ale infecţiei SARS-CoV-2 fiind puţin investigate. Studiul a inclus 183 de pacienţi spitalizaţi cu forme severe de COVID-19 în Italia. La momentul includerii în studiu, 10% dintre aceştia au avut tireotoxicoză, iar la 2-3 luni post-infecţie, 28% au avut arii de tiroidită evidenţiate la ecografie. Disfuncția tiroidiană a fost tranzitorie, iar leziunile de tiroidită s-au micşorat progresiv în timp. Aceşti pacienţi cu modificări la ecografie au avut o probabilitate mai crescută de a avea concentraţii serice ridicate de FT4 şi interleukină 26, 60% dintre ei au avut un nivel scăzut al TSH-ului, iar 25% au avut valori normale ale TSH-ului. Evaluarea prezenţei autoanticorpilor a indicat absenţa dezvoltării anticorpilor antitireoglobulină, a celor împotriva tiroid peroxidazei, precum şi a celor anti-receptor de TSH. La nivel tiroidian, s-au evidenţiat celule T cu memorie, care nu au fost detectate şi în sânge. Limfocitele T specifice împotriva SARS-CoV-2 au fost depistate în număr mai mare la nivel tiroidian, faţă de sânge. Studiul nu a putut clarifica dacă existenţa acestor arii de inflamaţie tiroidiană va avea consecinţe pe termen lung. De asemenea, nu a putut explica de ce unii pacienţi dezvoltă tiroidită atipică şi alţii nu. Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână: https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-inflamatie-tiroidiana-post-infectie/ 
09:34
November 11, 2022
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre terapiile țintite împotriva HIV și EBV
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre terapiile țintite împotriva HIV și EBV
În cadrul ediției de pe 1 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului. Cercetătorii danezi fac un pas important în identificarea unui tratament pentru HIV, valorificând capacitatea organismului de a lupta cu infecția. Studiul clinic randomizat de fază 1b/2a a evaluat eficacitatea administrării precoce, la scurt timp după inițierea terapiei antiretrovirale (ART), a unui anticorp monoclonal anti-HIV-1 (3BNC117), urmat de romidepsină, în rândul a 55 de persoane recent diagnosticate cu HIV-1. Rezultatele arată că, în comparație cu doar ART, tratamentul timpuriu cu 3BNC117: - cu sau fără romidepsină, a îmbunătățit ratele de dezintegrare plasmatică a ARN-ului HIV-1; - a accelerat eliminarea celulelor infectate; - în ziua 365, tratamentul precoce cu 3BNC117 + romidepsină a fost asociat cu creșterea imunității celulelor T CD8+ specifică HIV-1. De asemenea, în timpul unei întreruperi a ART de 12 săptămâni în rândul a 20 de participanți, cei tratați cu anticorpul monoclonal au avut o șansă semnificativ mai mare de a menține controlul virologic în lipsa ART comparativ cu alți participanți. Aceste date susțin intervențiile administrate la momentul inițierii terapiei antiretrovirale ca strategie de limitare a persistenței HIV-1 pe termen lung. Totuși, în ciuda rezultatelor remarcabile, studii suplimentare sunt necesare pentru stabilirea eficacității și siguranței anticorpului monoclonal, precum și identificarea unor soluții pentru optimizarea tratamentului și amplificarea efectelor clinice. Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână: https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-cazuri-miocardita-pericardita-vaccinare/
30:38
November 03, 2022
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre subvarianta Omicron BQ1.1 care ar putea deveni dominantă în Europa începând cu mijlocul lunii noiembrie
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre subvarianta Omicron BQ1.1 care ar putea deveni dominantă în Europa începând cu mijlocul lunii noiembrie
În cadrul ediției de pe 25 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului. Cel puțin cinci țări din Spațiul Economic European au detectat circulația variantei BQ.1 a SARS-CoV-2 în săptămâna 3 – 9 octombrie 2022. Modelarea ECDC estimează că varianta BQ1 și subvarianta BQ1.1 vor deveni dominante de la mijlocul lunii noiembrie până la începutul lunii decembrie 2022, ceea ce va determina o creștere a numărului de cazuri. Până la începutul anului 2023, se așteaptă ca peste 80% din cazurile COVID-19 să fie cauzate de BQ.1/BQ.1.1. Studiile preliminare de laborator din Asia indică faptul că BQ.1 are capacitatea de a eluda răspunsul sistemului imunitar. Cu toate acestea, conform datelor limitate disponibile în prezent, nu există dovezi că BQ.1 ar fi asociată cu o severitate crescută a infecției în comparație cu variantele BA.4/BA.5. Recomandări: - Țările ar trebui să rămână vigilente la BQ.1, menținând testarea și supravegherea genomică cu raportare în timp real a secvenței virale și consolidând sistemele de supraveghere. - Țările ar trebui să continue să monitorizeze rata cazurilor de COVID-19 – în special la persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste – inclusiv indicatorii de severitate, cum ar fi spitalizările, internările ATI, decesele. - Vaccinarea cu cel puțin trei doze rămâne o prioritate pentru toate persoanele eligibile. Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână: https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
21:43
October 27, 2022
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre aplicația mobilă care ar putea detecta precoce COVID-19 sever
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre aplicația mobilă care ar putea detecta precoce COVID-19 sever
În cadrul ediției de pe 18 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului. Aplicația mobilă are la bază un algoritm de inteligență artificială dezvoltat, la rândul său, pe analiza vocală din înregistrări, care scanează modificările vocii unei persoane în doar 10 secunde, în urma rostirii a trei sunete – A, O și M – similare cu un cântec de meditație profundă. Inițial a fost testat pentru persoanele cu Parkinson, iar ulterior adaptat pentru a identifica pacienții cu COVID-19 care au nevoie de internare. Studiul a fost publicat în revista IEEE. Rezultatele sugerează că simptomele COVID-19 care afectează laringele, cavitatea bucală și cea nazală determină cea mai mare modificare a calității vocii persoanelor. Conform autorilor, studiul susține lucrări anterioare, care au indicat modificări detectabile prin AI în vocea persoanelor afectate. Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână: https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-risc-infectii-anterioare-coronavirusuri-endemice/
30:23
October 20, 2022
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre primii pacienți cu lupus eritematos sistemic tratați cu o terapie celulară CAR-T
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre primii pacienți cu lupus eritematos sistemic tratați cu o terapie celulară CAR-T
În cadrul ediției de pe 11 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului. Cinci tineri – patru femei și un bărbat – sunt primii pacienți din lume cărora le-a fost administrată, în regim de ultimă instanță (compassionate use) terapia CAR-T anti-CD19 (utilizată în anumite tipuri de cancere hematologice) pentru tratamentul lupusului eritematos sistemic, o afecțiune autoimună severă și complexă, care poate afecta multiple organe (ca inima, plămânii, creierul, rinichii), iar pe termen lung se pot produce distrugeri ireversibile la nivel tisular. Studiul a fost realizat în Germania, iar rezultatele publicate în Nature Medicine. Celulele T de la pacienții cu lupus au fost prelevate și modificate astfel încât, la reinfuzie, să atace celulele B ale pacienților.  În lupus, celulele B produc autoanticorpi care, în loc să apere organismul împotriva agenților patogeni care invadează organismul, precum virusurile, atacă țesuturile sănătoase. Din punct de vedere conceptual, o epuizare profundă a celulelor B CD19+ și a plasmocitelor imature din țesuturi ar putea declanșa o resetare imună în LES care ar putea permite oprirea tratamentului imunosupresor. Mai multe detalii despre studiu: https://raportuldegarda.ro/pacienti-lupus-eritematos-sistemic-germania-terapie-celulara-car-t/
26:06
October 13, 2022
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie din 2022
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre Premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie din 2022
În cadrul ediției de pe 4 octombrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului. Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie 2022 a fost acordat lui Svante Pääbo, un genetician suedez, pentru descoperirile legate de genomul hominizilor dispăruți și cercetările sale asupra evoluției umane. Svante Pääbo a reușit secvențierea genomului Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre și a descoperit un hominid necunoscut anterior, Denisova. De asemenea, acesta a arătat că transferul de gene a avut loc de la acești hominizi dispăruți la Homo sapiens în urma migrației din Africa de acum aproximativ 70.000 de ani. Înțelegerea modului de transmitere a genelor de-a lungul generațiilor are numeroase implicații astăzi în fiziologie, afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții. Cercetările  lui Pääbo au dat naștere unei discipline științifice noi – paleogenomica. Prin înțelegerea diferențelor genetice care disting oamenii de hominizii dispăruți, descoperirile sale oferă un punct de plecare important pentru explorarea a ceea ce ne face unici ca specie umană. Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână: https://raportuldegarda.ro/medicina-genomica-svante-paabo-nobel-medicina-2022-paleogenomica/  https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
26:33
October 06, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea cazurilor de diabet tip 1 la copiii și adolescenții cu vârste de sub 18 ani care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre creșterea cazurilor de diabet tip 1 la copiii și adolescenții cu vârste de sub 18 ani care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2
În cadrul ediției de pe 27 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului. Copiii care au avut infectația COVID-19 prezintă un risc substanțial mai mare de a dezvolta diabet de tip 1 (T1D), potrivit unui nou studiu care a analizat dosarele electronice de sănătate a peste 1 milion de pacienți. Datele au fost publicate în JAMA Network Open. Dintre cei peste 571.000 de pacienți pediatrici: - În șase luni de la infecția cu SARS-CoV2, 123 de pacienți au primit un nou diagnostic de diabet tip 1, comparativ cu 72 de pacienți care au primit un nou diagnostic în urma unei infecții respiratorii non-COVID; - După una, trei și șase luni de la infectare, riscul de diagnostic de diabet tip 1 a fost mult mai mare pentru cei infectați cu SARS-CoV2 comparativ cu cei cu infecții respiratorii non-COVID. Rezultate similare au fost raportate la pacienții din grupele de vârstă sugar – 9 ani și 10-18 ani. Conform autorilor, în familiile în care există copii cu risc ridicat de diabet de tip 1 ar trebui să se acorde o atenție sporită simptomelor diabetului în urma COVID, iar pediatrii ar trebui să fie atenți în ceea ce privește creșterea semnificativă de cazuri noi de diabet de tip 1, mai ales că varianta Omicron a COVID se răspândește atât de rapid în rândul copiilor. Mai multe detalii despre topul Esențial COVID-19 din această săptămână - https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-crestere-cazuri-diabet-copii-adolescenti/ și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
31:51
September 29, 2022
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, testul Galleri poate transforma depistarea precoce a cancerului
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, testul Galleri poate transforma depistarea precoce a cancerului
În cadrul ediției de pe 20 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului. Așteptăm datele anul viitor, dar o primă comunicare a avut ieri loc la Congresul European de Oncologie Medicală: testul Galleri are potențialul real de a transforma, folosind principiile medicinei personalizate, depistarea precoce și screening-ul cancerului. Testul se bazează pe analiza informației genomice conținute în sângele persoanelor sănătoase, cu vârsta mai mare de 50 de ani, alături de utilizarea inteligenței artificiale, cu scopul de a identifica semnale precoce ale dezvoltării cancerului. Analiza prezentată la ESMO se bazează pe datele dintr-un studiu care a inclus 6.662 de persoane, depistând semnale precoce pentru cancer la 92 dintre cei implicați (la cei mai multi, pentru forme de cancer pentru care nu există alte modalități de depistare precoce și screening). Pornind de la semnalele precoce, au fost 35 de participanți diagnosticați cu cancer în stadii timpurii. Testul Galleri a detectat mai multe tipuri de cancer decât puteau fi depistate prin toate metodele standard combinate de screening aprobate de U.S. Preventive Services Task Force. Mai multe detalii despre testul Galleri: https://raportuldegarda.ro/medicina-personalizata-esmo22-test-galleri-cancer/ Mai multe detalii despre topul Esențial COVID-19 din această săptămână - https://bit.ly/3C0pk29 și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
29:20
September 22, 2022
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre aprobarea vaccinurilor COVID-19 cu administrare nazală
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre aprobarea vaccinurilor COVID-19 cu administrare nazală
În cadrul ediției de pe 13 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. Pe 4 septembrie, China a anunțat aprobarea unui vaccin cu administrare inhalatorie, iar pe 6 septembrie, India a anunțat aprobarea unui alt vaccin sub formă de picături nazale. Aceste vaccinuri acționează asupra mucoaselor de la nivelul nasului, cavității bucale și plămânilor. Prin asigurarea imunității la poarta de intrare, vaccinurile cu administrare intranazală/intraorală ar putea să prevină chiar și cazurile ușoare de boală COVID-19 și să blocheze transmiterea către alte persoane. Vaccinul din China, dezvoltat de CanSino Biologics, conține aceleași ingrediente ca și vaccinul anti-COVID-19 al companiei. care este deja autorizat în țară. Un dispozitiv numit nebulizator transformă vaccinul lichid într-un spray cu aerosoli care este inhalat. Departamentul de sănătate din China și Administrația Națională a Produselor Medicale au aprobat ca vaccinul să fie utilizat ca doză de rapel. Noul vaccin din India, dezvoltat de Bharat Biotech, este aprobat pentru o schemă de vaccinare primară cu două doze. Peste 100 de astfel de vaccinuri sunt în curs de dezvoltare la nivel global, iar aproximativ 20 au ajuns în studii clinice. Mai multe detalii - https://bit.ly/3eTVsLN
27:49
September 15, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, autorizarea vaccinurilor actualizate contra noilor variante Omicron
#știința360. Dr. Marius Geantă, autorizarea vaccinurilor actualizate contra noilor variante Omicron
În cadrul ediției de pe 6 septembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. Pe 1 septembrie, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a emis un aviz pozitiv pentru aprobarea a două vaccinuri COVID-19 bivalente care oferă protecție și contra variantei BA.1. Vaccinurile ARNm, sunt produse de Pfizer/BioNtech și Moderna, cu indicație pentru persoanele de peste 12 ani care au primit cel puțin schema primară de vaccinare COVID-19. Se așteaptă o decizie finală din partea Comisiei Europene în viitorul apropiat. De asemenea, vaccinul Pfizer adaptat pentru variantele BA.4/ BA.5 deja este în curs de evaluare în UE, iar vaccinul Moderna urmează a fi evaluat. În SUA, Food and Drug Administration (FDA) a autorizat vaccinurile Moderna și Pfizer actualizate pentru BA.4/ BA.5 pe 31 august. Aprobarea s-a bazat pe date preclinice. Vaccinul bivalent produs de Moderna e autorizat pentru persoanele cu vârste de peste 18 ani, iar vaccinul Pfizer/BionTech e autorizat la cei cu vârste de peste 12 ani. Mai multe detalii - https://bit.ly/3qnGssa și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
23:30
September 08, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre platforma European COVID-19 Scenario Hub
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre platforma European COVID-19 Scenario Hub
În cadrul ediției de pe 7 iunie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. Pe 30 mai 2022, Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC) și Centrul pentru Modelarea Matematică a Bolilor Infecțioase din cadrul Școlii de Medicină Tropicală din Londra au dezvoltat un hub pentru realizarea de modele predictive care pot informa deciziile de sănătate publică cu privire la evoluția pandemiei COVID-19. Sub numele de European COVID-19 Scenario Hub, platforma va fi actualizată periodic prin modelarea de scenarii pentru 30 țări europene și pentru Marea Britanie și Elveția. Fiecare scenariu va include mai multe variabile cu relevanță pentru politicile de sănătate (ex. parametri biologici de tipul scăderii răspunsului imun sau schimbarea comportamentelor contacților). Modelarea scenariilor combină cele mai bune dovezi epidemiologice disponibile, cu estimări realiste asupra unor elemente necunoscute care necesită soluții pentru a se crea posibile traiectorii pentru viitor. Comparând rezultatele obținute de diferite echipe de cercetare din regiunea europeană se pot obține informații care ar fi dificil de furnizat prin analize independente. Astfel, politicile de sănătate bazate pe dovezi pot fi adoptate precoce, pornind de la date transparente. Mai multe detalii - https://bit.ly/3QdkBPK și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
22:51
June 10, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, rolul factorilor genetici în gestionarea stresului asociat pandemiei
#știința360. Dr. Marius Geantă, rolul factorilor genetici în gestionarea stresului asociat pandemiei
În cadrul ediției de pe 31 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. Modul în care fiecare persoană percepe calitatea vieții depinde de o combinație de factori, inclusiv factori de mediu și biologici. Pandemia COVID-19 a reprezentat și o oportunitate pentru studierea în detaliu a mecanismelor biologice implicate în „starea de bine” (wellbeing) experimentată de fiecare individ. Rezultate publicate recent în PLOS Genetics arată modul în care profilul genetic individual influențează sănătatea fizică, mentală și tiparele comportamentale. Pentru realizarea studiului au fost selectați participanți dintr-o cohortă de 167.000 de persoane, din trei regiuni olandeze. Peste 27.000 de genomuri au fost analizate, iar apoi datele s-au corelat cu răspunsurile participanților la o serie de chestionare despre stilul de viață, sănătatea fizică și mentală, pe o perioadă de 10 luni, începând cu martie 2020. Pentru fiecare s-a analizat indicele de masă corporală (IMC), susceptibilitatea și severitatea COVID-19, nivelul de educație, personalitatea și trăsăturile comportamentale, bolile psihiatrice și nivelul de trai. S-a evaluat contribuția componentei de mediu asupra variabilității scorurilor. Pe baza studiilor de asociere la nivel de genom (GWAS), s-au calculat scoruri poligenice (PGS, poligenic risk scores) pentru aceste rezultate.
22:25
June 02, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre contribuția vaccinării antigripale în prevenirea unor forme COVID-19
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre contribuția vaccinării antigripale în prevenirea unor forme COVID-19
În cadrul ediției de pe 24 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.   Persoanele vaccinate antigripal au un risc cu până la 90% mai redus de a dezvolta forme grave de COVID-19, conform unui studiu (în curs de revizuire) care a inclus peste 30.000 participanți din Quatar. Cercetarea a fost realizată la finalul anului 2020, când nu existau încă vaccinuri autorizate, astfel încât se explora și posibilitatea utilizării vaccinurilor deja existente pentru alte boli.   La o lună de jumătate de la administrarea vaccinului gripal, participanții (persoane care lucrează în domeniul medical) au fost testați PCR pentru COVID-19. Persoanele vaccinate au avut un risc de infecție COVID-19 de 30% mai redus. Dintre cei 130 de persoane care au avut un rezultat pozitiv după vaccinul gripal, doar un caz a fost spitalizat pentru COVID-19 și nu s-a înregistrat niciun deces.  În schimb, dintre cele 400 de persoane nevaccinate care au avut un test COVID-19 pozitiv, 17 au dezvoltat forme severe iar 2 cazuri au fost extrem de grave.   Durata protecției imune nu este îndelungată, autorii estimează o perioadă care poate varia de la 6 luni la 2 ani.   Mai multe detalii - https://bit.ly/3lJNOUe și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
20:14
May 26, 2022
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre cazurile de hepatită acută severă la copii
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre cazurile de hepatită acută severă la copii
În cadrul ediției de pe 17 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.   Date acumulate în ultimii doi ani arată că virusul SARS-CoV-2 poate determina „rezervoare” în diferite regiuni din organismul uman. Persistența în tractul gastrointestinal determină eliberarea de proteine virale la nivelul epiteliului intestinal, conducând la activarea unor mecanisme imune. Anumite structuri din proteina spike pot funcționa ca superantigene, o clasă de antigene care determină activarea nespecifică a limfocitelor T și eliberarea masivă de citokine (mai ales interferon gamma). Studii recente sugerează asemănări între superantigene SARS-CoV-2 și enterotoxina B stafilococica. Răspunsul imun generat de superantigene poate conduce la sindromul inflamator multisistemic.   Hepatita acută a fost raportată la copiii cu sindrom inflamator multisistemic, însă până acum, co-infecția cu alte virusuri nu a fost evaluată. Într-un nou studiu, publicat în Lancet, autorii pornesc de la ideea că noile cazurile de hepatită acută severă ar putea fi cauzate de fapt de o infecție cu adenovirus cu tropism intestinal la copiii infectați anterior cu SARS-CoV-2. În acest caz, copii cu hepatită acută ar trebui să fie testați pentru persistența SARS-CoV-2 din probe de scaun, evaluarea modificărilor receptorilor T și răspunsul determinat de IFN-gamma.  Dacă există dovezi pentru activarea imună prin superantigene, terapiile imunomodulatoare ar putea fi o opțiune de tratament.  SARS-CoV-2 a fost identificat în 18% din cazurile de hepatită acută severă raportate în Marea Britanie. 11 din cei 12 copii din Israel au avut COVID-19 în ultimele luni și cele mai multe cazuri de hepatită s-au înregistrat în rândul copiilor neeligibili pentru vaccinare, din cauza vârstei.   Mai multe detalii - https://bit.ly/3G8ekAe și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
27:03
May 22, 2022
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre riscul apariției unui nou val pandemic în perioada verii
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre riscul apariției unui nou val pandemic în perioada verii
În cadrul ediției de pe 10 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. Conform unui studiu bazat pe monitorizarea apelor uzate, deși Omicron a devenit rapid varianta dominantă, aceasta nu a determinat dispariția variantei Delta – care a continuat să fie depistată fără modificări majore. Deoarece varianta Omicron a prezentat caracteristici epidemiologice diferite față de variantele precedente, o echipă de cercetători din Israel a dezvoltat în scurt timp un test RT-qPCR specific pentru detectarea variantei Omicron, utilizându-l pe probe din ape uzate. Deși așteptarea era ca detectarea variantei Delta să se diminueze pe măsură ce Omicron devine tot mai prevalentă, rezultatele studiului demonstrează continuarea circulației variantei Delta.  Cercetătorii au dezvoltat un model de evaluare  a dinamicii celor două variante pe baza datelor obținute inițial care sugerează că semnalele de detectare ale variantei Omicron vor continua să scadă până la eliminarea completă, în timp ce varianta Delta își va menține nivelul de detecție actual. Dacă acest lucru se va întâmpla, tiparul atipic de circulație a variantei Delta ar putea determina reapariția unui val Delta sau emergența unei noi variante îngrijorătoare. Mai multe detalii - https://bit.ly/38uggqb
32:39
May 15, 2022
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre mecanismele genetice implicate în formele severe de COVID-19
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre mecanismele genetice implicate în formele severe de COVID-19
În cadrul ediției de pe 3 mai 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. Pe 27 aprilie, Comisia Europeană a propus un set de acțiuni pentru a gestiona etapa actuală a pandemiei COVID-19, dar și pentru a pregăti următoarele faze. Comisia îndeamnă statele membre să înceapă demersurile necesare înainte de venirea toamnei pentru a asigura vigilența și coordonarea continuă a pregătirii și răspunsului în materie de sănătate publică. În comunicatul oficial sunt menționate următoarele recomandări: • Intensificarea campaniilor pentru administrarea dozelor inițiale și de rapel ale vaccinurilor, ținând seama de circulația simultană a virusurilor care cauzează COVID-19 și gripa sezonieră; • Introducerea de sisteme integrate de supraveghere care să nu se mai bazeze pe identificarea și raportarea tuturor cazurilor de COVID-19, ci pe obținerea unor estimări fiabile și reprezentative; • Continuarea testării și secvențierea țintită a unui număr reprezentativ de cazuri, care să fie suficient pentru a estima cu precizie circulația variantelor și pentru a depista noi variante; • Investiții în redresarea sistemelor de sănătate și evaluarea impactului pandemiei asupra sănătății, inclusiv asupra sănătății mintale, și asupra întârzierilor în efectuarea tratamentelor și a îngrijirilor; • Aplicarea de norme coordonate la nivelul UE pentru a asigura libera deplasare în condiții de siguranță, atât în interiorul UE, cât la nivel internațional; • Sprijinirea dezvoltării următoarei generații de vaccinuri și de mijloace terapeutice; • Să intensifice colaborarea împotriva informării incorecte și a dezinformării cu privire la vaccinurile împotriva COVID-19; • Să continue să promoveze solidaritatea și îmbunătățirea guvernanței la nivel mondial. Mai multe detalii - https://bit.ly/3kKXAVX și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
29:60
May 07, 2022
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre impactul războiului din Ucraina asupra sănătății publice
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre impactul războiului din Ucraina asupra sănătății publice
În cadrul ediției de pe 26 aprilie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a discutat despre impactul pe care războiul din Ucraina îl are asupra sănătății publice.  „După 2 ani de zile în care riscurile medicale în legătură cu Paștele se refereau la SARS-CoV-2 la evitarea îmbolnăvirilor, acum suntem într-o perioadă de liniște din punct de vedere pandemic. Avem această suprapunere între o pandemie care este acum într-o perioadă de acalmie dar nu putem anticipa încotro o vor lua lucrurile în lunile următoare, și apariția războiului într-o zonă foarte apropiată de România, cu tot ce înseamnă asta, printre care și riscurile medicale.   Toate mișcările populației din Ucraina, în interiorul Ucrainei și în țările din Uniunea Europeană, reprezintă riscuri epidemiologice, în primul rând în raport cu SARS-CoV-2 și COVID-19. Ucraina este o țară care are o rată de vaccinare în jur de 30%, mai mică decât media din țările din Estul Europei, țări care la rândul lor au o rată de vaccinare mai mică decât media Europeană.”   Pentru mai multe detalii accesați - https://raportuldegarda.ro
13:46
May 01, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre identificarea persoanelor la risc de Long COVID-19
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre identificarea persoanelor la risc de Long COVID-19
În cadrul ediției de pe 19 aprilie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.   Virusul SARS-CoV-2 poate fi detectat în scaun la o săptămână de la infecție la jumătate dintre cazuri, iar în aproape 4% din cazuri virusul este eliminat prin materiile fecale chiar și după 7 luni de la infecție. Cele mai recente date publicate de Universitatea Stanford arată că persistența SARS-CoV-2 la nivelul tractului gastrointestinal poate agrava afectarea sistemului imun și cauzează simptome de COVID lung.   Long COVID (COVID lung) sau sindromul post-Covid se referă la diverse simptome, cum ar fi oboseala, anxietatea, tulburările de memorie, dificultățile de somn sau căderea părului, care persistă la mai mult de patru săptămâni după ce pacienții trec de faza acută COVID-19. Afectarea pe termen lung poate apărea atât la persoanele care au avut simptome ușoare, cât și severe de Covid-19. Din datele acumulate până acum este clară că sindromul COVID-19 înglobează mai multe boli diferite.   Mai multe detalii - https://bit.ly/3Moiq9s și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
17:29
April 21, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre administrarea celei de-a patra doze de vaccin ARNm
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre administrarea celei de-a patra doze de vaccin ARNm
În cadrul ediției de pe 12 aprilie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor și Comitetul COVID-19 din cadrul Agenției Europene a Medicamentului au emis pe 6 aprilie un document de poziție legat de utilizarea celei de-a a patra doze din vaccinurile ARN mesager: nu există încă suficiente dovezi pentru a susține administrarea unei noi doze de rapel în populația generală, ci doar la persoanele de peste 80 de ani. Pentru persoanele imunocompetente cu vârste cuprinse între 60 și 80 de ani nu există încă dovezi epidemiologice clare care să arate o reducere a protecției față de formele severe de COVID-19, astfel încât nu se recomandă administrarea unei a doua doze de rapel în această populație. Autoritățile vor continua monitorizarea datelor pentru a determina dacă există un risc crescut de boală severă la persoanele vaccinate. Datele locale/regionale cu privire la profilul epidemiologic al formelor severe de COVID-19 sunt esențiale pentru a caracteriza grupurile populaționale la risc, ce ar putea beneficia de o doză suplimentară de vaccin (a-4-a). Administrarea unei a patra doze de vaccinuri ARNm la persoanele imunocompromise al căror sistem imunitar ar putea determina un răspuns redus este deja recomandată și ar trebui să facă parte din campaniile actuale de vaccinare. În prezent, nu există date noi privind imunogenitatea, siguranța sau eficacitatea dozelor suplimentare în această populație. În plus, la persoanele sever imunocompromise, trebuie luată în considerare imunizarea pasivă cu anticorpi monoclonali. Mai multe detalii - https://bit.ly/3xBgvKi și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
32:19
April 16, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre atitudini și percepții asupra vaccinării COVID-19 în UE
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre atitudini și percepții asupra vaccinării COVID-19 în UE
În cadrul ediției de pe 5 aprilie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.   Noi date privind atitudinile și percepțiile europenilor asupra vaccinării Covid-19 au fost publicate recent în cadrul unui nou raport Eurobarometru. La nivel macro, trendurile observate se mențin și sunt asemănătoare celor măsurate anterior, în mai 2021. Pe scurt:  În 16 State Membre (SM), cel puțin 75% dintre respondenți au fost pro-vaccinare;  În 10 SM, procentul celor pro-vaccinare variază între 59 și 69%;  Bulgaria este singurul SM cu o rată de pro-vacciniști de 42%.   Printre motivele care au contribuit cel mai mult la decizia de vaccinare a celor din grupul pro-vaccinare se numără protecția pe care vaccinurile o oferă față de formele severe, spitalizare și deces. Motivul principal invocat de cei din grupul ezitant este că vaccinurile nu au fost testate suficient momentan.   Mai multe detalii - https://bit.ly/370xJpO și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
35:59
April 10, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre impactul superantigenelor SARS-CoV-2 asupra sănătății publice
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre impactul superantigenelor SARS-CoV-2 asupra sănătății publice
În cadrul ediției de pe 29 martie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.   Multiple studii efectuate începând cu primele luni ale pandemiei sugerează capacitatea superantigenică a SARS-CoV-2: superantigenele (SAgs) sunt antigene potente, capabile să genereze un răspuns imunitar puternic, exacerbând răspunsul limfocitelor T și generând un influx de citokine.   Superantigenele provoacă activarea nespecifică a celulelor T, rezultând în activarea celulelor T policlonale și eliberarea masivă de citokine. SAg-urile sunt produse de unele virusuri și bacterii patogene ca mecanism de apărare împotriva sistemului imunitar al gazdei. În comparație cu un răspuns normal al celulelor T, în care sub 0,001% din celulele T ale corpului sunt activate, răspunsul declanșat de SAgs include până la 20-30% din celulele T din organism.   Oamenii de știință din cadrul John Hopkins Bloomberg School of Public Health au explorat această ipoteză din perspectiva impactului asupra sănătății publice și sugerează că sunt necesare studii amănunțite asupra acestui subiect, care să influențeze politicile de tipul „imunitate de turmă” urmate de anumite guverne.   Mai multe detalii - https://bit.ly/3uVrJGO și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
17:48
April 02, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre Deltacron, varianta hibridă a SARS-CoV-2
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre Deltacron, varianta hibridă a SARS-CoV-2
În cadrul ediției de pe 22 martie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. Organizația Mondială a Sănătății a confirmat circulația variantei hibride a SARS-CoV-2, numită în spațiul public Deltacron, aceasta combinând caracteristici ale variantelor Delta și Omicron. Aceasta nu a primit încă statutul de variantă de interes sau de îngrijorare din partea OMS. Cazuri de COVID-19 determinate de noua variantă au fost deja raportate în Danemarca, Franța, Olanda, Marea Britanie și SUA. Având în vedere circulația intensă a celor două variante, fenomenele de recombinare sunt posibile, iar varianta Deltacron a fost detectată rapid, mai ales în țările în care monitorizarea genomică se realizează la standarde înalte. Virusurile hibride apar atunci când mai multe variante virale infectează o persoană simultan. Acestea interacționează în timpul replicării virale și pot apărea subvariante care combină structurile virale. Până la mijlocul lunii martie, 99,9% din variantele raportate în GISAID au fost Omicron și 0,1% au fost Delta. Mai multe detalii - https://bit.ly/3NiQ4yu și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
25:52
March 26, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre importanța purtării măștii de protecție în continuare
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre importanța purtării măștii de protecție în continuare
În cadrul ediției de pe 15 martie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.   Valoarea purtării măștilor de protecție în spații interioare a fost evaluată în funcție de diferite niveluri de acoperire vaccinală împotriva COVID-19 printr-un studiu de modelare. Datele arată că purtarea măștii pentru o perioadă de la 2 la 10 săptămâni după data la care a fost atinsă acoperirea vaccinală țintă este eficientă din punct de vedere al costurilor.    Rezultatele susțin menținerea obiceiului de a utiliza masca în interior până la și la scurt timp după atingerea țintei finale (70–90%) de acoperire vaccinală anti-COVID-19. Autorii afirmă că evoluția pandemiei (apariția variantelor virale delta și omicron și constatarea faptului că protecția oferită de vaccin scade în timp) nu face decât să crească valoarea măsurii de protecție de purtare a măștii faciale în spații închise.   Mai multe detalii - https://bit.ly/36wgtI1 și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
36:55
March 19, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre originea naturală a virusului SARS-CoV-2
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre originea naturală a virusului SARS-CoV-2
În cadrul ediției de pe 8 martie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.  Originea naturală a SARS-CoV-2 este confirmată de noi studii: coronavirusul a trecut de la animal la om în piața Hunan.  Trei studii noi realizate în China și SUA aduc cele mai solide argumente de până acum care susțin că pandemia COVID-19 a avut originile în piața Wuhan. Studiile au fost publicate pe 25 și 26 februarie și sunt în curs de revizuire.   Kristian Adersen, virolog în cadrul Scripps Research Institute, care a contribuit la realizarea a două dintre aceste studii, sugerează că cel mai probabil sursa ar fi cainele enot, infectat din ferme și ulterior vândut în piața Hunan în noiembrie-decembrie 2019, unde s-a produs și infectarea oamenilor.   Mai multe detalii - https://bit.ly/3w8scY2, https://bit.ly/3MK1yur și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
28:21
March 12, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre dubla nouă normalitate generată de război si pandemie
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre dubla nouă normalitate generată de război si pandemie
În cadrul ediției de pe 1 martie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. Bolile infecțioase au dobândit de-a lungul istoriei renumele de „a treia armată”. Toamna anului 1918 anunțat finalul Primului Război Mondial, dar și începutul pandemiei de gripă spaniolă. Bilanțul a fost neașteptat, mai multe decese au fost provocate de infecție decât determinate de război. În prezent, majoritatea zonelor în care există conflicte militare sau în care acestea ar putea apărea sunt localizate în țări cu venituri mici și mijlocii din Estul Mijlociu și Africa, în care problemele socio-economice și sanitare sunt strâns conectate (epidemie HIV, Ebola). În multe țări din Estul Europei, acoperirea vaccinală anti-COVID-19 este puțin peste 30%, cu o mare parte din populație vulnerabilă. În aceste țări, în care sistemele de sănătate erau deja vulnerabile, iar dezinformarea a devenit o amenințare la adresa sănătății populației, apariția de noi variante virale, chiar și de noi focare, este iminentă. În acest context, un studiu publicat recent, care a analizat legătura dintre luptele armate, bolile transmisibile și sănătatea populației de-a lungul istoriei, sugerează că este nevoie de un nou sistem global de sănătate publică susținut de baze de date conectate, pentru a putea adresa provocările reprezentate de bolile infecțioase în viitor. Mai multe detalii - https://bit.ly/3CnY3p2 și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
32:25
March 05, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre scenariile evoluției pandemiei în următorii ani
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre scenariile evoluției pandemiei în următorii ani
În cadrul ediției de pe 22 februarie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.   Omicron înseamnă, de fapt, 3 tipuri virale: BA.1, BA.2 și BA.3. BA.1 este sub-varianta care a dat startul celui mai recent val pandemic din mai multe țări; val din care România încă nu a ieșit (păstrând rezerva faptului că valul 5 din România a fost determinat de unul dintre subtipurile Omicron). BA.1 a fost raportată de către Africa de Sud la finalul lunii noiembrie 2021. BA.2 a fost inițial observată în Danemarca și UK.  Deși BA.2 este considerată o variantă Omicron și seamănă la nivelul structurii proteinei Spike cu BA.1, secvența completă genomică este foarte diferită de BA.1, având caracteristici virologice diferite.   Șase țări africane – Egipt, Kenya, Nigeria, Senegal, Africa de Sud și Tunisia – vor fi primele de pe continent care vor primi tehnologia necesară pentru a-și produce propriile vaccinuri ARNm. Anunțul a fost făcut în timpul Summitului EU-Africa de la Bruxelles. Acest lucru este posibil datorită Hub-ului de transfer tehnologic ARNm stabilit de Organizația Mondială a Sănătății și lansat în iunie 2021 în Cape Town.   Mai multe detalii - https://bit.ly/33WtfyQ și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
33:51
February 26, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre riscul dezvoltării bolilor cardiovasculare după COVID-19
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre riscul dezvoltării bolilor cardiovasculare după COVID-19
În cadrul ediției de pe 15 februarie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.   Persoanele care au fost încurajate de medicul curant să se vaccineze împotriva SARS-CoV-2 au primit apoi una sau două doze de vaccin, conform unui studiu telefonic desfăşurat în Statele Unite (pe aproximativ 300 de mii de persoane), în perioada aprilie – septembrie 2021. Rata de vaccinare a crescut cu aproximativ 16% în rândul celor cărora le-a fost recomandată vaccinarea de către medic, comparativ cu grupul care nu au primit o astfel de recomandare de la medic.   Insuficienţa cardiacă (IC) şi accidentul vascular cerebral (AVC) sunt mai frecvente la persoanele care au avut COVID-19, faţă de cei care nu s-au infectat niciodată cu SARS-CoV-2, conform unui studiu publicat în Nature. Riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare timp de cel puţin un an după diagnosticul de infecţie cu SARS-CoV-2 este mai ridicat chiar şi la pacienţii care au trecut prin forme uşoare de COVID-19.   Riscul este ridicat şi la persoanele cu vârste sub 65 de ani şi care nu prezintă factori de risc adiţionali, precum obezitatea, diabetul sau fumatul. În acest context, sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească de o creştere a numărului de cazuri de boli cardiovasculare în urma pandemiei COVID-19. Mai multe detalii - https://bit.ly/3v2iYw7 și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
29:54
February 19, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre prevenția primară a pandemiilor
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre prevenția primară a pandemiilor
În cadrul ediției de pe 8 februarie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. Spikevax este al doilea vaccin care primește aprobare completă din partea FDA (BLA), cu indicație în prevenția bolii COVID-19, la persoanele de peste 18 ani. Vaccinul Comirnaty (Pfizer) a primit aprobarea completă în august 2021, la persoane cu vârste de peste 16 ani. Acesta este primul produs al companiei Moderna care primește aprobare în SUA. Vaccinul era disponibil sub autorizație în regim de urgență încă din decembrie 2020. Aprobarea completă se bazează pe date suplimentare din studiul de fază III, care includ o perioadă mai lungă de follow-up, precum și date legate de procesul de fabricație. Peste 20 de experți din cadrul Harvard Chan School of Public Health au introdus un nou termen, primary pandemic prevention, pentru a defini un set de acțiuni care au ca scop identificarea surselor de agenți patogeni cu potențial pandemic, înainte ca acestea să se răspândească la om. Investițiile în prevenția primară a pandemiilor ar reprezenta doar 5% din costurile asociate vieților pierdute anual din cauza bolilor infecțioase. Studiul a fost publicat pe 4 februarie în Science. Metode precum testarea, purtarea măștilor, vaccinurile și tratamentele, previn decesele, dar nu previn apariția noilor agenți patogeni. Planurile internaționale de pregătire contra pandemiilor se concentrează în prezent pe detecția și stoparea bolilor zoonotice după ce acestea au infectat omul. În cadrul lucrării publicate în Science se recomandă revizuirea fazelor definite de OMS pentru apariția bolilor infecțioase pentru a se include o fază specifică ce ar surprinde momentul în care acestea ar putea să se răspândească de la sursă. Mai multe detalii - https://bit.ly/3HM6Rqn și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
35:20
February 11, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă: mesajele contradictorii ale OMS despre sfârșitul pandemiei COVID-19
#știința360. Dr. Marius Geantă: mesajele contradictorii ale OMS despre sfârșitul pandemiei COVID-19
În cadrul ediției de pe 1 februarie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro. Pe măsură ce noi date erau colectate și analizate, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a modificat mesajele în legătură cu varianta Omicron, în concordanță cu apariția noilor dovezi. În lipsa unei strategii sustenabile de comunicare, acest lucru, deși fundamentat științific, a amplificat sentimentul de incertitudine în rândul experților și a populației generale. Consiliul European (CE) mizează pe o nouă abordare coordonată pentru a facilita circulația liberă în condiții de siguranță pe timpul pandemiei COVID-19, răspunzând creșterii semnificative a ratei de vaccinare și implementării rapide a certificatului digital al UE privind COVID. Recomandările adoptate vor intra în vigoare începând cu 1 februarie 2022. Noua abordare presupune ca măsurile de intervenție legate de COVID-19 vor fi aplicate individual, luând în considerare situația personală a fiecărui cetățean și nu situația în regiunea de origine a acestora, cum se întâmplă în prezent. Excepția de la această recomandare o constituie zonele cu transmisibilitate foarte crescută a virusului SARS-CoV-2, acestea fiind definite în continuare pe baza hărților publicate de către Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC). Mai multe detalii - https://bit.ly/3HwfrcQ și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
23:15
February 04, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă: un sistem AI poate monitoriza evoluția SARS-CoV-2 în timp real
#știința360. Dr. Marius Geantă: un sistem AI poate monitoriza evoluția SARS-CoV-2 în timp real
În cadrul ediției de pe 18 ianuarie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a discutat despre topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și despre noul Regulament de Evaluare a tehnologiilor medicale adoptat la nivelul UE.   BioNTech a anunțat pe 11 ianuarie dezvoltarea unui nou instrument de monitorizarea a evoluției SARS-CoV2, Early Warning System, bazat pe inteligență artificială, care ar putea scurta timpul până la detectarea variantelor la risc înalt.    Prin modelarea datelor structurale legate de proteina spike și folosirea algoritmilor AI în cadrul platformei DeepChain, care prelucrează informațiile din bazele de date internaționale cu genomuri virale SARS-CoV-2, sistemul a permis detectarea cu două luni înainte a peste 90% din variantele raportate de OMS.   Mai multe detalii - https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/   La jumătatea lunii decembrie 2021 a fost adoptat Regulamentul privind Evaluarea tehnologiilor medicale – Health Technology Assessment (HTA), unul dintre rezultatele Strategiei Farmaceutice a Uniunii Europene. Noile norme vor facilita accesul la tehnologii medicale vitale și inovatoare (medicamente inovatoare, dispozitive, echipamente și metode de prevenire și tratament).    Se dorește ca Regulamentul să asigure utilizarea eficientă a resurselor, consolidând calitatea HTA în întreaga UE și ușurând eforturile organismelor naționale responsabile de HTA, prevenind totodată și dublarea eforturilor industriei.   Mai multe detalii - https://bit.ly/3KvDRoC
26:23
January 21, 2022
Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă: Lupta dintre virus și om - infecția cu virusul Epstein Barr și apariția sclerozei multiple
Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă: Lupta dintre virus și om - infecția cu virusul Epstein Barr și apariția sclerozei multiple
Newsletter-ul „Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă – despre viață, oameni, știință și inovație” reprezintă încă o parte din angajamentul pe care Dr. Marius Geantă și l-a asumat în cei peste 15 ani de activitate în domeniul comunicării și inovației în sănătate – de a crește nivelul de health literacy (alfabetizare/ literație în sănătate) la nivelul societății printr-o comunicare științifică umană, concisă și empatică. Semne Vitale este acum disponibil și în format audio. Vă puteți abona accesând: https://raportuldegarda.ro/abonare/
11:30
January 17, 2022
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre vaccinurile de tip pan-coronavirus
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre vaccinurile de tip pan-coronavirus
În cadrul ediției de pe 11 ianuarie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a discutat despre vaccinurile pan-coronavirus, precum și despre Conferința de Medicină Personalizată din 2021, care a avut ca temă „Revoluția biologică în contextul celei de-a 4-a revoluții industriale”.   Recent, specialiștii din cadrul Institutului de cercetare militară Walter Reed au anunțat dezvoltarea unui vaccin pe bază de proteine, de tip Spike Ferritin Nanoparticle (SpFN), eficient împotriva tuturor variantelor virale care cauzează COVID-19, dar și împotriva altor coronavirusuri care infectează oamenii.  Studiul de faza I s-a încheiat în luna decembrie, iar rezultatele se află în curs de revizuire.  Spre deosebire de vaccinurile existente, tehnologia SpFN are la bază o proteină în formă de „minge de fotbal”, cu 24 de fațete, ceea ce permite atașarea fragmentelor Spike de la mai multe variante și tulpini de coronavirusuri.   Mai multe detalii - https://bit.ly/3Gvj7ei Pe 16 decembrie, Centrul pentru Inovație în Medicină a organizat cea de-a 6-a ediție a Conferinței de Medicină Personalizată, având ca temă „Revoluția biologică în contextul celei de-a 4-a revoluții industriale”. Conferința, care s-a desfășurat în format virtual, a cuprins două sesiuni: una dedicată „Progreselor genomice care au făcut diferența în pandemie și cele mai bune practici în supravegherea virală” și una dedicată „Medicinei personalizate în Planul de control al cancerului din România”.   Cea de-a doua sesiune a reunit reprezentanți ai mediului academic, societăților profesionale și autorităților din România, care au un rol cheie în implementarea medicinei personalizate în sistemul de sănătate. Discuțiile s-au concentrat în jurul priorităților primului Plan Național pentru Controlul Cancerului din România, care urmează direcțiile Planului European, lansat la începutul acestui an. Evenimentul a fost moderat de Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.   Mai multe detalii - https://bit.ly/3KdeBU0
32:01
January 14, 2022
#VociCuAutoritate în lupta cu Insuficiența Cardiacă. Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, despre inovații și direcții de viitor
#VociCuAutoritate în lupta cu Insuficiența Cardiacă. Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, despre inovații și direcții de viitor
Deși există progrese importante în domeniu, insuficiența cardiacă este o problemă de sănătate publică majoră, cu o prevalență în creștere și un impact important asupra sistemelor de sănătate. Contextul epidemiologic actual a amplificat provocările preexistente. Vă invităm să ascultați primul episod al Podcastului Raportuldegardă.ro dedicat poverii insuficienței cardiace din România. Invitat: Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, medic cardiolog
32:45
December 20, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă: recomandările EMA/ECDC legate de combinarea vaccinurilor COVID-19
#știința360. Dr. Marius Geantă: recomandările EMA/ECDC legate de combinarea vaccinurilor COVID-19
În cadrul ediției de pe 14 decembrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și testarea moleculară ar trebui introdusă și în stadiile incipiente de cancer pulmonar non-microcelular. Recomandările au fost publicate pe 7 decembrie. Un număr tot mai mare de studii clinice și din viața reală au analizat posibilitatea administrării de scheme combinate cu vaccinurile COVID-19 disponibile. Folosirea a două vaccinuri diferite pentru schema inițială cu două doze se numește vaccinare primară heterologă. Administrarea unei a treia doze de rapel, diferită, este de asemenea, sigură și eficientă (administrată într-un interval de 3 până la 6 luni după vaccinarea primară heterologă). Dovezile din studiile privind vaccinarea heterologă sugerează că o combinație de vaccinuri cu vectori virali și de tip ARNm produce niveluri bune de anticorpi neutralizanți și un răspuns mai mare al celulelor T, decât utilizarea aceluiași vaccin (vaccinare omoloagă), fie într-un regim primar sau de rapel. Mai multe detalii despre topul Esențial COVID-19 din această săptămână - https://bit.ly/3EaUZeU și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ Testarea moleculară în cancerul pulmonar nonmicrocelular (NSCLC) ar trebui să includă și analiza genelor TP53 și KEAP1. Această abordare poate fi un instrument prognostic important chiar și pentru stadiile localizate ale bolii, arată rezultatele unui studiu publicat recent în Journal of Thoracic Oncology, revista Asociației Internaționale pentru Cancer Pulmonar (IASLC). În prezent, pacienții cu NSCLC în stadii localizate nu primesc testare moleculară de rutină iar recomandările actuale limitează utilizarea NGS pentru cei cu stadii avansate. Noul studiu confirmă faptul că panelurile multigenice ar trebui să includă și evaluarea TP53 și KEAP1 iar testarea trebuie extinsă și pentru stadiile localizate de NSCLC. Identificarea de subgrupuri de pacienți cu prognostic nefavorabil pe baza statusului TP53 și KEAP1 poate influența decizia terapeutică. Mai multe detalii despre testarea moleculară în stadiile incipiente de NSCLC - https://bit.ly/3mdRa2r
27:24
December 19, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă: riscul de reinfectare în cazul celor care au trecut prin boală
#știința360. Dr. Marius Geantă: riscul de reinfectare în cazul celor care au trecut prin boală
În cadrul ediției de pe 7 decembrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și provocarea de a fi copil în 2021: Covid-19, schimbări climatice și marketing digital. O lucrare care este în curs de revizuire (preprint) arată primele date asupra transmisibilității și răspunsului imun determinate de varianta Omicron. Riscul de reinfectare asociat variantei Omicron este de trei ori mai mare comparativ cu variantele Beta/Delta. Datele preliminare sugerează că imunitatea naturală dobândită în urma infecției cu variantele inițiale SARS-CoV-2 oferă o protecție mult mai redusă față de varianta Omicron. Rezultatele nu oferă încă informații asupra impactului Omicron la persoanele vaccinate și nici nu arată severitatea cazurilor la persoanele reinfectate. Mai multe detalii despre topul Esențial COVID-19 din această săptămână - https://bit.ly/3pMEbGf și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ Avertismentele și apelul experților din Comisia WHO–UNICEF–Lancet la acțiuni urgente pentru îmbunătățirea situației copiilor au fost publicate chiar înaintea declarării stării de pandemie de către Organizația Mondială a Sănătății. Criza de sănătate publică generată de COVID-19 a determinat probleme suplimentare, prin măsurile de izolare, închiderea școlilor, reducerea asistenței medicale de rutină și serviciile preventive pentru sănătatea copilului, recesiunea economică și creșterea poverii sărăciei, precum și apariția de cazuri cu un nou sindrom inflamator multisistem pediatric, puternic suspectat a fi legat de COVID-19. Într-o criză globală, populațiile vulnerabile, cum sunt copiii, au cel mai mult de suferit. Pandemia actuală nu a făcut excepție. Implicațiile sociale pentru copii au fost și sunt catastrofice în această pandemie. Conform Dr. Aboubacar Kampo, (United Nations Children’s Fund (UNICEF), peste 160 de milioane de copii nu s-au întors încă la școală. Mai multe detalii despre testarea genetică de rutină în clinicile de cardiologie - https://bit.ly/3DLp5FT 
25:39
December 11, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre Omicron, noua variantă SARS-CoV-2
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre Omicron, noua variantă SARS-CoV-2
În cadrul ediției de pe 30 noiembrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și rezultatele unui studiu conform căruia 1 din 3 pacienți din clinicile de cardiologie de zi ar putea beneficia de tratament țintit în urma testării genetice de rutină. Omicron (B.1.1.529) este numele pe care Organizația Mondială a Sănătății l-a acordat unei noi variante SARS-CoV-2, care are un număr record de mutații, dublu față de varianta Delta. Aceste caracteristici sugerează posibilitatea de creștere a transmisibilității și a riscului de reinfectare. ECDC a încadrat riscul de răspândire la nivel european ca înalt spre foarte înalt. Momentan nu există date care să sugereze o severitate mai mare a bolii. Există mai multe ipoteze pentru modul în care a apărut această variantă poli-mutantă. O explicație este evoluția în regiuni în care nu se realizează supravegherea genomică de rutină. De asemenea, infecțiile prelungite la persoanele imunocompromise, care nu pot elimina virusul, permit acumularea de modificări genetice importante care pun probleme atunci când o astfel de variantă se răspândește ulterior în populație. Mai multe detalii despre topul Esențial COVID-19 din această săptămână - https://bit.ly/2ZRTQef și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ O echipă de specialiști din cadrul Centrului de secvențiere genomică de la Baylor College of Medicine (BCM), în colaborare cu experți în cardiologie, au condus un studiu pilot pentru a evalua utilitatea testării genetice în clinicile ambulatorii de cardiologie. Studiul face parte dintr-o inițiativă mai largă de implementare a cardiologiei de precizie. Rezultatele au demonstrat că testarea genetică a influențat cursul tratamentului la o treime dintre pacienți. Astfel, informațiile despre genele unei persoane ar putea reprezenta un element-cheie în implementarea strategiei timpurie de tratament cardiovascular. Bolile cardiovasculare (BCV) reprezintă principala cauză de mortalitate în rândul adulților la nivel european – conduc la 36% din toate decesele la nivel UE, afectând 60 de milioane de persoane. Aproximativ 20% din toate decesele premature (înainte de 65 de ani) în UE sunt cauzate de BCV. Contrar opiniei publice, bolile cardiovasculare nu pot fi prevenite doar prin adoptarea unui stil de viață sănătos. Bagajul genetic individual joacă, de asemenea, un rol important. Cu toate acestea, spre deosebire de cancer, unde testarea genetică este mai răspândită, în BCV aceasta nu se efectuează de rutină. Mai multe detalii despre testarea genetică de rutină în clinicile de cardiologie - https://bit.ly/3rBAXYI
26:26
December 04, 2021
Dr. Marius Geantă: social prescribing - îmbunătățirea sănătății prin schimbări de natură socială
Dr. Marius Geantă: social prescribing - îmbunătățirea sănătății prin schimbări de natură socială
În cadrul ediției de pe 23 noiembrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre conceptul de #social #prescribing: îmbunătățirea stării de sănătate prin schimbări de natură socială.   „Social prescribing” (prescripția socială, tradus mot-a-mot) reprezintă un concept care nu își are corespondentul în sistemul de sănătate din România și se referă la posibilitatea ca medicul curant să recomande pacientului o serie de activități de natură socială, care ar putea să-i îmbunătățească starea de sănătate.    Cu alte cuvinte, acest serviciu, recunoscut la nivelul sistemului de sănătate din Regatul Unit al Marii Britanii (NHS), este dovada faptului că în anumite cazuri, îmbunătățirea stării de sănătate poate fi obținută prin schimbări de natură socială ale stilului de viață și nu prin măsuri farmacologice sau clinice.   Mai multe detalii despre conceptul de social prescribing - https://bit.ly/3p2dGMD    Conform datelor care încurajează adoptarea tot mai largă a SP (social prescribing) în practică:   -  59% dintre medicii de familie din Anglia consideră să serviciul de SP le-ar putea reduce volumul de muncă;  -  4% dintre cazurile trimise la specialist ar fi putut fi rezolvate prin SP;  -  20% dintre pacienții care se adresează medicului au de fapt o problemă de natură socială.
08:32
November 30, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă: #sotrovimab, eficient împotriva riscului de progresie a COVID-19
#știința360. Dr. Marius Geantă: #sotrovimab, eficient împotriva riscului de progresie a COVID-19
În cadrul ediției de pe 23 noiembrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și conceptul de social prescribing: îmbunătățirea stării de sănătate prin schimbări de natură socială. Administrarea unei doze de #sotrovimab, în primele 5 zile de infecție COVID-19, ar putea scădea riscul de a dezvolta o formă severă a bolii. Agenția Europeană a Medicamentului a început evaluarea acestui anticorp monoclonal, în vederea autorizării condiționate. În plus, EMA a debutat și evaluarea datelor disponibile asupra altui candidat terapeutic, #Paxlovid. Mai mult, Comitetul pentru Produse Medicale de Uz Uman (CHMP) din cadrul EMA recomandă autorizarea în Uniunea Europeană a antiviralului #molnupiravir (Lagevrio), pentru reducerea riscului de evoluție severă COVID-19 la pacienții cu factori de risc în acest sens. Mai multe detalii - https://bit.ly/3HYnM9Z și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ „Social prescribing” (prescripția socială, tradus mot-a-mot) reprezintă un concept care nu își are corespondentul în sistemul de sănătate din România și se referă la posibilitatea ca medicul curant să recomande pacientului o serie de activități de natură socială, care ar putea să-i îmbunătățească starea de sănătate. Cu alte cuvinte, acest serviciu, recunoscut la nivelul sistemului de sănătate din Regatul Unit al Marii Britanii (NHS), este dovada faptului că în anumite cazuri, îmbunătățirea stării de sănătate poate fi obținută prin schimbări de natură socială ale stilului de viață și nu prin măsuri farmacologice sau clinice. Mai multe detalii - https://bit.ly/3p2dGMD
32:46
November 26, 2021
Dr. Marius Geantă, despre impactul comportamentului influencerilor din social media asupra tinerilor
Dr. Marius Geantă, despre impactul comportamentului influencerilor din social media asupra tinerilor
În cadrul ediției de pe 16 noiembrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a discutat despre modul în care rețelele de socializare contribuie la crearea unui comportament care încurajează consumul de alcool în rândul adolescenților.  Un sondaj realizat de Institutul Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism din SUA a constatat că aproape 55% dintre studenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 22 de ani au consumat alcool în ultima lună și aproximativ 33% au consumat peste 5 băuturi alcoolice într-o singură zi, respectiv 4 băuturi în cazul femeilor („binge drinking”). În plus, mulți tineri simt nevoia să imortalizeze ocazia respectivă și să împărtășească ideea de consum de alcool cu colegii prin intermediul postărilor pe platforme sociale precum Instagram, Snapchat, Facebook și Twitter.   Mai multe detalii despre rezultatele sondajului - https://bit.ly/3DDHBk2  Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), marketingul produselor alimentare nesănătoase și a mărcilor care le promovează este legată de preferințele, solicitările, cumpărăturile și comportamentele alimentare ale copiilor și, prin urmare, de obezitatea infantilă. Cu toate acestea, tehnicile convingătoare de publicitate, precum și expunerea repetată și constantă la marketingul alimentar nesănătos au devenit omniprezente pentru copiii europeni. Monitorizarea expunerii copiilor la marketingul alimentar din mass-media și, în special, în mass-media digitală, prezintă provocări substanțiale.   Mai multe detalii despre nevoia monitorizării și reglementării marketingului alimentar la tineri - https://bit.ly/3FJfuR9
07:36
November 24, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre terapiile bazate pe anticorpi monoclonali pentru COVID-19
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre terapiile bazate pe anticorpi monoclonali pentru COVID-19
În cadrul ediției de pe 16 noiembrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și modul în care rețelele de socializare contribuie la crearea unui comportament care încurajează consumul de alcool în rândul adolescenților. Comitetul pentru Medicamente de Uz Uman din cadrul Agenției Europene a Medicamentului (#EMA) recomandă acordarea autorizației de introducere pe piață a combinației casirivimab/imdevimab (denumire comercială – Ronapreve) și a monoterapiei regdanvimab (Regkirona), pentru tratamentul Covid-19. Ambele terapii sunt bazate pe anticorpi monoclonali – proteine create pentru a se atașa specific de o țintă – în acest caz, proteina Spike a SARS-CoV-2, cu care virusul pătrunde în celulele gazdei. În Statele Unite, terapia deține o autorizație de urgență (EUA) pentru prima indicație, încă din luna noiembrie 2020, iar pentru a doua indicație, din august 2021. Este important de subliniat că recomandarea EMA este de aprobare totală, nu condiționată. Mai multe detalii - https://bit.ly/2Z6QJPp și https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ Platformele de socializare pot influența comportamentul utilizatorilor privind sănătatea. Expunerea crescută a tinerilor la marketingul alcoolului pe rețelele sociale se corelează cu începerea consumului de alcool mai devreme și în cantități mai mari. Multe țări au implementat unele restricții privind publicitatea pentru alcool, însă reglementările și restricțiile de marketing online continuă să rămână în urmă față de inovațiile tehnologice și comerțul electronic.   Odată cu apariția noilor tehnologii, tinerii petrec tot mai mult timp „online”: peste 90% dintre adolescenții din Europa au acces la un telefon cu internet și aproape jumătate dintre ei afirmă că sunt „online aproape constant”. Alcoolul este o temă recurentă pe platformele de socializare, tinerii postând adesea poze sau conținut video legat de consumul de alcool.  Mai multe detalii - https://bit.ly/3DDHBk2
29:54
November 20, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre #Paxlovid, terapia antivirală orală împotriva #COVID19
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre #Paxlovid, terapia antivirală orală împotriva #COVID19
În cadrul ediției de pe 9 noiembrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, unul dintre principalele subiecte fiind autorizarea în Marea Britanie a #molnupiravir, prima terapie antivirală orală pentru #COVID19.   Un următor subiect de discuție s-a concentrat asupra #Paxlovid, o altă terapie antivirală orală pentru COVID-19, reduce cu 89% riscul de spitalizare și deces la adulții cu risc de evoluție spre formă severă.   Rezultatele prezentate de compania producătoare, Pfizer, se bazează pe analiza intermediară a studiului de fază 2-3, care a inclus 1.219 adulți nevaccinați, confirmați cu COVID-19, nespitalizați, însă cu risc de evoluție spre o formă severă a bolii.   Paxlovid este o terapie antivirală – inhibitor de protează, care blochează activitatea proteazei SARS-CoV-2-3CL, o enzimă necesară pentru replicarea virusului. Tratamentul se administrează de două ori pe zi timp de 5 zile, începând cu primele 3-5 zile de la debutul simptomelor. Mai multe detalii - https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
33:07
November 12, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre molnupiravir - terapia antivirală orală pentru COVID-19
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre molnupiravir - terapia antivirală orală pentru COVID-19
În cadrul ediției de pe 2 noiembrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și faptul că Marea Britanie lansează în premieră un studiu național pentru validarea eficacității testului de biopsie lichidă Galleri, care poate identifica peste 50 de tipuri de cancer în stadii incipiente.   Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a început procedura de revizuire continuă a terapiei antivirale #molnupiravir. La fel ca în cazul vaccinurilor pentru COVID-19, EMA aplică o procedură de evaluare accelerată, numită revizuire continuă (rolling review), care permite agenției să înceapă evaluarea datelor imediat ce acestea devin disponibile. Rezultatele din cercetările de laborator și datele clinice arată că molnupiravir reduce capacitatea de replicare a SARS-CoV-2, previne spitalizările și reduce mortalitatea la pacienții COVID-19.   Pe 4 noiembrie 2021, Agenția de Reglementare a Medicamentelor și a Produselor de Sănătate din Marea Britanie (MHRA) a autorizat molnupiravir pentru tratamentul formelor ușoare-moderate de COVID-19 la adulții cu un test de diagnostic pozitiv SARS-CoV-2 și care au cel puțin un factor de risc pentru evoluția către o formă severă a bolii. Cererile de autorizare depuse de MSD în atenția altor agenții de reglementare, inclusiv către FDA (Food and Drug Administration) și Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) sunt în curs de evaluare.  Molnupiravir (MK-4482, EIDD-2801) este primul medicament antiviral oral autorizat pentru tratamentul formelor ușoare-moderate de COVID-19 la adulții care au test de diagnostic SARS-CoV-2 pozitiv și care au cel puțin un factor de risc pentru evoluția către o formă severă a bolii.  
35:13
November 05, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă - cunoștințele cetățenilor europeni față de știință și tehnologie
#știința360. Dr. Marius Geantă - cunoștințele cetățenilor europeni față de știință și tehnologie
În cadrul ediției de pe 26 octombrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și rezultatele Eurobarometrului 2021 despre „Cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni față de știință și tehnologie”. Un nou sondaj Eurobarometru privind „cunoștințele și atitudinile cetățenilor europeni față de știință și tehnologie”, arată că 9 din 10 cetățeni ai UE (86%) consideră că influența generală exercitată de știință și tehnologie este pozitivă. Ei se așteaptă ca o serie de tehnologii aflate în curs de dezvoltare să aibă un efect pozitiv asupra modului nostru de viață în următorii 20 de ani: în special, energia solară (92%), vaccinurile și combaterea bolilor infecțioase (86%) și inteligența artificială (61%). În plus, rezultatele arată un nivel ridicat de interes pentru știință și tehnologie (82%) și dorința cetățenilor de a afla mai multe despre acestea. Însă aceste procente nu se aplică și pentru România: doar 2% dintre românii care au participat la sondaj au răspuns corect la mai mult de 8 întrebări despre știință și tehnologie, cel mai mic procent dintre Statele Membre UE. 51% au răspuns corect la între 5 și 8 întrebări, iar 47% au răspuns corect la mai puțin de 5. Media UE este de 24% răspunsuri corecte la mai mult de 8 întrebări, ceea ce situează România pe ultimul loc. Mai multe detalii - https://bit.ly/3Eu9F9D O altă temă dezbătută în cadrul acestei ediții a fost raportul publicat de Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate care arată modul în care au răspuns la infodemie guvernele și instituțiile de sănătate publică din Europa. Țările incluse în analiză sunt Austria, Germania, Ungaria, Italia, Norvegia și România. Concluzia acestui raport este nevoia unor strategii guvernamentale urgente în perioada post-pandemie pentru a crește capacitatea cetățenilor de a înțelege, a analiza și a respinge informațiile false – cu alte cuvinte, creșterea nivelului de health literacy. Acesta este însă un proces complex, care necesită strategii pe termen lung care să țintească fiecare generație. Mai multe detalii - https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/și https://bit.ly/3jQSnM6
26:24
October 30, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre inovația în prevenția cardiovasculară și screeningul nou-născuților
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre inovația în prevenția cardiovasculară și screeningul nou-născuților
Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină și co-președinte al Grupului Consultativ Științific și de Sănătate Publică FH Europe: „A vorbi despre inovație în prevenția cardiovasculară și screeningul nou-născuților este o obligație, o datorie, o misiune și este singura modalitate acceptabilă de a merge mai departe” În contextul Președinției la Consiliul Uniunii Europene din 2021, Slovenia conduce o inițiativă menită să consolideze cooperarea și echitatea în furnizarea screening-ului pediatric pentru nou-născuți și HF la nivelul Uniunii Europene, cu focus pe regiunile din Estul și Centrul Europei.   Mai multe detalii - https://bit.ly/3nhD0ND
06:26
October 23, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă - atitudinile și percepțiile românilor legate de vaccinarea #COVID19
#știința360. Dr. Marius Geantă - atitudinile și percepțiile românilor legate de vaccinarea #COVID19
În cadrul ediției de pe 19octombrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și inovația în prevenția cardiovasculară și screeningul nou-născuților. Unul dintre principalele subiecte ale discuției a urmărit studiul sociologic realizat de IRES (Institutul Român pentru Evaluare și Strategie) pe tema vaccinării SARS-CoV-2. Conform „Percepții, atitudini și comportamente cu privire la vaccinarea COVID-19”, vaccinarea copiilor este strict corelată cu disponibilitatea de vaccinare a părinților lor: 2% dintre copiii vaccinați au părinți nevaccinați, în timp ce în cazul a 97% dintre copiii nevaccinați nici părinții lor nu sunt imunizați împotriva COVID-19. 8% dintre părinții nevaccinați spun că ar putea fi convinși de cineva. Medicii sau specialiștii în domeniul medical sunt cei care i-ar putea determina să se imunizeze pe cei mai mulți (45%), membrii familiei ocupă și ei un loc important (17%), fiind urmați de angajator (9%), preot (5%) sau prieteni (4%). Mai multe detalii - https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ În contextul Președinției la Consiliul Uniunii Europene din 2021, Slovenia conduce o inițiativă menită să consolideze cooperarea și echitatea în furnizarea screening-ului pediatric pentru nou-născuți și HF la nivelul Uniunii Europene, cu focus pe regiunile din Estul și Centrul Europei. Mai multe detalii - https://bit.ly/3nhD0ND
34:04
October 23, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre prevalența și povara tulburărilor depresive și de anxietate în 2020
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre prevalența și povara tulburărilor depresive și de anxietate în 2020
În cadrul ediției de pe 12 octombrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro, precum și lansarea Cartei Albe a Biomarkerilor în Cancerul Pulmonar Non-microcelular (NSCLC).  Unul dintre principalele subiecte ale discuției a fost prevalența globală și povara tulburărilor depresive și de anxietate în anul 2020.  Conform unui studiu publicat în #TheLancet locațiile cele mai afectate de pandemie în 2020, măsurate în funcție de mobilitatea populațională scăzută și rata zilnică de infectare, au avut cele mai mari creșteri ale prevalenței tulburărilor depresive majore și ale tulburărilor de anxietate – nu mai puțin de 53,2 milioane de cazuri de tulburare depresivă majoră la nivel global au apărut din cauza pandemiei. De asemenea, se estimează încă 76 de milioane de cazuri de tulburări de anxietate, suplimentar apărute ca urmare a impactului pandemiei, la nivel global. Mai multe detalii - https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ și https://bit.ly/3AI9zJj
35:53
October 16, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre lansarea Cartei Albe a Biomarkerilor în Cancerul Pulmonar Non-microcelular
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre lansarea Cartei Albe a Biomarkerilor în Cancerul Pulmonar Non-microcelular
În cadrul ediției de pe 12 octombrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre lansarea Cartei Albe a Biomarkerilor în Cancerul Pulmonar Non-microcelular. Documentul descrie evoluția testării moleculare în cancerul pulmonar non-microcelular (NSCLC) și beneficiile aduse în ceea ce privește supraviețuirea pacienților cu acest tip de cancer. Pe măsură ce terapiile oncologice avansează și devin din ce în ce mai precise, și tehnicile de testare utilizate trebuie adaptate și adoptate de către fiecare sistem medical. Mai multe detalii - https://bit.ly/carta-alba-biomarkeri-nsclc
07:01
October 14, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre tratamentul pentru prevenția COVID-19 post-expunere
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre tratamentul pentru prevenția COVID-19 post-expunere
În cadrul ediției de pe 05 octombrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a discutat despre un tratament pentru prevenția COVID-19 post-expunere, intrat în studiile de fază 2/3 Pfizer a anunțat începerea studiului clinic de fază 2/3 EPIC-PEP (Evaluation of Protease Inhibition for COVID-19 in Post-Exposure Prophylaxis) care evaluează eficacitatea unui nou candidat antiviral (PF-07321332), administrat împreună cu o doză mică de ritonavir, în prevenirea infecției cu SARS-CoV-2. Studiul face parte dintr-un program global de cercetare și va înrola până la 2.660 de participanți adulți care locuiesc în aceeași casă cu o persoană confirmată cu infecție SARS-CoV-2 simptomatică. Astfel, va fi testată eficacitatea și siguranța PF-07321332 în prevenția COVID-19 ulterior expunerii la virusul SARS-CoV-2. Participanții studiului randomizat, dublu-orb, vor primi fie placebo, fie PF-07321332/ritonavir pe cale orală de două ori pe zi, timp de 5 sau 10 zile. Mai multe detalii - https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ și https://bit.ly/3mCXO1G În aceeași emisiune s-a discutat și despre Lansarea Alianței Europene pentru Sănătatea Cardiovasculară, a cărei principal scop este de a crește gradul de conștientizare cu privire la povara bolilor cardiovasculare (BCV) și de a solicita acțiuni din partea factorilor de decizie europeni. Lansarea vine înaintea Zilei Mondiale a Inimii (29 septembrie). Mai multe detalii - https://bit.ly/2YB4Z2n
32:29
October 08, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre nivelul de protecție al persoanelor imunizate natural și ulterior vaccinate
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre nivelul de protecție al persoanelor imunizate natural și ulterior vaccinate
În cadrul ediției de pe 28 septembrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a discutat despre nivelul de protecție al persoanelor care s-au imunizat natural împotriva virusului SARS-CoV-2 și care ulterior s-au și vaccinat cu un vaccin pe bază de ARNm.  Studiile indică faptul că aceștia pot neutraliza particulele virale capabile să reziste anticorpilor induși de vaccin.  Un nou studiu publicat în Nature (aflat în faza de revizuire) sugerează că mutațiile suferite de SARS-CoV-2 pot crea particule virală cu deficiență de replicare cunoscută sub numele de pseudotipuri virale, care face virusul rezistent la anticorpii induși de vaccin. Cu toate acestea, persoanele care au trecut prin infecția SARS-CoV-2 și s-au vaccinat ulterior cu un vaccin de tip ARNm ar putea neutraliza aceste pseudotipuri.   20 de mutații naturale ale proteinei Spike a SARS-CoV-2 sunt suficiente pentru a genera pseudotipuri cu rezistență aproape completă la anticorpii policlonali neutralizanți generați de persoanele care au trecut prin boală sau de către persoanele vaccinate cu ARNm. Însă atunci când plasma convalescentă și vaccinarea au fost combinate, organismul a neutralizat eficient pseudotipurile polimutante înalt rezistente ale proteinei Spike.   Mai multe detalii - https://raportuldegarda.ro/stiri-covi... și https://bit.ly/39OzdRA  În aceeași emisiune s-a discutat și despre lansarea Cartei Albe a terapiilor genice de către Centrul pentru Inovație în Medicină. Documentul își propune să identifice la nivelul sistemului de sănătate din România modificările care trebuie realizate pentru ca pacienții români să poată avea acces mai rapid și sustenabil la aceste modalități de tratament.
25:42
September 30, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre administrarea celei de-a treia doze de vaccin contra COVID-19
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre administrarea celei de-a treia doze de vaccin contra COVID-19
În cadrul ediției de pe 21 septembrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a discutat despre recomandarea Food and Drug Administration cu privire la administrarea celei de-a treia doze de vaccin contra COVID-19 dezvoltat de companiile Pfizer și BioNTech, la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani.    Comitetul de experți independenți FDA a recomandat administrarea unei a treia doze (booster) de vaccin Comirnaty (Pfizer/BioNTech) pentru populația americană de peste 65 de ani sau pentru persoanele care suferă de anumite comorbidități. La începutul lunii septembrie, FDA aproba acordarea unei a treia doze de vaccin tip ARNm (Pfizer sau Moderna) persoanelor imunocompromise.   Conform experților Comitetului independent pentru evaluarea vaccinurilor și produselor biologice, datele acumulate până în prezent nu susțin administrarea unei doze suplimentare pentru populația generală. În același sens, Agenția Europeană a Medicamentului a început să evalueze cererea înaintată de compania producătoare pentru administrarea unei doze de rapel a vaccinului Pfizer/BioNTech la 6 luni după a doua doză, la persoanele cu vârsta de 16 ani și peste. În aceeași emisiune s-a discutat și despre lansarea campaniei „Time to act: Don’t let COVID-19 stop you from tackling Cancer”, de către European Cancer Organisation, care reprezintă un apel către autoritățile europene, către guvernele statelor membre, către personalul medical și către cetățeni pentru a se implica în combaterea acestei probleme majore de sănătate publică.
30:01
September 24, 2021
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre importanța supravegherii și secvențierii genomice a SARS-CoV-2
#știința360. Dr. Marius Geantă, despre importanța supravegherii și secvențierii genomice a SARS-CoV-2
În cadrul ediției din 14 septembrie 2021 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a discutat despre importanța supravegherii și secvențierii genomice a virusului SARS-CoV-2. Conform autorilor unei analize publicată în jurnalul #Science, pentru ca secvențierea genomică să fie un instrument fezabil în monitorizarea evoluției pandemiei, autorii consideră că este important ca aceasta să se realizeze constant, raportările să fie rapide, iar datele să fie folosite în programele naționale de sănătate publică Un alt subiect dezbătut a fost dezvoltarea unui nou vaccin de tipul #mRNA (ARN mesager) de către compania Moderna, în scopul protejării atât împotriva COVID-19 cât și împotriva gripei. Vaccinul a intrat în studii preclinice în iulie, însă nu va fi disponibil pentru sezonul gripal care urmează să înceapă. Mai multe detalii - https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
23:49
September 15, 2021
Decodăm Cancerul. Epigenomica, o nouă dimensiune a oncologiei de precizie
Decodăm Cancerul. Epigenomica, o nouă dimensiune a oncologiei de precizie
Descifrarea secvenței celor 3 miliarde de perechi de baze care alcătuiesc genomul uman, în urma Proiectului Genomului Uman, un efort științific care a durat 13 ani, a arătat rezultate surprinzătoare. Genomul uman este alcătuit din aproximativ 20.300 de gene, un număr mult mai mic decât era așteptat. Prin comparație, unele dintre cele mai simple organisme multicelulare, cum sunt viermii, au un număr similar de gene, chiar mai mare. Complexitatea organismului uman nu este determinată de numărul de gene, ci de modul în care acestea interacționează și sunt exprimate. Reglarea expresiei genice este un element esențial, care ne individualizează.
13:57
April 28, 2021
Decodăm Cancerul. Studiul transcriptomului în oncologie. Care este rolul analizei expresiei genice în înțelegerea biologiei cancerului?
Decodăm Cancerul. Studiul transcriptomului în oncologie. Care este rolul analizei expresiei genice în înțelegerea biologiei cancerului?
Cancerul reprezintă o boală complexă produsă prin acumularea unor modificări la nivelul genomului celulelor, care conduc la alterarea sistemelor de control și reglare a diviziunii celulare. Astfel, caracterizarea cancerelor doar în funcție de localizare devine superficială și incompletă, iar atenția se îndreaptă tot mai mult către diagnosticul molecular, care permite o înțelegere mult mai clară a tumorii, a încărcăturii și a profilului mutațional al acesteia. O dată cu finalizarea Proiectului Genomului Uman (PGU), s-a făcut trecerea de la studiul izolat al genelor la medicina genomică, studiul tuturor genelor din genom și interacțiunilor dintre acestea. Numărul de studii aflate în desfășurare în domeniul oncologiei moleculare este de atunci într-o continuă creștere, iar rezultatele de până acum sunt promițătoare și îndreaptă practica medicală în direcția medicinei de precizie, cu rezultate net superioare. Genomica introduce astfel un nou mod de gândire în medicina modernă, abordarea personalizată a fiecărui pacient.
11:13
March 05, 2021
Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă: Valul 3 al pandemiei si tulpina B.1.1.7 - ce putem face în acest moment?
Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă: Valul 3 al pandemiei si tulpina B.1.1.7 - ce putem face în acest moment?
Urmăriți o nouă ediție a emisiunii „Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă - despre viață, oameni, știință și inovație”.  Iată care sunt temele emisiunii:   - Noile variante virale SARS-CoV-2: Ce trebuie să știm? Cum apar? Ce semnificație au și ce trebuie să facem la nivel individual și de sistem de sănătate?  - Cum influențează B.1.1.7 situația actuală – discutăm despre o pandemie în pandemie?  - Varianta identificată în Marea Britanie se transmite mult mai rapid. Ce măsuri trebuie să luăm pentru a lupta eficient?  - Cât de importantă este testarea în contextul noii variante? Ce trebuie să facă România în lipsa capacității de a secvenția genomic la scară largă?
22:50
January 28, 2021
Decodăm Cancerul: De la descifrarea genomului uman, la descifrarea genomului cancerului
Decodăm Cancerul: De la descifrarea genomului uman, la descifrarea genomului cancerului
O reducere de numai 10% a numărului de pacienți care nu răspund la tratamentele pentru diabet și boli cardiovasculare ar determina economii de 200 miliarde de dolari anual, conform statisticilor din SUA. Pentru a adresa problema răspunsului la tratament, descifrarea caracteristicilor moleculare ale bolilor este esențială. Există discrepanțe importante între complexitatea moleculară a patologiei umane și modul în care aceasta se traduce în practica medicală. Medicina genomică poate oferi soluții pentru aceste provocări. În oncologie, genomica determină deja schimbări majore de la redefinirea cancerelor până la schimbarea standardelor terapeutice. Descifrarea genomului uman a însemnat, printre altele și faptul că nu mai este nevoie să definim normalul prin patologic - gena pentru hemofilie, gena pentru cancerul de sân, etc. Funcția genei BRCA1, de exemplu, este să repare ADN-ul când acesta suferă deteriorări. Varianta mutantă determină incapacitatea ADN-ului de a fi reparat. Descifrarea genomului uman înseamnă mai mult decât descoperirea și tratarea unor boli. Înseamnă înțelegerea identității, comportamentului, istoriei, definirea a ceea ce înseamnă sănătate, înseamnă o nouă știință. Mai multe detalii:
16:52
January 27, 2021
Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă: Ce am făcut în ultimii 100 de ani? Inovațiile așteptate pentru a controla pandemia: secvențierea genomului, vaccinul ARNm, analiza datelor
Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă: Ce am făcut în ultimii 100 de ani? Inovațiile așteptate pentru a controla pandemia: secvențierea genomului, vaccinul ARNm, analiza datelor
Ascultați noua ediție a emisiunii „Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă – despre viață, oameni, știință și inovație”. Iată care sunt temele emisiunii: Ce am făcut în ultimii 100 de ani? Inovațiile așteptate pentru a controla pandemia: secvențierea genomului, vaccinul ARNm, analiza datelor Exemplul Taiwan. Cum au reușit să controleze răspândirea virusului folosind noile tehnologii disponibile și datele? De ce a fost crucială secvențierea genomului SARS-CoV-2 pentru controlul pandemiei și cum a fost posibilă într-un timp atât de scurt? Impactul noilor variante SARS-CoV-2. Care sunt tehnologiile care ne pot ajuta în această luptă? Aprobarea condiționată a vaccinurilor ARNm în UE. Cum luăm decizia de a ne vaccina?
18:01
January 22, 2021
Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă – despre viață, oameni, știință și inovație. Primul episod: Ce personaj esențial are imunitate împotriva Covid-19?
Semne Vitale cu Dr. Marius Geantă – despre viață, oameni, știință și inovație. Primul episod: Ce personaj esențial are imunitate împotriva Covid-19?
Iată care sunt temele primei ediții a emisiunii: Ce personaj esențial are imunitate împotriva Covid-19 Care sunt lecțiile învățate ale pandemiei, care trebuie să rămână Esențialul despre vaccinul Pfizer/BioNTech și campania de vaccinare din România De ce este acceptabil să răspundem “Nu știu” la unele dintre întrebările pandemiei Cum a identificat Marea Britanie, nu altă țară, noua tulpină a SARS-CoV-2
18:07
January 22, 2021
Decodăm Cancerul: Rolul științelor „omice” în descifrarea cancerului
Decodăm Cancerul: Rolul științelor „omice” în descifrarea cancerului
William Howard Taft, președintele SUA din 1910, declara că „în 5 ani cancerul va fi eliminat de pe lista de boli fatale”. Un secol mai târziu, înțelegerea cancerului cu siguranță s-a schimbat, însă acesta încă reprezintă o boala asociată cu o mare provocare pentru pacienți, familii, medici și sistem de sănătate, în ansamblu. Mai multe detalii: https://raportuldegarda.ro/articol/decodamcancerul-rolul-stiintelor-omice/ 🔬Găsirea tratamentului pentru cancer a fost, de-a lungul timpului, una dintre principalele preocupări ale omenirii și un obiectiv suprem al lumii științifice. De ce nu s-a găsit încă tratamentul pentru cancer? Aceasta este o întrebare care trebuie de fapt reformulată. Cancerul nu reprezintă o singură boală. Cel puțin 200 de boli diferite sunt incluse în acest termen. 🧬S-a considerat că descifrarea genomului uman va reprezenta un pas important în lupta împotriva cancerului, însă a reprezentat mai mult un pas important spre înțelegerea complexității bolii. În primul podcast din campania #DecodămCancerul, realizată de Centrul pentru Inovație în Medicină împreună cu Roche, tema cancerului este abordată din perspectiva transformărilor aduse de științele „omice”.
21:39
November 25, 2020
#BiotechWeek2020. Produse biofarmaceutice de nouă generație
#BiotechWeek2020. Produse biofarmaceutice de nouă generație
Discutăm despre Next Generation Biopharma, împreună cu domnul doctor Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, și dr. Bianca Cucoș. Ascultați Podcastul RaportuldeGardă.ro, o ediție specială a podcastului nostru, realizat în colaborare cu Centrul pentru Inovație în Medicină, în contextul Săptămânii Europene a Biotehnologiei 2020. Săptămâna Biotehnologiei este organizată în parteneriat cu EuropaBio și susținută de Local american working group, Foundation medicine și Roche.
14:33
October 02, 2020
#BiotechWeek2020. Ce sunt terapiile celulare CAR-T?
#BiotechWeek2020. Ce sunt terapiile celulare CAR-T?
Succesul terapiilor celulare CAR-T, care sunt considerate cel mai înalt grad posibil de personalizare a tratamentului, a deschis o nouă etapă în oncologie. Ascultați Podcastul RaportuldeGardă.ro, o ediție specială a podcastului nostru, realizat în colaborare cu Centrul pentru Inovație în Medicină, în contextul Săptămânii Europene a Biotehnologiei 2020. Săptămâna Biotehnologiei este organizată în parteneriat cu EuropaBio și susținută de Local american working group, Foundation medicine și Roche. Discutăm despre terapiile celulare CAR-T, împreună cu domnul doctor Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, și dr. Bianca Cucoș.
14:11
October 01, 2020
#BiotechWeek2020. Progrese în domeniul terapiilor genice
#BiotechWeek2020. Progrese în domeniul terapiilor genice
Se estimează că, cel puțin 3 terapii genice și celulare vor fi aprobate în 2020, iar în următorii 5 ani se așteaptă între 10 și 20 de terapii genice aprobate anual. Ascultați Podcastul RaportuldeGardă.ro, o ediție specială a podcastului nostru, realizat în colaborare cu Centrul pentru Inovație în Medicină, în contextul Săptămânii Europene a Biotehnologiei 2020. Săptămâna Biotehnologiei este organizată în parteneriat cu EuropaBio și susținută de Local american working group, Foundation medicine și Roche. Discutăm despre terapiile genice, împreună cu domnul doctor Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, și dr. Bianca Cucoș.
13:46
September 30, 2020
#BiotechWeek2020. Cum a avansat medicina genomică?
#BiotechWeek2020. Cum a avansat medicina genomică?
În următorii 5 ani se estimează că datele genomice de la peste 60 milioane de persoanei vor fi generate în sistemele de sănătate. Ascultați Podcastul RaportuldeGardă.ro, o ediție specială a podcastului nostru, realizat în colaborare cu Centrul pentru Inovație în Medicină, în contextul Săptămânii Europene a Biotehnologiei 2020. Săptămâna Biotehnologiei este organizată în parteneriat cu EuropaBio și susținută de Local american working group, Foundation medicine și Roche. Discutăm despre medicina genomică și științele „omice” împreună cu domnul doctor Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, și dr. Bianca Cucoș.
15:45
September 29, 2020
#BiotechWeek2020. Ce sunt medicamentele biologice?
#BiotechWeek2020. Ce sunt medicamentele biologice?
Mai mult de 350 de milioane de pacienți din întreaga lume beneficiază de medicamente obținute prin biotehnologie.  Ascultați Podcastul RaportuldeGardă.ro, o ediție specială a podcastului nostru, realizat în colaborare cu Centrul pentru Inovație în Medicină, în contextul Săptămânii Europene a Biotehnologiei 2020. Săptămâna Biotehnologiei este organizată în parteneriat cu EuropaBio și susținută de Local american working group, Foundation medicine și Roche. Discutăm despre medicamentele biologice împreună cu domnul doctor Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, și dr. Bianca Cucoș.
12:04
September 28, 2020
#RaportuldegardaLIVE. State of Innovation 2020 - Hipercolesterolemia Familială
#RaportuldegardaLIVE. State of Innovation 2020 - Hipercolesterolemia Familială
În cadrul acestei emisiuni Raportuldegarda LIVE: State of Innovation 2020 - Hipercolesterolemia familială discutăm, după cum spune și titlul despre #HipercolesterolemiaFamilială, un subiect cuprins în Raportul anual „State of Innovation”, realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină.  Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut HF ca o problemă prioritară de sănătate publică în 1998 și a emis o serie de recomandări, însă în ultimii 20 de ani s-au făcut puține progrese în ceea ce privește implementarea acelor recomandări.   Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină este invitatul nostru în această ediție a emisiunii #RaportuldeGardăLIVE.  Raportul „State of Innovation” 2020 include și recomandări pentru Strategia Națională de Sănătate 2021-2027 și Planul Național de Control al Cancerului, despre care am discutat într-o emisiune anterioară. Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 30 iulie 2020.
41:16
August 15, 2020
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Interviu cu Prof. Dr. Gheorghe Andrei Dan, despre situația pacienților cu boli cardiovasculare
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Interviu cu Prof. Dr. Gheorghe Andrei Dan, despre situația pacienților cu boli cardiovasculare
Prof. Dr. Gheorghe Andrei Dan, Șeful Secției de Cardiologie și al Clinicii de Medicină Internă de la Spitalul Colentina, fost Președinte al Societății Internaționale de Farmacoterapie Cardiovasculară (ISCP), a explicat într-un interviu pentru Raportuldegardă.ro, impactul bolii COVID-19 asupra sistemului cardiovascular. Acesta a vorbit despre progresele înregistrate până în acest moment în înțelegerea mecanismelor prin care noul coronavirus, SARS-CoV-2, afectează organismul uman, dar și modul în care ar trebui să ne raportăm la o boală pe care o cunoaștem de doar 6 luni. Prof. Dr. Gh. A. Dan atrage atenția asupra faptului că ne confruntăm cu o boală complexă, incomplet caracterizată și recomandă vigilență cu privire la informațiile preluate din media.
20:22
July 27, 2020
#RaportuldegardaLIVE. State of Innovation 2020 - Diabetul zaharat
#RaportuldegardaLIVE. State of Innovation 2020 - Diabetul zaharat
În cadrul acestei emisiuni Raportuldegarda LIVE: State of Innovation 2020 - Diabetul zaharat, Adriana Boată, alături de Dr. Bianca Cucoș, rezident genetică medicală și invitatul special Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, #Inomed, dezbat tema diabetului zaharat, mai precis despre schimbarea viziunii asupra acestei boli despre care, până acum, credeam că știm totul.   Diabetului zaharat i-a fost dedicat un capitol în Raportul Anual „State of Innovation”, realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină.  Raportul include și recomandări pentru Strategia Națională de Sănătate 2021-2027 și Planul Național de Control al Cancerului, despre care am discutat într-o emisiune anterioară: RaportuldegardaLIVE: Recomandări „State of Innovation 2020” Insuficiența cardiacă și boala cronică de rinichi sunt cele mai frecvente complicații în #diabetul de tip 2. O treime dintre pacienți pot dezvolta boală cronică de rinichi și până la jumătate prezintă insuficiență cardiacă.    Managementul corespunzător al diabetului #zaharat precum și deținerea unor cunoștințe vitale în acest sens pot reprezenta adevărate provocări pentru pacienții din zonele rurale, atât din cauza accesului limitat la îngrijiri de specialitate cât și din cauza lipsei unor programe de informare și conștientizare. Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 20 iulie 2020.
34:41
July 20, 2020
#RaportuldegardaLIVE. State of Innovation 2020 - Psoriazisul
#RaportuldegardaLIVE. State of Innovation 2020 - Psoriazisul
În cadrul acestei emisiuni Raportuldegarda LIVE: State of Innovation 2020 - Psoriazisul, Adriana Boată, alături de Dr. Bianca Cucoș, rezident genetică medicală și invitatul special Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, #Inomed, dezbat tema psoriazisului, a 5-a boală cronică netransmisibilă și mai mult decât o suferință a pielii.   Psoriazisului i-a fost dedicat și un capitol în Raportul Anual „State of Innovation”, realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină. Raportul include și recomandări pentru Strategia Națională de Sănătate 2021-2027 și Planul Național de Control al Cancerului, despre care am discutat într-o emisiune anterioară:  RaportuldegardaLIVE: Recomandări „State of Innovation 2020”. #Psoriazisul este o boală a cărei definiție s-a schimbat de-a lungul timpului - de la o boală de piele, la o boală autoimună, cu impact asupra întregului organism și chiar o boală cu afectare cardiovasculară.    Se estimează că peste 100 de milioane de oameni suferă de psoriazis, la nivel mondial. În #România, prevalența este în jur de 5%, cu mari variații regionale. Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 16 iulie 2020.
28:05
July 20, 2020
#RaportuldegardaLIVE. Recomandări „State of Innovation 2020”
#RaportuldegardaLIVE. Recomandări „State of Innovation 2020”
Vă invităm să urmăriți o ediție specială a emisiunii Raportuldegardă LIVE, în care invitatul special, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, #inomed, alături de Dr. Bianca Cucoș, medic rezident în genetică medicală și Adriana Boată, editor Raportuldegarda.ro, dezbat recomandările Centrului de Inovație în Medicină pentru Strategia Națională de Sănătate 2021-2027.   În cadrul evenimentului „Știința întâlnește politicienii”, organizat de către Centrul pentru Inovație în Medicină, #Inomed, în colaborare cu Comisiile de sănătate din Camera Deputaților și Senat, a fost lansat documentul „#State of #Innovation”. Acesta adresează recomandări de urmat în vederea dezvoltării noii Strategii Naționale de Sănătate 2021-2027.   Mai multe informații despre eveniment pot fi accesate aici. Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 6 iulie 2020.
54:53
July 20, 2020
#RaportuldegardăLIVE. Evenimentul „Știința întâlnește politicienii”
#RaportuldegardăLIVE. Evenimentul „Știința întâlnește politicienii”
Vă invităm să urmăriți o ediție specială a emisiunii Raportuldegardă LIVE. În această seară vom discuta despre cea de-a patra ediție a evenimentului "Știința întâlnește politicienii", realizat de către Centrul pentru Inovație în Medicină, în colaborare cu Comisiile de sănătate din Camera Deputaților și Senat.   În cadrul evenimentului a fost dezbătută lansarea documentului de poziție „State of #Innovation”, realizat de către Centrul pentru Inovație în Medicină, document care conține recomandări cu privire la Strategia națională de sănătate 2021-2027.    Raportuldegarda LIVE sumarizează mesajele cheie ale liderilor de opinie, specialiștilor și autorităților, împărtășite în cadrul celei de-a patra ediții a evenimentului „Știința întâlnește politicienii”.   Invitații #raportuldegardaLIVE sunt Dr. Marius Geantă, Președinte Centrul pentru Inovație în Medicină #inomed și Dr. Bianca Cucoș, rezident genetică medicală. Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 23 iunie 2020.
53:04
July 20, 2020
#RaportuldegardaLIVE. Atitudini și percepții despre prevenția, diagnosticarea și tratarea cancerului
#RaportuldegardaLIVE. Atitudini și percepții despre prevenția, diagnosticarea și tratarea cancerului
Conform unui studiu realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină și IMAS, nivelul de informare al românilor cu privire la diferite aspecte oncologice, precum posibilitatea depistării timpurii a cancerului sau a tratării acestuia, este în scădere în 2020, comparativ cu anul 2016.   Studiul, aflat la a treia ediție, centrează atitudinile și percepțiile populației României despre cancer, comparând datele obținute în anul 2020, cu cele înregistrate atât în 2018 cât și în 2016.   Vă invităm să urmăriți informații tulburătoare despre atitudinile și percepțiile populației României cu privire la #cancer. Care sunt atitudinile și percepțiile românilor în ceea ce privește prevenția, diagnosticarea și tratarea cancerului?    Acest episod Raportuldegarda LIVE este moderat de Adriana Boată, având ca participant pe Dr. Bianca Cucoș, rezident genetică medicală și ca invitat special pe Dr. Marius Geantă, Președinte Centrul pentru Inovație în Medicină.   Ce știu românii despre cancer? Câți cred că diagnosticul de cancer duce întotdeauna la deces? Ce rol au influencerii în campaniile despre cancer? Ce efect are #infodemia asociată cancerului?  La toate aceste întrebări va răspunde studiul InoMed-IMAS, pe care îl prezentăm în exclusivitate într-o ediție specială RaportuldeGarda LIVE. Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 25 iunie 2020.
01:10:11
July 20, 2020
#RaportuldegardaLIVE. Planul European de cancer, recomandările Centrului pentru Inovație în Medicină
#RaportuldegardaLIVE. Planul European de cancer, recomandările Centrului pentru Inovație în Medicină
Discutăm astăzi despre Documentul de Poziție asupra Planului European de Luptă împotriva Cancerului, realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină. Documentul oferă multiple soluții la problema cancerului în UE și urmărește micșorarea diferențelor dintre Estul și Vestul Europei cu privire la accesul la terapiile oncologice și îngrijirea medicală corespunzătoare.  „Medicina personalizată în oncologie a trecut din etapa "nice to have" către etapa actuală, în care orice abordare ne-personalizată a pacientului cu cancer trebuie considerată malpraxis. Niciun pacient din Uniunea Europeană nu trebuie tratat altfel decât luând în calcul toate datele care pot fi generate despre tumoră și despre organismul său”.   În această ediție a emisiunii Raportuldegarda LIVE vor fi dezbătute recomandările realizate de către Centrul pentru Inovație în Medicină, Inomed, în ceea ce privește Planul European de luptă împotriva cancerului. Drept Invitat special în această emisiune este Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.  Inovația în medicină este componenta care trebuie să unească Estul și Vestul Europei. Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 02 iulie 2020.
47:52
July 20, 2020
#RaportuldegardaLIVE. Planul european împotriva cancerului - diferențe între Estul și Vestul Europei
#RaportuldegardaLIVE. Planul european împotriva cancerului - diferențe între Estul și Vestul Europei
Anul acesta, pe 4 februarie, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului, Comisia Europeană a început consultarea publică privind Planul European de Luptă Împotriva Cancerului, care va cuprinde acțiuni pe mai multe paliere: prevenție (stil de viață, poluare, vaccinare), diagnostic, tratament și supraviețuire. Planul european de luptă împotriva cancerului reprezintă o importantă oportunitate și pentru adresarea problemelor României din oncologie.   Pe 17 iunie, Centrul pentru Inovație în Medicină a organizat evenimentul online „Europe’s Beating Cancer Plan – Closing the Gap between East and West through Innovation, la care au participat membrii ai Parlamentului European, experți în domeniul oncologiei și medicinei personalizate, reprezentanți ai industriei, dar și reprezentanții Guvernului României și Administrației Prezidențiale.   Mai multe informații aici. Vă invităm să urmăriți o ediție specială Raportuldegardă LIVE, în care discutăm despre evenimentul „Europe’s Beating Cancer Plan - Closing the Gap between East and West through Innovation”, cu domnul doctor Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină și cel care a făcut posibil evenimentul.  Planul european de luptă împotriva cancerului reprezintă o importantă oportunitate pentru adresarea problemelor României din domeniul oncologic. Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 17 iunie 2020.
01:12:02
July 20, 2020
#RaportuldegardaLIVE. Cancerul pulmonar, o prioritate pentru sistemul de sănătate din România IV
#RaportuldegardaLIVE. Cancerul pulmonar, o prioritate pentru sistemul de sănătate din România IV
Discutăm despre Raportul The Economist Intelligence Unit „BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”.   Mai multe informații pot fi găsite aici. Discutăm despre a patra ediție a evenimentului online „#CANCERUL #PULMONAR: O prioritate pentru sistemul de sănătate din România”, realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină și MSD România. La eveniment au participat lideri de opinie în domeniul cancerului pulmonar din Moldova.  Subiectul central a fost reprezentat de concluziile Raportului The Economist Intelligence Unit - „BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”.   Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, a moderat acest eveniment online și este invitatul nostru în această ediție a emisiunii #RaportuldeGardăLIVE. Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 13 iulie 2020.
26:28
July 20, 2020
#RaportuldegardaLIVE. Cancerul pulmonar, o prioritate pentru sistemul de sănătate din România III
#RaportuldegardaLIVE. Cancerul pulmonar, o prioritate pentru sistemul de sănătate din România III
Discutăm despre Raportul The Economist Intelligence Unit „BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”.   Mai multe informații pot fi găsite aici. În cadrul celei de-a 3-a ediții a evenimentului „Cancerul Pulmonar: Prioritate pentru Sistemul de Sănătate din România” au fost dezbătute provocările specifice regiunilor Banat și Oltenia cu privire la managementul cancerului pulmonar și s-au prezentat perspectivele liderilor de opinie din domeniul medical din zonă.   Evenimentul este organizat de Centrul pentru Inovație în Medicină în Medicină și #MSD România. Discuțiile au pornit de la principalele rezultate ale studiului The Economist Intelligence Unit – „BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”. Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, a moderat acest eveniment online și este invitatul nostru în această seară. Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 08 iulie 2020.
29:56
July 20, 2020
#RaportuldegardaLIVE. Cancerul pulmonar, o prioritate pentru sistemul de sănătate din România II
#RaportuldegardaLIVE. Cancerul pulmonar, o prioritate pentru sistemul de sănătate din România II
Discutăm despre Raportul The Economist Intelligence Unit „BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”.   Mai multe informații pot fi găsite aici.   Concluziile acestuia au fost dezbătute în cadrul celei de a doua ediții a evenimentului online „CANCERUL PULMONAR: O prioritate pentru sistemul de sănătate din România”, realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină și MSD România. La eveniment au participat lideri de opinie în domeniul cancerului pulmonar din Cluj-Napoca și împrejurimi.   Care a fost concluzia acestui raport, care a analizat 11 țări Europene, printre care și România? Cum ar trebui să ne raportăm la ele?  Vă răspunde invitatul nostru, Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină. Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 01 iulie 2020.
32:08
July 20, 2020
#RaportuldegardaLIVE. Cancerul pulmonar, o prioritate pentru sistemul de sănătate din România I
#RaportuldegardaLIVE. Cancerul pulmonar, o prioritate pentru sistemul de sănătate din România I
Discutăm despre Raportul The Economist Intelligence Unit „BREATHING IN A NEW ERA: o analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa”.   Datele acestuia au fost reluate în cadrul primei ediții a evenimentului online „#CANCERUL #PULMONAR: O prioritate pentru sistemul de sănătate din România”, realizat de Centrul pentru Inovație în Medicină și MSD România. La eveniment au participat lideri de opinie în domeniul cancerului pulmonar din București.   Care a fost concluzia acestui raport, care a analizat 11 țări Europene, printre care și România? Cum ar trebui să ne raportăm la ele?   Dintre țările analizate din Europa, România este singura care nu are un plan național funcțional de cancer. De asemenea, România are nevoie să includă în ghidurile clinice pentru cancerul pulmonar proceduri de prioritizare a pacienților suspecți de cancer pulmonar, de trimitere în regim de urgență către consult de specialitate și de testele necesare în vederea obținerii unui diagnostic. Este nevoie, de asemenea, de un sistem de îndrumare către îngrijire secundară, terțiară și/sau paliativă, odată ce diagnosticul a fost obținut. Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 26 iunie 2020.
38:18
July 20, 2020
#RaportuldegardaLIVE. #ASCO20. Cele mai importante terapii oncologice
#RaportuldegardaLIVE. #ASCO20. Cele mai importante terapii oncologice
Congresul Societății Americane de Oncologie Clinică a debutat în acest an pe 29 mai, într-un format cu totul nou - sesiuni digitale. “Unite and Conquer: Accelerating Progress Together” Unește și Cucerește: Accelerăm progresul împreună - este motoul din 2020 al #ASCO.   În cadrul emisiunii Raportuldegarda LIVE vom discuta despre cele mai importante tratamente oncologice alte ultimului an. Raportuldegardă LIVE cu Adriana Boată, Dr. Bianca Cucoș, Dr. Maria Corbu și invitat special Dr. Marius Geantă, Președinte Centrul pentru Inovație în Medicină. Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 2 iunie 2020.
48:34
July 20, 2020
#RaportuldegardaLIVE. Congresul Societății Americane de Oncologie Clinică 2020
#RaportuldegardaLIVE. Congresul Societății Americane de Oncologie Clinică 2020
Congresul Societății Americane de Oncologie Clinică a debutat în acest an pe 29 mai, într-un format cu totul nou - sesiuni digitale. “Unite and Conquer: Accelerating Progress Together” Unește și Cucerește: Accelerăm progresul împreună - este motoul din 2020 al #ASCO.  Printre subiectele discutate:  - #ASCO20. Ghidarea tratamentului oncologic în funcție de biomarkeri la pacienții pediatrici, asociată creșterii supraviețuirii în practică: principalele rezultate din registrul internațional INFORM - #ASCO20. Pacienții oncologici, la risc în contextul infecției COVID-19. Chimioterapia și tratamentul cu hidroxiclorochină și azitromicină asociate riscului de deces - #ASCO20. Tratament oncologic personalizat pentru pacienții în vârstă: consultarea medicului geriatru crește calitatea vieții Emisiunea LIVE s-a desfășurat pe 31 mai 2020.
49:58
July 20, 2020
PODCAST #Raportuldegarda: despre necesitatea unei abordări personalizate în sclerodermie, cu Prof. Dr. Simona Rednic
PODCAST #Raportuldegarda: despre necesitatea unei abordări personalizate în sclerodermie, cu Prof. Dr. Simona Rednic
Sclerodermia (scleroza sistemică) este o boală cronică rară, progresivă, autoimună, care afectează aproximativ 2,5 milioane de persoane la nivel mondial. Se caracterizează prin fibroză difuză și anomalii vasculare la nivelul pielii, articulațiilor și organelor interne. Boala afectează de 4 ori mai frecvent femeile decât bărbații. Patogeneza sclerodermiei este necunoscută. Se consideră că este cauzată de relația complexă dintre imunitatea înnăscută și cea dobândită, inflamație, fibroză, care se produce la persoane cu susceptibilitate genetică. Mai multe detalii: https://raportuldegarda.ro/articol/interviu-simona-rednic-abordare-personalizata-sclerodermie/
18:36
July 19, 2020
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Cum sunt afectați pacienții cu diabet?
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Cum sunt afectați pacienții cu diabet?
În cazul infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2, persoanele care prezintă comorbidități, precum boli cardiovasculare și diabet, au risc mai mare de a avea un prognostic sever. Conform OMS și CDC, rata mortalității pacienților cu diabet zaharat infectați este de 9,1%. În România diabetul zaharat are o prevalență estimată de 11,6% . „Dintre primele 1300 de decese înregistrate în România, 29% (379 de cazuri) erau asociate diabetului zaharat. Cele mai frecvente afecțiuni asociate la pacienții diabetici infectați au fost hipertensiunea arterială, obezitatea, boala cardiovasculară și insuficiența renală”.
03:30
July 03, 2020
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Bolile respiratorii. Ce trebuie să știe pacienții?
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Bolile respiratorii. Ce trebuie să știe pacienții?
Pacienții cu infecție COVID-19 prezintă simptome pulmonare precum tuse și dificultate în respirație, iar în cazuri severe se poate ajunge la insuficiență respiratorie prin sindromul de detresă respiratorie acută. Persoanele care au patologii pulmonare preexistente precum BPOC, astm sever, bronșiectazii, fibroză chistică, cancer pulmonar nu au risc crescut de a se infecta, dar au risc crescut de a avea o evoluție severă. În România, 16,1% dintre decesele în rândul persoanelor infectate cu noul coronavirus sunt asociate afecțiunilor pulmonare.
03:30
June 23, 2020
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Cum sunt afectați pacienții cu cancer?
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Cum sunt afectați pacienții cu cancer?
Pacienții cu cancer sunt mai susceptibili infecției COVID-19 decât populația generală din cauza imunosupresiei produsă de cancer în sine, dar și de tratamentele antineoplazice, precum chimioterapia. Aceștia au și un risc crescut de internare în spital, evoluție severă și deces. Durata până la apariția evenimentelor severe este mai scurtă. Dintre primele 1.107 decese COVID-19 în România, 117 sunt asociate cancerului.
03:19
June 08, 2020
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Medicii oncologi vorbesc despre experiența din timpul pandemiei. Cum s-au adaptat
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Medicii oncologi vorbesc despre experiența din timpul pandemiei. Cum s-au adaptat
Recent, i-am provocat pe 6 lideri de opinie din oncologia românească la un Raport de Gardă online, în care și-au împărtășit experiențele de până acum și au identificat atât neajunsurile, cât și oportunitățile apărute în timpul pandemiei Covid-19, în România. La discuția moderată de Dr. Marius Geantă (Centrul pentru Inovație în Medicină), au participat Conf. Dr. Dana Stănculeanu (București), Dr. Adina Croitoru (București), Prof. Dr. Tudor Ciuleanu (Cluj-Napoca), Conf. Dr. Șerban Negru (Timișoara), Conf. Dr. Michael Schenker (Craiova), Dr. Mihai Marinca (Iași).
22:23
June 03, 2020
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Implicațiile bolilor cardiovasculare
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Implicațiile bolilor cardiovasculare
Am descoperit tratamentul pentru infodemia #COVID19: Pastila de inovație, administrată în fiecare zi de luni pe toate platformele #Raportuldegarda (Website, Podcast, YouTube, Facebook) și simultan către audiența a peste 90 de posturi locale de #Radio și peste 50 posturi locale de #Televiziune. 🎧 https://anchor.fm/raportuldegarda 💊 Ediția a 8-a Pastila de inovație COVID-19 abordează afecțiunile cardiovasculare și infecția dată de SARS-CoV-2. Pacienții cu boli cardiovasculare au cel mai mare risc de evoluție severă. Mai multe detalii ---> https://bit.ly/covid19-boli-cardiovasculare ❤️„Hipertensiunea arterială este una dintre principalele comorbidități asociate cu un prognostic nefavorabil al infecției COVID-19. În România, în cazul primelor 1000 decese, hipertensiunea arterială a reprezentat cea mai frecventă afecțiune asociată, fiind raportată la 37% dintre pacienți” - Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină 🎧 https://bit.ly/podcast-pacienti-hipertensiune-arteriala 🗣„Chiar și pacienții fără boli cardiovasculare pot dezvolta o disfuncție cardiacă în cursul infecției cu SARS-CoV-2. La mulți pacienți infectați pot crește biomarkerii de leziune miocardică. Aceștia pot crește din cauze non-ischemice precum miocardita sau cauze ischemice - infarct miocardic prin ruptura plăcii de aterom” – dr. Bianca Cucos, medic rezident genetică medicală. Adriana Boată #RaportuldeGarda #PastilaDeInovatie #SARSCoV2
04:28
June 01, 2020
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Pașaportul Imunitar
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Pașaportul Imunitar
Am descoperit tratamentul pentru infodemia #COVID19: Pastila de inovație, administrată în fiecare zi de luni pe toate platformele #Raportuldegarda (Website, Podcast, YouTube, Facebook) și simultan către audiența a peste 90 de posturi locale de #Radio și peste 50 posturi locale de #Televiziune. 🎧 https://anchor.fm/raportuldegarda 💊 Ediția a 7-a Pastila de inovație COVID-19 tratează ideea că un pașaport imunitar pentru #SARSCoV2 ar putea funcționa în stadiul acesta al pandemiei și ar permite oamenilor să își reia activitatea. Distanțarea socială a pus în așteptare obiceiurile cotidiene și viața așa cum o știam până acum. Au apărut presiunile de salvare a economiei. Dar ce înseamnă această salvare atunci când viața oamenilor riscă să nu mai poată fi salvată? Ce sacrificăm dacă redeschidem acum economia? Oare nu economia pe termen lung? https://raportuldegarda.ro/articol/covid19-pasaport-certificat-imunitate-sars-cov-2-obstacole-stiintifice-tehnologice-etice-legale-logistice/ „Nu ar trebui să uităm de valoarea stării de sănătate. Și dacă vreți, ce valoare economică aduce o o persoană sănătoasă în societate. Din dorința de a redresa situația economică, anumite țări au propus certificatul de imunitate drept un instrument care ar permite persoanelor vindecate, presupuse astfel imune, să revină la muncă. Totuși, această inițiativă este grevată de o serie de obstacole etice și logistice, dar și științifice”, Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină 🎧 https://bit.ly/podcast-covid19-relaxare-masuri Până în acest moment, nu poate fi estimată protecția pe termen lung conferită după vindecarea infecției COVID-19. „Organizația Mondială a Sănătății a avertizat asupra faptului că acordarea unui pașaport de imunizare nu ar trebui să se bazeze doar pe testarea serologică. Confirmarea imunității față de noul coronavirus ar necesita, cel mai probabil, atât testare diagnostică PCR, cât și testare pentru anticorpi. Ambele testări prezintă provocări în ceea ce privește acuratețea, care poate conduce la o proporție de cazuri fals negative” – dr. Bianca Cucoș, medic rezident genetică medicală.Dr. Bianca Cucos. Adriana Boată #RaportuldeGarda #PastilaDeInovatie #SARSCoV2
04:43
May 18, 2020
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Imunitatea colectivă în contextul SARS-CoV-2
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Imunitatea colectivă în contextul SARS-CoV-2
Am descoperit tratamentul pentru infodemia #COVID19: Pastila de inovație, administrată în fiecare zi de luni pe toate platformele #Raportuldegarda (Website, Podcast, YouTube, Facebook) și simultan către audiența a peste 90 de posturi locale de #Radio și peste 50 posturi locale de #Televiziune. 🎧 https://anchor.fm/raportuldegarda 💊 A șasea pastilă de inovație abordează imunitatea colectivă sau imunitatea de turmă (herd immunity), care poate împiedica răspândirea unei infecții într-o populație, atunci când o proporție suficientă de persoane sunt imune la boală. Zilele trecute s-au împlinit 40 de ani de la eradicarea oficială a variolei în lume - singura infecție la om eradicată vreodată, printr-un program susținut de vaccinări. https://raportuldegarda.ro/articol/covid19-sars-cov-2-imunitate-turma-provocari-titru-anticorpi/ „Deoarece diferitele boli virale produc imunitate în organism în proporții variate, nu putem prezice imunitatea organismului la SARS-CoV-2. Până în acest moment, studiile relevă faptul că apar anticorpi în urma infectării și vindecării, însă nu este clar dacă acești anticorpi au rol protector, cât persistă în organism sau dacă producția lor este suficient amplificată în momentul unui nou contact cu SARS-CoV-2”.– Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină. 🎧https://bit.ly/podcast-covid19-relaxare-masuri „Boli foarte contagioase, precum rujeola, necesită imunitate la aproximativ 95% din populație pentru controlul epidemiologic. Luând în calcul R0 al COVID-19, se estimează că imunitatea de turmă ar necesita imunitate la 70% din populație. Acest deziderat ar putea fi atins în momentul dezvoltării, aprobării și administrării pe scară largă a unui vaccin eficient”.– Dr. Bianca Cucos. Adriana Boată #RaportuldeGarda #PastilaDeInovatie #SARSCoV2
05:21
May 11, 2020
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Relaxarea măsurilor. Ce trebuie să învățăm de la pandemia din 1918?
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Relaxarea măsurilor. Ce trebuie să învățăm de la pandemia din 1918?
Printr-o remarcabilă coincidență a istoriei, în această primăvară se împlinesc 100 de ani de la sfârșitul ultimei mari pandemii globale cauzată de un virus respirator. Ce ar trebui să învățăm din pandemia de gripă spaniolă? · Orașele care au instituit măsurile de distanțare mai rapid au avut un control mai bun și o rată a mortalității mai scăzută; · Orașele care au ridicat prea devreme măsurile de distanțare au avut un al doilea val al pandemiei sever; · Din punct de vedere economic, pe termen mediu, orașele care nu au relaxat prematur măsurile s-au descurcat mai bine.
05:59
May 04, 2020
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Povara psihologică a distanțării. Când ar trebui relaxate măsurile de distanțare socială?
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Povara psihologică a distanțării. Când ar trebui relaxate măsurile de distanțare socială?
Relaxarea măsurilor de izolare poate începe doar odată ce statele se asigură că au capacitatea de testare, izolare, monitorizare și urmărire a persoanelor, care să permită menținerea numărului de cazuri la nivel scăzut.
33:46
April 28, 2020
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Care sunt testele pentru noul coronavirus?
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Care sunt testele pentru noul coronavirus?
Am descoperit tratamentul pentru infodemia #COVID19: Pastila de inovație, administrată în fiecare zi de luni pe toate platformele #Raportuldegarda (Website, Podcast, YouTube, Facebook) și simultan către audiența a peste 90 de posturi locale de #Radio și peste 50 posturi locale de #Televiziune. https://anchor.fm/raportuldegarda   A patra pastilă de inovație abordează importanța testării pentru noul coronavirus. Testarea este cheia controlului COVID-19, după cum afirma chiar directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății.   „Coreea de Sud a mizat pe puternicele companii de biotehnologie locale, care au acoperit nevoia pieței interne, dar au și exportat mult, inclusiv în România. Germania a mizat pe centrele de cercetare din universități și mediul academic, care și-au dezvoltat propriile teste și care acoperă două treimi din necesar. Kitul de testare este important, dar la fel de importante sunt aparatele de testare de tip real time PCR și personalul medical educat și suficient numeric”. – Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină.   https://raportuldegarda.ro/articol/testarea-covid-19-pcr-capacitate-proprie-testare-mortalitate/   „Tehnica prin care se testează noul coronavirus nu reprezintă o noutate în sine. Real time PCR se folosește de aproape 3 decenii, pe plan mondial și în România. Pandemia a adus însă nevoia de a avea acces imediat la teste și de a le efectua pe scară largă și în timp real. De aceea, numărul de teste efectuate, raportat la un milion de locuitori, diferă mult de la o țară la alta”.   https://raportuldegarda.ro/vocicuautoritate-coronavirus/   În afara testelor rt-PCR, mai există o categorie de teste care se adresează evidențierii răspunsului imun pe care îl are organismul uman când se întâlnește cu #SARSCov2. Aceste teste pun în evidență anticorpii împotriva virusului și sunt foarte importante din perspectiva evaluării întinderii infecției la nivelul populației generale. #RaportuldeGarda #PastilaDeInovatie
05:40
April 27, 2020
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: De ce știrile false amenință sănătatea publică?
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: De ce știrile false amenință sănătatea publică?
A treia pastilă de inovație tratează fenomenul de fake-news, parte a infodemiei din jurul COVID-19 și arată cum știrile false sunt o amenințare directă la adresa sănătății cetățenilor. De ce este important să se investească în studierea și combaterea acestui fenomen? „Pentru că aceste credințe se asociază cu altele, care pun în pericol sănătatea publică și sănătatea noastră, a celorlalți. Datele arată că o persoană este cu atât mai tentată să nu respecte regulile de distanțare socială, cu cât crede în teorii ale conspirației și mituri invalidate de știință” – Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru inovație în Medicină.
03:42
April 20, 2020
 #VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Importanța testării COVID-19. Cum a fost dezvoltat primul test RT-PCR?
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Importanța testării COVID-19. Cum a fost dezvoltat primul test RT-PCR?
Germania și Coreea de Sud sunt două țări care au reușit să țină sub control pandemia cu ajutorul testării în masă. În timp ce în Wuhan erau înregistrate doar 42 de cazuri, în Germania, Dr. Olfert Landt, biochimist de profesie și șeful unei companii de biotehnologie din Berlin, se gândea deja la dezvoltarea unui test diagnostic real time PCR. Și a reușit să fie primul care a dezvoltat testul PCR din Europa.
23:52
April 17, 2020
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Care este stadiul vaccinului?
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Care este stadiul vaccinului?
Organizația Mondială a Sănătății a dat un termen de 12 până la 18 luni până când primul vaccin ar putea să fie gata pentru folosirea în vederea prevenirii COVID-19. Alți experți sunt ceva mai pesimiști, vorbind despre o perioadă de 3-4 ani. Ceea ce trebuie să știm este că, în general, dezvoltarea unui vaccin durează aproximativ 12-15 ani, pentru că trebuie să parcurgă mai multe etape de cercetare, inițial în laborator și apoi pe oameni.
03:51
April 13, 2020
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Se transmite SARS-CoV-2 de la mamă la făt? Ce măsuri de distanțare au adoptat statele europene
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Se transmite SARS-CoV-2 de la mamă la făt? Ce măsuri de distanțare au adoptat statele europene
În ediția a 7-a Podcast #VociCuAutoritate COVID-19 discutăm despre transmiterea materno-fetală a #SARSCoV2. Conform CDC, nu există dovezi în acest moment care să susțină transmiterea verticală, dar un nou-născut este susceptibil transmiterii de la persoană la persoană. Femeile însărcinate au același risc precum adulții din populația generală. Mai multe detalii are Dr. Bianca Cucoș (8:00). Tot în această ediție, Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină a vorbit despre măsurile de distanțare socială adoptate de către statele din Europa, despre lipsa unei coordonări între acestea și riscul ca măsurile să fie ridicate prea devreme ca urmare a unei relaxări timpurii. „La nivelul instituțiilor europene a venit momentul pentru mai multă proactivitate și mai multă coordonare”. (2:00). Am discutat cu Dr. Maria Corbu despre despre un avans științific fără precedent în domeniul medical, din afara sferei noului coronavirus. Este vorba despre tehnologia de editare genomică CRISPR, care a fost utilizată pentru prima oară in vivo la pacienți, pentru tratamentul unei forme moștenite de orbire (12:00).
16:51
April 10, 2020
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Cum a apărut SARS-CoV-2?
#RaportuldeGarda. Pastila de Inovație #COVID19: Cum a apărut SARS-CoV-2?
Dezvoltarea pandemiei a fost însoțită de apariția unor teorii ale conspirației dintre cele mai diverse. Probabil cea mai intens vehiculată a fost teoria conform căreia virusul SARS-CoV-2 ar fi fost creat într-un laborator, chiar în provincia Wuhan, de unde a fost scăpat, intenționat sau nu, și a dus la declanșarea acestei crize. Din fericire, trăim o epocă în care conspirațiile pot fi demontate cu armele științei. În cazul nostru, al analizelor genetice aprofundate asupra virusului. Haideți să vedem cum.
04:13
April 06, 2020
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Despre originea noului coronavirus, SARS-CoV-2 și scenariul 4 al pandemiei în România
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Despre originea noului coronavirus, SARS-CoV-2 și scenariul 4 al pandemiei în România
Ne aflăm în scenariul patru al pandemiei COVID-19. Conform European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), riscul ca sistemele de sănătate europene să fie depășite este ridicat. Există țări care au reușit să gestioneze bine până acum situația, una dintre ele fiind Germania, dar estimările arată că mai devreme sau mai târziu, capacitatea acesteia ar putea fi depășită de asemenea.  Criza COVID-19 reprezintă o mare provocare pentru Uniunea Europeană, care dispune de libera circulație a persoanelor, a bunurilor, a capitalurilor, dar nu are un mecanism de acțiune unitară atunci când apar rezultatele nefaste ale acestei libertăți apar.  În săptămânile următoare, presiunea la nivelul sistemelor de sănătate va continua să crească, dar și la nivelul economiei.
20:24
April 03, 2020
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Ce trebuie să știe pacienții cu cancer în această perioadă?
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Ce trebuie să știe pacienții cu cancer în această perioadă?
Am discutat în acest podcast cu Conf. dr. Șerban Negru, medic oncolog, care a transmis un mesaj foarte important: pacienții oncologici trebuie să își continue tratamentul în această perioadă.
26:48
March 24, 2020
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Ce trebuie să știe pacienții cu diabet?
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Ce trebuie să știe pacienții cu diabet?
Dr. Anca Pantea-Stoian, medic diabetolog: „Pacientul cu diabet este mai vulnerabil în fața COVID-19. Nu schimbăm medicația de la sine putere. Ținem legătura cu medicul diabetolog și medicul curant, monitorizarea trebuie făcută obligatoriu în fiecare zi, iar dacă se notează modificări ale glicemiei, în sensul de hiperglicemie, peste 200-250 mg pe decilitru sau hipoglicemie severă, să discutăm direct cu medicul curant, astfel încât să nu intervenim după ureche. Să avem un stoc în casă de medicamente, de bandelete de monitorizare, să verificăm glucometrul dacă funcționează corect și să avem, mai ales pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 1 sau cu insulină terapie intensivă, două sau trei kituri de glucagen în casă pentru hipoglicemia severă”
28:20
March 19, 2020
#VociCuAutoritate: Ce trebuie să știe pacienții cu hipertensiune arterială în contextul pandemiei COVID-19?
#VociCuAutoritate: Ce trebuie să știe pacienții cu hipertensiune arterială în contextul pandemiei COVID-19?
Pentru ediția cu numărul 3 a podcastului #VociCuAutoritate COVID-19 am discutat cu domnul Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, medic cardiolog și fost președinte al Societății Române de Cardiologie, despre care sunt recomandările pentru pacienții cu hipertensiune arterială în această perioadă. Dr. Tatu-Chițoiu a transmis un mesaj foarte important, care este același cu al Societății Europene de Cardiologie: pacienții hipertensivi trebuie să continue să își ia medicația prescrisă în această perioadă, indiferent care este aceasta.   Tot din această ediție puteți afla despre primul vaccin împotriva COVID-19, care a intrat pe 16 martie în faza I de studiu clinic pe oameni. Care sunt particularitățile care au permis ca acest vaccin să fie dezvoltat într-un timp record și ce alte vaccinuri împotriva COVID-19 urmează să înceapă studiile clinice.   Am discutat, de asemenea, cu domnul Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină despre recomandările CNAS cu privire la acordarea de servicii medicale în perioada stării de urgență, eliberarea medicamentelor pentru pacienții cronici, dar și despre rolul pe care îl vor juca medicii de familie în tot acest scenariu.   📊 https://raportuldegarda.ro/vocicuautoritate-coronavirus   Nu în ultimul rând: ascultați sfaturile care vă pot ajuta să scădeți riscul de a face infecția cu noul coronavirus. Stați acasă, citiți Raportuldegardă.ro, ascultați Podcast #VociCuAutoritate COVID-19 și adresați-ne întrebările dumneavoastră în comentarii, pentru a vă putea răspunde în edițiile viitoare.  
26:15
March 18, 2020
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Ce înseamnă starea de urgență în contextul pandemiei?
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Ce înseamnă starea de urgență în contextul pandemiei?
Pentru ediția de astăzi a podcastului #VociCuAutoritate am discutat cu domnul Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, despre ce înseamnă starea de urgență decretată în România. Domnul Fota a avertizat în urmă cu cațiva ani despre riscul apariției unei pandemii, iar în acest podcast vorbește despre posibilele implicații pe termen scurt, mediu și lung ale pandemiei actuale. Tot din această ediție puteți afla în cât timp a fost dezvoltat primul test diagnostic pentru noul coronavirus, câte tipuri de teste există și cum trebuie utilizate, precum și detalii despre testarea în masă din Coreea de Sud și sistemele de testare de tip drive-thru.
26:26
March 17, 2020
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Când ar putea fi vârful epidemiei în România?
#VociCuAutoritate. Podcast COVID-19: Când ar putea fi vârful epidemiei în România?
Vom supraviețui. Și vom fi mai puternici. Așa cum ne-a spus și Gloria Gaynor într-un videoclip viral pe Instagram și Twitter, în care cânta hitul care a consacrat-o în timp ce se spăla pe mâini. Un gest mic pentru fiecare dintre noi. Pe care adesea îl trecem cu vederea. Sau chiar îl mai uităm. Dar care, în contextul pandemiei COVID-19, devine esențial pentru a preveni infectarea cu noul coronavirus.  Acest podcast s-a născut ca răspuns la această nouă realitate, dar mai cu seamă din nevoia de a avea informații corecte, din surse autorizate, puse în context de experți și comunicate etic, pentru a depăși atât pandemia cu noul coronavirus, cât și pandemia emoțională.
23:12
March 15, 2020
ReGândimMedicina - Biomarkerii în cancerul pulmonar
ReGândimMedicina - Biomarkerii în cancerul pulmonar
„Inovația are valoare în momentul în care pacienții beneficiază de ea” – Dr. Marius Geantă, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină. A sosit momentul pentru al 3-lea episod din podcastul #ReGândimMedicina, al #RaportuldeGarda. Tema acestuia: cancerul pulmonar și biomarkerii. Care sunt perspectivele în ceea ce privește accesul la diagnostic de precizie și la terapii inovatoare în România? Despre biomarkeri și provocările medicinei de precizie, aflați din acest podcast.
34:18
September 12, 2019
ReGândim Medicina - Hemofilia
ReGândim Medicina - Hemofilia
Hemofilia este o boală cu o istorie îndelungată , iar pe plan internațional, hemofilia este deja controlată la alte standarde, prin prisma inovațiilor care apar într-un ritm fără precedent. Noi opțiuni terapeutice care reduc povara înjecțiilor intravenoase repetate încep să fie aprobate. Tehnologia permite personalizarea profilaxiei cu ajutorul unei simple aplicații pe telefon, iar în întreaga lume se discută deja de posibilitatea de vindecare a hemofiliei prin terapiile genice.  România trebuie să se alinieze de asemenea la standardele de tratament din țările dezvoltate. Înțelegerea actuală a bolii în țara noastră este încă descrisă de fatalism și resemnare, acesta fiind un punct cheie care necesită intervenție. Despre toate acestea și despre modul în care trebuie să înțelegem astăzi hemofilia au vorbit Dr. Marius Geanta, președinte Centrul pentru Inovație în Medicină și Dr. Bianca Cucos, editor Raportuldegardă.ro în aces podcast, marca #RaportuldeGarda, dedicat hemofiliei. Se așteaptă ca în următorii 5 ani să se înregistreze mai multe schimbări în tratamentul hemofiliei decât în ultimele două decenii.
25:48
July 22, 2019
ReGândim Medicina - Diabetul Zaharat
ReGândim Medicina - Diabetul Zaharat
Diabetul zaharat este o boală aparent bine înțeleasă de toată lumea, însă studiile demonstrează că jumătate dintre pacienți nu percep adevăratul impact al bolii. Progresele realizate în ultimii ani în ceea ce privește înțelegerea mecanismelor bolii sugerează că viziunea glucocentrică este insuficientă. Într-o lume în care marile schimbări în medicină apar într-un ritm accelerat, iar tratamentele personalizate sunt noile standarde, abordarea pacientului cu diabet nu poate să se mai realizeze ca în urmă cu mii de ani. Care sunt de fapt obiectivele în managementul diabetului zaharat conform noilor studii?  #ReGândimMedicina, primul #podcast marca Raportul de Gardă în care analizăm dovezile științifice care demonstrează cum ar trebui să discutăm despre DZ în 2019.
50:03
May 16, 2019