Skip to main content
Podcastul Raportuldegardă.ro

Podcastul Raportuldegardă.ro

By Raportuldegardă.ro

În podcastul Raportuldegardă.ro analizăm dovezile științifice pe baza cărora ar trebui să discutăm despre medicina prezentului, bazându-ne doar pe vocile experților.
Available on
Apple Podcasts Logo
Google Podcasts Logo
Overcast Logo
RadioPublic Logo
Spotify Logo
Currently playing episode

#știința360. Dr. Marius Geantă, despre tratamentul pentru prevenția COVID-19 post-expunere

Podcastul Raportuldegardă.roOct 08, 2021

00:00
32:29
Drepturile Digitale ale Cetățenilor în UE | Dr. Marius Geantă | #știința360

Drepturile Digitale ale Cetățenilor în UE | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 26 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Transformarea digitală a societății, intensificată de pandemia de COVID-19, a extins peisajul amenințărilor și a adus noi provocări. Aceste provocări au nevoie de răspunsuri adaptate la realitate și, deopotrivă, de rezolvări inovatoare. Numărul atacurilor cibernetice continuă să crească și sunt tot mai sofisticate. Amenințările vin atât din interiorul, cât și din afara UE. Cât de pregătită este Uniunea să facă față noului context și, la rândul ei, România?

Oamenii trebuie să se afle în centrul acestei lumi din ce în ce mai digitalizate, atrag atenția demnitarii europeni. Aceștia au adoptat în decembrie 2022 „Declarația privind drepturile și principiile digitale”, document semnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, și de premierul ceh Petr Fiala (Cehia deținea președinția prin rotație a Consiliului UE).

Declarația cuprinde șase capitole care urmăresc să ghideze factorii de decizie și companiile care lucrează în noile tehnologii, în special, precum și să scoată în evidență drepturile pe care cetățenii europeni se pot aștepta să le aibă în mediul online. Iată câteva dintre acestea:

• Incluziunea prin conectivitate, educație digitală, formare și competențe, condiții de muncă echitabile și echitabile și acces la serviciile publice digitale;

• Reafirmarea importanței libertății de alegere și a unui mediu digital echitabil;

• Încurajarea participării în spațiul public digital;

• Creșterea siguranței, securității și împuternicirii în mediul digital, în special pentru tineri;

• Promovarea durabilității.


Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Drepturile digitale în UE: Care sunt și cum se reflectă în viața de zi cu zi?

Spațiul European al Datelor de Sănătate: Consiliul și Parlamentul ajung la un acord

Lipsa acută de somn, detectată rapid prin analiza AI a biomarkerilor din sânge

Două noi tipuri de cancer de prostată, identificate pe baza analizei AI a evoluției mutațiilor genetice

Mar 28, 202436:59
O Particulă de Lp(a), de până la 6 ori mai Aterogenă ca LDL-c | Dr. Marius Geantă | #știința360

O Particulă de Lp(a), de până la 6 ori mai Aterogenă ca LDL-c | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 19 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

LDL-colesterolul crescut este un factor de risc bine cunoscut pentru boala cardiovasculară aterosclerotică. Cu toate acestea, noile direcții de cercetare în domeniul prevenției bolilor cardiovasculare arată că există mai mulți biomarkeri care ar trebui evaluați pentru identificarea precisă a persoanelor la risc.

Un studiu recent, realizat pe date din UK Biobank, publicat în Journal of the American College of Cardiology (JACC), arată că o particulă de lipoproteină (a) este de până la 6 ori mai aterogenă ca LDL-colesterolul.

Rezultatele au implicații clinice importante, având în vedere că societățile profesionale europene (ESC, EAS) recomandă testarea lp(a) o dată în viață pentru toți adulții. De asemenea, există mai multe terapii care țintesc lp(a) în dezvoltare, care au demonstrat deja rezultate semnificative în studiile clinice.

Deși particulele de LDL-colesterol sunt mai abundente în organism și contribuie în cea mai mare măsură la riscul de boală aterosclerotică, există și alte tipuri de lipoproteine și markeri ai profilului lipidic, mai puțin studiați, dar care contribuie la riscul rezidual de boală cardiovasculară.

Lipoproteina (a) este o astfel de particulă, similară structural cu LDL-colesterolul, formată prin adăugarea de apolipoproteină (a) la apolipoproteina B de pe particulele LDL. În noul studiu s-a realizat o analiză genetică comparându-se variabilitatea apolipoproteinei B (apoB) de la nivelul lp(a) și LDL-c.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Parlamentul European adoptă prima lege din lume privind utilizarea inteligenței artificiale

Lipoproteina (a), asociată cu un risc de 6 ori mai mare de ateroscleroză decât LDL-colesterolul

Femeile cu infecție HPV cu tulpini la risc înalt și sindrom metabolic au un risc de deces aproape triplu

Expunerea la microplasticul din mediu crește riscul de boli cardiovasculare

Mar 21, 202425:33
Nr. tinerilor cu Obezitate a crescut de 4 ori în ultimii 30 de ani | Dr. Marius Geantă | #știința360

Nr. tinerilor cu Obezitate a crescut de 4 ori în ultimii 30 de ani | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 12 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Rezultatele unui studiu publicat în The Lancet estimează că, în 2022, peste un miliard de persoane din întreaga lume sufereau de obezitate, iar aproape jumătate dintre adulţi (43%) erau supraponderali. Noua analiză a inclus date colectate în perioada 1990-2022, de la 222 milioane de adulţi, adolescenți şi copii din aproape 3700 de studii, reprezentând peste 200 de ţări şi teritorii.

În contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Obezității, marcată pe 4 martie, noile date reprezintă un nou apel la acțiuni colective pentru a combate această criză de sănătate publică. Este important ca prevenția obezității să înceapă încă din copilărie pentru a evita efectul cumulativ de-a lungul vieții, care crește riscul de multe tipuri de boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare și cel puțin 13 tipuri de cancer.

Obezitatea este o afecțiune cronică complexă, determinată de cauze care sunt din ce în ce mai bine înțelese și pentru care există soluții eficiente de prevenție și tratament. Cu toate acestea, există lacune în implementarea acestor soluții la nivel global.

În cadrul Adunării Mondiale a Sănătății din anul 2022, statele membre au convenit asupra Planului OMS pentru combaterea obezității, care își propune să faciliteze acțiuni specifice până în anul 2030. Până în momentul de față, 31 de țări au preluat lupta împotriva epidemiei de obezitate, punând în practică prevederile acestui plan.

Strategiile fundamentale adoptate includ promovarea unor practici sănătoase încă din primele zile de viață, cum ar fi susținerea alăptării, precum și implementarea de reguli stricte împotriva marketingului nociv al alimentelor și băuturilor destinat copiilor.

Acestea mai includ politicile alimentare și de nutriție în școli, reglementarea vânzării produselor bogate în grăsimi, zahăr și sare în apropierea instituțiilor de învățământ, politici fiscale și de preț pentru promovarea unei diete sănătoase, politici de etichetare nutrițională, campanii de educație publică pentru promovarea unei alimentații corecte și a exercițiilor fizice, se stabilesc standarde pentru activitatea fizică în școli și se integrează serviciile de prevenire și management al obezității în asistența primară de sănătate.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Numărul copiilor și adolescenților cu obezitate a crescut de 4 ori în ultimii 30 de ani. 43% dintre adulți sunt supraponderali

Putem combate efectele negative ale singurătății și izolării sociale prin sport și activitate fizică

Aceeași durată de activitate fizică săptămânală, beneficii mai mari asupra sănătății cardiovasculare a femeilor comparativ cu bărbații

Noi biomarkeri pentru scleroza multiplă descoperiți prin combinarea datelor clinice cu datele omice

Mar 14, 202437:27
Supraviețuire de 95% în Melanom cu un Vaccin Oncologic | Dr. Marius Geantă | #știința360

Supraviețuire de 95% în Melanom cu un Vaccin Oncologic | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 5 martie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Vaccinurile oncologice personalizate de tip lizat tumoral cresc semnificativ supraviețuirea în absența bolii (DFS, disease free survival) și supraviețuirea generală (OS, overall survival) la pacienții cu melanom rezecat în stadiul III/IV, cu un profil de siguranță favorabil.

Aceste rezultate raportate în abstractul publicat în Journal for ImmunoTherapy of Cancer cuprind datele colectate pe o perioadă de 36 de luni, în cadrul studiului de fază 2, aflat în curs de desfășurare.

Studiul a inclus aproape 200 de pacienți, împărțiti în patru grupuri de aproximativ 40-50 de persoane. Un grup a primit vaccinul de tip TLPO (tumor lysate particle only), un alt grup a primit vaccinul TLPLDC (tumor lysate, particle-loaded, dendritic cell), al treilea grup a primit vaccinul TLPLDC plus G-CSF, iar ultimul grup a primit placebo.

Deşi aceste rezultate sunt promiţătoare, este necesară investigarea vaccinului în cadrul studiilor clinice de fază III. Pe baza rezultatelor obţinute în studiile clinice de fază II, FDA a autorizat iniţierea studiului clinic de fază III, care va include 500 de persoane, pe parcursul a trei ani. Studiul clinic de fază III va fi lansat anul acesta.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Supraviețuire de 95% la 3 ani pentru pacienții cu melanom stadiul III/IV, în urma administrării unui vaccin oncologic personalizat

Remisiunea diabetului zaharat de tip 2 prin scăderea în greutate reduce riscul de boli cardiovasculare și renale

Episoadele de hipoglicemie la conducătorii auto cu diabet, depistate înainte de apariția simptomelor cu ajutorul AI

Persoanele care sunt mai active seara decât dimineața au un risc mai mare de evenimente cardiovasculare și calcificare arterială

Mar 07, 202426:10
Riscul de Infarct Miocardic, depistat cu 6 luni înainte | Dr. Marius Geantă | #știința360

Riscul de Infarct Miocardic, depistat cu 6 luni înainte | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 27 februarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Un studiu publicat în Nature Cardiovascular Research prezintă o abordare nouă pentru prevenția primară a infarctului miocardic. Echipa de cercetare de la Universitatea Uppsala a dezvoltat un model de predicție bazat pe biomarkeri și inteligență artificială care depistează persoane asimptomatice, dar la risc de a dezvolta infarct miocardic (IMA) în următoarele 6 luni.

Printr-un test de sânge, alături de un instrument online, simplu de utilizat pentru evaluarea riscului individual, se pot identifica persoanele la risc înalt, care ar putea beneficia în urma corectării factorilor care țin de stilul de viață sau de administrarea de tratamente farmacologice.

Astfel de inovații pot motiva și implica activ fiecare cetățean în gestionarea propriei sănătăți, contribuind semnificativ la reducerea impactului bolilor cardiovasculare.

Predicția IMA este dificilă din cauza interacțiunii complexe a factorilor genetici, de mediu și de stil de viață care contribuie la bolile cardiovasculare. Acești factori pot varia semnificativ între indivizi, făcând dificilă identificarea unui model predictiv universal aplicabil. Până acum, în studii, au fost evaluați diferiți factori de risc și biomarkeri, urmărindu-se perioade lungi, de 5-10 ani, identificându-se factori care sunt stabili în timp. Cu toate acestea, autorii au explicat că, în lunile care preced un infarct miocardic, apar evenimente variabile care pot influența riscul (ex. după un dignostic de cancer). Astfel s-a urmărit modul în care ar putea fi evaluate procesele biologice dinamice din organismul uman în perioada de dinaintea unui IMA, printr-un simplu test de sânge.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Prima terapie celulară pentru melanomul avansat, aprobată în SUA

Persoanele la risc înalt de infarct miocardic ar putea fi depistate cu 6 luni înainte cu un test de sânge și date despre stilul de viață

Thermal Earrings, cerceii inteligenți care monitorizează continuu temperatura utilizatorului

Bărbații care utilizează steroizi anabolizanți au risc de fibrilație atrială și complicații cardiovasculare

Feb 29, 202432:12
0 cazuri de cancer de col uterin la femeile vaccinate împotriva HPV | Dr Marius Geantă | #știința360

0 cazuri de cancer de col uterin la femeile vaccinate împotriva HPV | Dr Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 20 februarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Vaccinarea împotriva HPV reduce drastic numărul de cazuri de cancer de col uterin invaziv, conform unei noi analize derulate de Public Health Scotland, care a fost publicată în Journal of the National Cancer Institute. Principalele concluzii:

Indiferent de numărul de doze administrate, nu a fost înregistrat niciun caz de cancer de col uterin invaziv la persoanele vaccinate la vârsta de 12-13 ani

▶ Vaccinarea la vârsta de 14-22 ani cu 3 doze de vaccin bivalent a redus semnificativ incidenţa cancerului cervical invaziv, în raport cu femeile nevaccinate (3.2/100 000 versus 8.4 la 100 000)

▶ Incidenţa neajustată a cancerului de col uterin invaziv a fost semnificativ mai ridicată la femeile care provin din medii defavorizate

▶ Cel mai mult au beneficiat de pe urma vaccinării împotriva HPV femeile din zonele defavorizate

Analiza a inclus datele femeilor din Scoţia născute între 1988 şi 1996, extrase din sistemul pentru programul de screening pentru cancer cervical, registrele de cancer, de imunizare şi despre mediul de provenienţă. Incidenţa cancerului cervical invaziv per 100 000 persoane-ani şi eficacitatea vaccinării au fost corelate cu statusul vaccinării, vârsta vaccinării şi mediul de provenienţă.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Zero cazuri de cancer de col uterin la femeile vaccinate împotriva HPV în 2008, în Scoția

Cancerul pulmonar ar putea fi depistat în stadii incipiente cu ajutorul unui test de urină

Cancerul ar putea fi tratat prin țintirea unor mecanisme implicate în sinteza colesterolului

Grosimea retinei ar putea indica timpuriu riscul de boli cardiometabolice și neurologice

Feb 22, 202426:29
Codul de Practică UE privind Dezinformarea, semnat însă nerespectat | Dr Marius Geantă | #știința360

Codul de Practică UE privind Dezinformarea, semnat însă nerespectat | Dr Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 13 februarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

În 2022, marile companii de tehnologie care dețin și rețele de socializare, printre care Google, Meta (fostul Facebook), Microsoft și TikTok, au semnat voluntar Codul de Practică al UE privind Dezinformarea. Acest cod avea ca scop combaterea dezinformării și urma să devină un Cod de Conduită obligatoriu în cadrul Legii privind Serviciile Digitale (DSA), care a intrat în vigoare în 2023 și va fi complet implementat în februarie anul acesta. Codul cerea platformelor să colaboreze cu organizații independente de verificare a informațiilor (fact-checking) în toate limbile UE și la nivelul tuturor statelor, să integreze aceste servicii și să ofere acces la date verificatorilor.

Cu toate acestea, o evaluare recentă efectuată de asociația europeană a organizațiilor de verificare a informațiilor, EFCSN, arată că multe platforme nu au reușit să îndeplinească angajamentele luate. Rezultatele sunt dezamăgitoare, cu majoritatea platformelor care nu implementează măsurile convenite, renunțând la promisiuni sau prezentând în mod eronat politicile lor în rapoarte pentru a părea conforme cu Codul.

Exemple includ YouTube care pretinde că are parteneriate cu “organizații de verificare a faptelor cu sediul în UE” în țări precum Myanmar sau Indonezia, sau TikTok care raportează acoperirea verificării faptelor în statele membre ale UE, în timp ce a revizuit doar un număr minim de videoclipuri. În cazul Microsoft Bing, aceasta s-a angajat să afișeze verificări ale faptelor atunci când utilizatorii căutau afirmații demontate, dar nu a făcut-o în multe țări.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Codul de Practică al UE privind Dezinformarea – semnat de giganții tech, însă nerespectat

Expunerea la radon, corelată cu riscul de AVC la femeile de peste 60 de ani

Insulina ar putea fi administrată oral la pacienții cu diabet zaharat, printr-o nouă metodă bazată pe nanoparticule

UK: Secvențierea întregului genom ar trebui să facă parte din abordarea clinică standard a fiecărui caz de cancer

Feb 15, 202429:38
Statul mult timp pe scaun și riscul crescut de BCV | Dr. Marius Geantă | #știința360

Statul mult timp pe scaun și riscul crescut de BCV | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 6 februarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Persoanele care stau jos majoritatea timpului petrecut la muncă au risc de deces de cauză cardiovasculară cu 34% ori mai ridicat decât cele a căror activitate profesională nu presupune să stea jos, conform unui studiu publicat în JAMA Network Open.

Riscul de deces de orice cauză, este, de asemenea, cu 16% mai ridicat la acest grup de persoane. Pauzele efectuate pentru a întrerupe perioadele îndelungate de a sta aşezat sau petrecerea timpului liber în mod activ pot să reducă riscurile asociate şezutului prelungit:

- adulţii care au alternat între a sta jos şi a se ridica de la birou la muncă nu au prezentat risc ridicat de deces, indiferent de cauză, în comparaţie cu persoanele cu persoanele care nu stau jos la serviciu

- persoanele care au stat jos la serviciu, dar în timpul liber au fost activi pentru 15-30 de minute pe zi, au scăzut riscul de deces până la un nivel similar cu cel al persoanelor care nu stau jos la serviciu

Studiul a inclus aproape 500 000 de adulţi, despre care au fost colectate, în medie, timp de 13 ani informaţii despre activitatea fizică la locul de muncă şi din timpul liber. Totodată, au fost măsuraţi o serie de parametri metabolici.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Lockdown-ul din cursul pandemiei COVID-19 se asociază cu creşterea numărului de copii cu obezitate

Persoanele care stau pe scaun mult timp la locul de muncă au risc ridicat de boli cardiovasculare

Riscul de anxietate este redus de 10 minute pe zi de activitate fizică moderat-intensă

Consumul de carne roșie, atât procesată, cât şi neprocesată, se asociază cu risc dublu de diabet zaharat de tip 2

Feb 08, 202431:07
Calitatea Alimentației, Redefinită cu ajutorul AI | Dr. Marius Geantă | #știința360

Calitatea Alimentației, Redefinită cu ajutorul AI | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 30 ianuarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Există multiple studii care arată cum consumul crescut de alimente ultraprocesate are implicații negative asupra sănătății, însă recunoașterea și caracterizarea lor după gradul de procesare pune încă dificultăți atât profesioniștilor, cât mai ales consumatorilor.

Alimentația nesănătoasă este un factor de risc major pentru multiple boli netransmisibile, de la obezitate și diabet de tip 2 până la boli cardiovasculare și cancer, care însumează aproximativ 70% din mortalitate și 58% din morbiditate la nivel mondial.

O echipă de cercetare de la Harvard School of Medicine și alte centre medicale din Boston au creat și antrenat un algoritm de învățare automată (FoodProX) care determină cu exactitate gradul de procesare pentru orice aliment.

Conform rezultatelor, peste 73% din aprovizionarea cu alimente din SUA este ultraprocesată (grad NOVA4), ceea ce înseamnă aproape 3 din 4 alimente. 20% sunt NOVA3 (alimente procesate). Rezultatele au fost publicate în Nature Communications.


Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Datele despre determinanții sociali ai sănătății pot fi extrase din dosarele electronice ale pacienților cu ajutorul unui model LLM

Un sfert din cazurile de demență sunt legate de factori de risc modificabili

OMS: Peste 1,4 milioane de vieți au fost salvate în Europa datorită vaccinurilor

FoodProX: Peste 60% din aportul caloric este alcătuit din alimente ultraprocesate. Calitatea alimentației, redefinită cu ajutorul AI

Living therapeutics: un nou tip de tratament pentru acnee bazat pe bacterii cutanate modificate prin bioinginerie

Feb 01, 202430:42
Cum a apărut scleroza multiplă în Europa? | Dr. Marius Geantă | #știința360

Cum a apărut scleroza multiplă în Europa? | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 23 ianuarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00. Variante genetice care cresc riscul de scleroză multiplă au fost identificate la populațiile care migrau în Europa de Est cu mii de ani în urmă. De acolo s-au răspândit în restul continentului. La momentul respectiv, aceste variante genetice ofereau protecție față de infecții, determinând o suprastimulare a sistemului imun. Descoperirile au fost publicate Nature. Studiul s-a bazat pe analiza oaselor și dinților de la aproape 5.000 de oameni din Europa și Asia, datând până la 34.000 de ani în urmă. A fost comparat ADN-ul uman antic cu probe moderne, ceea ce a permis urmărirea răspândirii istorice a genelor și a bolilor pe măsură ce populațiile migrau. Studiul oferă rezultate importante despre originile SM și a altor boli autoimune, cu relevanță în înțelegerea acestor boli în zilele noastre și dezvoltarea de strategii mai eficiente pentru combaterea lor. În continuare, cercetarea se concentrează pe identificarea markerilor genetici ai autismului, ADHD, schizofreniei, tulburării bipolare și depresiei. Mai multe detalii despre subiectele discutate.

Jan 25, 202435:07
Cancerul Ovarian, depistat cu 9 ani mai Devreme | Dr. Marius Geantă | #știința360

Cancerul Ovarian, depistat cu 9 ani mai Devreme | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 16 ianuarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Evaluarea instabilității genomice generale cu ajutorul testului EVA (Early oVArian cancer), pe baza probelor utilizate de rutină la testul Papanicolau (Pap), poate indica pacientele care vor dezvolta cancer ovarian agresiv cu până la 9 ani mai devreme decât diagnosticul clinic, conform unui studiu publicat în Science Translational Medicine.

Rezultatele confirmă că modificările genomice precedă stadiile detectabile de boală și, totodată, sugerează că acestea pot contribui la dezvoltarea neoplaziei. De asemenea, acest studiu demonstrează prezența celulelor de origine ovariană la nivelul colului uterin, deschizând noi căi de a diagnostica tumorile ovariene.

Întrucât testul Papanicolau a devenit o rutină în practica ginecologică, utilizarea sa simultană pentru a depista modificările genetice prezente în neoplaziile ovariene oferă șansa de a realiza screening pe scară largă pentru cancerul ovarian agresiv.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Un model AI poate alerta din timp care dintre noile variante SARS-Cov-2 au cel mai mare risc de a genera noi valuri de infecții

Durata contactului cu o persoană infectată cu SARS-CoV-2 are un impact mai mare în transmitere decât proximitatea

DesNIPT, un nou test de screening genetic prenatal non-invaziv, acuratețe similară testării prin amniocenteză sau biopsie de vilozități coriale

Cancerul ovarian poate fi depistat cu 9 ani mai devreme prin testarea genomică a probelor Papanicolau

Jan 18, 202427:19
De ce nu răspund Pacienții la fel la Tratamentul Antihipertensiv? | Dr. Marius Geantă | #știința360

De ce nu răspund Pacienții la fel la Tratamentul Antihipertensiv? | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 9 ianuarie 2024 a emisiunii Știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Jumătate dintre persoanele cu hipertensiunea arterială (HTA) nu știu că au această afecțiune și doar 1 din 5 adulți diagnosticați obține un control optim al tensiunii arteriale.

Pe lângă aderența slabă la tratamente, eficacitatea scăzută a unor terapii ar putea fi, de asemenea, legată de variabilitatea genetică. Majoritatea bolilor cardiovasculare sunt determinate de o combinație complexă de factori modificabili, care țin de stilul de viață – fumat, consum de alcool și alimentație, alături factori de mediu și factori nemodificabili, precum predispoziția genetică.

Într-un studiu publicat recent în jurnalul Circulation s-a arătat că scorurile de risc genetic pot identifica persoanele la care tensiunea arterială este influențată diferit de nivelurile de sodiu și potasiu, demonstrând de ce anumite tratamente folosite de rutină pentru HTA nu funcționează la fel pentru toată lumea.

De asemenea, datele ar putea ghida strategiile care țin de stilul de viață precum alegerea tipul de alimentație. Cazurile sunt selectate din UK Biobank , o bază de date din Marea Britanie, care integrează informații genomice și medicale de la jumătate de milion de persoane.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Comisia Europeană a lansat Inițiativa privind Virtual Human Twins: ce presupune și care sunt pașii următori

Sănătatea cardiovasculară: exerciții fizice, stat în picioare sau somn – toate sunt mai bune decât statul în șezut

De ce nu răspund toți pacienții la fel la tratamentul antihipertensiv? Calcularea riscului genetic poate ghida alegerea terapiei potrivite și a regimului alimentar

Femeile care locuiesc în zone cu acces la alimente ultraprocesate au risc dublu de mortalitate din cauza cancerului mamar

Jan 11, 202428:03
Măsurile Comisiei Europene în Combaterea Crizei Medicamentelor | Dr. Marius Geantă | #știința360

Măsurile Comisiei Europene în Combaterea Crizei Medicamentelor | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 12 decembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Într-o Uniune Europeană a Sănătății puternică, este de neconceput ca pacienții să rămână fără medicamentele de care au nevoie. Pandemia COVID-19, dar și războiul din Ucraina au evidențiat însă slăbiciuni și vulnerabilități ale lanțurilor de aprovizionare și de dependență la nivelul UE.

Criza de medicamente, inclusiv de antibiotice, a determinat Comisia Europeană să ia în calcul noi instrumente și mecanisme de prevenire sau măcar de atenuare a penuriei de medicamente, atât în această iarnă, cât și pe termen lung.

Comisia are în vedere mai ales medicamentele esențiale, lanțul de aprovizionare cu acestea având nevoie de măsuri suplimentare de consolidare, au spus reprezentanții CE: „Pandemia de COVID-19 și agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei au expus dependențele lanțurilor de aprovizionare ale Europei și riscul ca dependența economică să poată fi speculată.

Asigurarea disponibilității medicamentelor în UE este fundamentală pentru construirea unei Uniuni Europene a Sănătății puternice”, sublinia, în luna octombrie, odată cu anunțarea măsurilor, Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru Promovarea modului de viață european.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

UK Biobank: Jumătate de million de genomuri complet secvențiate. Cum schimbă cel mai mare set de date genomice din lume înțelegerea bolilor și a sănătații?

AI pentru predicția riscului de deces pe baza datelor despre medicamentele eliberate fără prescripție

Predicția riscului de pandemie cu ajutorul analizei AI a rețelelor sociale

Riscul de trombembolism la femeile care utilizează anticoncepționale orale poate fi evaluat printr-un scor de risc poligenic

Dec 14, 202322:35
Prevenția Cancerului, Abordarea unui Stil de Viață Sănătos | Dr. Marius Geantă | #știința360

Prevenția Cancerului, Abordarea unui Stil de Viață Sănătos | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 5 decembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Mai mult de o treime din numărul total de cancere pot fi prevenite prin abordarea unui stil de viață sănătos care include o alimentație echilibrată, activitate fizică moderată, alături de reducerea consumului de alcool și renunțarea la fumat.

De-a lungul anilor s-a demonstrat că adoptarea unei alimentații echilibrate are efecte benefice în prevenirea diverselor afecțiuni, de la reducerea riscului dezvoltării bolilor cardiovasculare, optimizarea controlului glicemic în cazul diabetului zaharat de tip 2, până la diminuarea șanselor de apariție a bolilor neoplazice precum cancerul de colon, colorectal, gastric, mamar, pulmonar, cancerul limfatic etc.

Conform Codului European Împotriva Cancerului, o dietă sănătoasă implică trei paliere principale:

  • Consumul cerealelor integrale, al leguminoaselor, fructelor și legumelor;
  • Limitarea aportului de alimente bogate în calorii (alimente cu conținut ridicat de zahăr sau grăsimi) și a băuturilor îndulcite;
  • Limitarea aportului de carne roșie, al alimentelor cu conținut ridicat de sare, precum și evitarea cărnii procesate.


Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Virusul HIV ar putea fi eliminat din organismul uman prin editare genică: primele rezultate din studii clinice

Inițiativa europeană „1+Million Genomes”: noua foaie de parcurs pentru 2023-2027

Mai mult de 1/3 din numărul total de cancere pot fi prevenite prin abordarea unui stil de viață sănătos

Riscul de trombembolism la femeile care utilizează anticoncepționale orale poate fi evaluat printr-un scor de risc poligenic

Dec 07, 202324:15
Rujeola, o Amenințare de Sănătate Publică | Dr. Marius Geantă | #știința360

Rujeola, o Amenințare de Sănătate Publică | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 28 noiembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro.

Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00 -

La nivel mondial, numărul de cazuri de rujeolă a crescut în 2022 cu 18%, iar numărul de decese cu 43%, în comparație cu anul 2021. Aceste procente înseamnă aproximativ 9 milioane de cazuri și peste 135 000 de decese, conform CDC (Centers for Disease Control and Prevention) din Statele Unite.

Rujeola poate fi prevenită prin vaccinare. Deși la nivel mondial a fost înregistrată o ușoară creștere a acoperirii vaccinale în 2022 față de 2021, 33 de milioane de copii au ratat administrarea uneia dintre cele două doze de vaccin împotriva rujeolei, necesare pentru a asigura protecția față de acest virus. Acoperirea vaccinală ar trebui să fie minim 95%, însă pentru prima doză este de 83%, iar pentru a doua doză de vaccin este de 74%.

În acest context, Organizația Mondială a Sănătății, împreună cu CDC, îndeamnă autoritățile naționale să intensifice eforturile de a vaccina toții copiii împotriva rujeolei. De asemenea, recomandă investițiile în sistemele de supraveghere și capacitatea de răspuns la apariția unor noi focare de rujeolă.

Statele cu venituri scăzute, unde riscul de deces cauzat de rujeolă este cel mai ridicat, au cea mai redusă acoperire vaccinală, de doar 66%.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Rujeola reprezintă în continuare o amenințare de sănătate publică globală din cauza acoperirii vaccinale insuficiente

Ce impact a avut pandemia COVID-19 asupra calităţii somnului?

OMS declară singurătatea o problemă de sănătate publică la nivel global, cu un impact la fel de mare ca fumatul a 15 țigări pe zi

Raport OMS. Nu toate alimentele ultraprocesate sunt nocive pentru sănătate. Cum ar trebui alese produsele?

Nov 30, 202319:47
Scăderea LDL-colesterolului prin Editare Genică | Dr. Marius Geantă | #știința360

Scăderea LDL-colesterolului prin Editare Genică | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 21 noiembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

În contextul Congresului Asociației Americane a Inimii (AHA – American Heart Association) 2023, Verve Therapeutics a prezentat date dintr-o analiză interimară a studiului clinic de faza 1b HEART-1, demonstrând potențialul VERVE-101, o terapie bazată pe editare genetică, de a reduce semnificativ nivelurile de colesterol LDL (LDL-C) la pacienții cu hipercolesterolemie familială heterozigotă (HeFH).

HeFH este o boală genetică caracterizată prin niveluri ridicate ale LDL-C de la naștere, ducând la instalarea accelerată a bolii cardiovasculare aterosclerotice (ASCVD). Boala este dificil de gestionat, necesitând adesea medicație pe tot parcursul vieții, ceea ce poate fi o provocare atât pentru pacienți, cât și pentru sistemele de sănătate.

VERVE-101 se remarcă drept o terapie inovatoare de editare genică in vivo, dezvoltată să inactiveze gena PCSK9 în ficat, oferind astfel o soluție permanentă prin reducerea nivelurilor de LDL-C din sânge după o singură administrare.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Scăderea LDL-colesterolului prin editare genică: 50% reducere cu o doză din terapia VERVE-101 la persoanele cu hipercolesterolemie familială

Screening-ul fibrilației atriale, posibil în timpul mersului la cumpărături, prin integrarea unor senzori în mânerul coșurilor de supermarket

Boala Parkinson, identificată de smartwatch-uri cu până la 7 ani înainte de diagnostic

Telemonitorizarea simptomelor în rândul pacienților cu cancer avansat le îmbunătățește semnificativ calitatea vieții

Nov 23, 202328:00
Screening Cancer Gastric, noile Recomandări UE | Dr. Marius Geantă | #știința360

Screening Cancer Gastric, noile Recomandări UE | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 14 noiembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Odată cu includerea cancerului gastric drept nouă localizare în programele de screening oncologic, recomandările Consiliului Uniunii Europene prevăd testarea pentru depistarea Helicobacter pylori și supravegherea leziunilor gastrice precanceroase în zonele cu incidență mare a cancerului gastric și cu rate mari ale mortalității.

Cu toate că în majoritatea statelor membre numărul cazurilor de cancer gastric a scăzut în ultimii ani, există în continuare discrepanțe semnificative între țările Uniunii Europene în ceea ce privește ratele de incidență – în estul Europei și Portugalia întâlnindu-se cele mai numeroase cazuri. Conform raportului nr.10 SAPEA, în 2020 erau diagnosticate 75.400 de cazuri noi, iar decesele atingeau suma de 52.100.

Există o puternică asociere între infecția cu Helicobacter pylori și apariția cancerului gastric. Estimările arată că aproximativ 35-40% din totalitatea deceselor cauzate de cancerul gastric ar fi putut fi prevenite prin identificarea și tratamentul H. pylori. În anumite țări din Uniunea Europeană, infecția cu Helicobacter pylori este întâlnită la 84% dintre cetățeni.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Noile recomandări UE pentru screening în cancerul gastric

Evaluarea riscului de cancer cu AI: biomarkeri din sânge cunoscuți și caracteristici personale ca instrumente prognostice – perspective din UK Biobank

AHA: decesele de cauză cardiovasculară asociate schimbărilor climatice ar putea fi de 4 ori mai numeroase în 2050

Cât trebuie să mergem zilnic pentru o viață sănătoasă: cel puțin 8 mii de pași sau 6,5 kilometri

Nov 16, 202324:32
Screening Cancer de Prostată, noile Recomandări UE | Dr. Marius Geantă | #știința360

Screening Cancer de Prostată, noile Recomandări UE | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 7 noiembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Odată cu includerea cancerului de prostată drept nouă localizare în programele de screening oncologic, recomandările Uniunii Europene prevăd testarea PSA (antigenul specific al prostatei) la bărbații cu vârste de până la 70 de ani, plus scanarea imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) ca examinare de control.

Cancerul de prostată este cea mai întâlnită boală oncologică și principala cauză de deces în rândul bărbaților europeni nefumători. Mai precis, 1 din 11 bărbați din UE va dezvolta cancer de prostată înaintea vârstei de 74 de ani, iar șansele de apariție cresc odată cu înaintarea în vârstă. Diagnosticarea timpurie a cancerului de prostată este esențială în scăderea ratei de mortalitate asociată bolii. Cu cât se intervine mai prompt în stadiile inițiale, cu atât tratamentul este mai puțin invaziv și există șanse mari să fie mai eficient, iar povara asociată bolii este diminuată.

În 2020, în Uniunea Europeană, cancerul de prostată era diagnosticat la mai mult de 335.000 de persoane (23,2% din totalul cazurilor), iar ratele de mortalitate asociate bolii depășeau 70.000 de decese.

În România, cancerul de prostată se află pe al doilea loc, după cancerul pulmonar, în clasamentul celor mai comune tipuri de cancer, incidența bolii (16% din totalul diagnosticelor oncologice) fiind sub media Europeană. La fel ca în cazul cancerului pulmonar, și cancerul de prostată va beneficia de proiecte-pilot la scară mică, prin Programul Sănătate 2021-2027, cu finanțare din Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Regională, elaborat pentru a suplini unele deficite structurale ale sistemului de sănătate din România.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Noile recomandări UE pentru screening în cancerul de prostată

Alegerea personalizată a terapiei, în funcție de caracteristicile moleculare tumorale, îmbunătăţeşte supravieţuirea pacienților cu cancere de origine primară necunoscută

Medicina de precizie în oncologie: alegerea testului potrivit pentru pacientul potrivit, de la început. Rolul testării genomice comprehensive

Exerciţiile fizice scad riscul de cancer prin creşterea activităţii sistemului imun

Nov 09, 202328:13
Screening Cancer Pulmonar, noile Recomandări UE | Dr. Marius Geantă | #știința360

Screening Cancer Pulmonar, noile Recomandări UE | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 31 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Odată cu introducerea cancerului pulmonar ca nouă localizare în programele de screening oncologic, recomandările Uniunii Europene prevăd depistarea cancerului pulmonar la actualii mari fumători și la foștii fumători cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani.

Peste 20% din totalul deceselor de cauză oncologică de la nivelul Uniunii Europene sunt determinate de cancerul pulmonar. Prognosticul pacienților cu cancer pulmonar este unul precar, aproximativ 7 din 8 pacienți (13%) decedând în primii 5 ani de la diagnostic. Motivul acestor statistici sumbre este diagnosticarea în stadiile avansate ale bolii.

Implementarea programelor de screening care să țintească o proporție din populația la risc (marii fumători sau foștii fumători cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani) facilitează depistarea precoce și intervenția terapeutică sau chirurgicală promptă, iar șansele de supraviețuire cresc considerabil.

În ceea ce privește situația din România, în prezent, screening-ul pentru cancerul pulmonar, alături de cel pentru cancerul de prostată, va beneficia de proiecte pilot la scară mică, prin Programul Sănătate 2021-2027, cu finanțare din Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Regională, elaborat pentru a suplini unele deficite structurale ale sistemului de sănătate din România.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

PROPUNERE: o nouă definiţie a embrionului uman. Care sunt implicațiile?

Prima terapie genică care are eficacitate susținută la pacienții cu sindromul Crigler-Najjar

Noile recomandări UE pentru screening în cancerul pulmonar

Vaccinarea de rutină la adulți scade riscul de apariție a bolii Alzheimer

Nov 02, 202325:34
Screening Cancer Colorectal, noile Recomandări UE | Dr. Marius Geantă | #știința360

Screening Cancer Colorectal, noile Recomandări UE | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 24 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Noile recomandări ale Uniunii Europene cu privire la cancerul colorectal prevăd triajul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50 și 74 de ani prin testul imunochimic fecal (FIT) pentru selectarea celor care necesită investigații ulterioare prin endoscopie sau colonoscopie.

La fel ca în cazul cancerului de sân și de col uterin, majoritatea țărilor din Uniunea Europeană deja au programe de screening pentru cancerul colorectal. Conform raportului nr. 10 SAPEA, până în anul 2016, 20 de țări UE aveau în desfășurare un anumit nivel de screening pentru cancerul colorectal, cuprinzând aproximativ 72% din populația eligibilă, cu vârste cuprinse între 50 și 74 de ani.

EU Cancer Screening Scheme, componentă a Planului European de Luptă împotriva Cancerului, are ca obiectiv asigurarea accesului la screeningul pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal pentru 90% din populația eligibilă a Uniunii Europene, până în anul 2025.

Îmbunătățirea programelor de screening și identificarea timpurie a persoanelor la risc de cancer colorectal sau care se află deja în stadii incipiente ale bolii, au un impact major asupra prognosticului acestora. 90% din persoanele diagnosticate în stadiul 1 supraviețuiesc la 5 ani, în timp ce un diagnostic în stadiul final reduce șansele de supraviețuire până la 10%. În absența screening-ului, aproximativ 13% din cazuri sunt diagnosticate devreme, în timp ce un sfert sunt depistate în stadiul 4.


Mai multe detalii despre subiectele discutate:

FDA aprobă primul test care detectează riscul de zeci de cancere ereditare dintr-o singură probă de sânge

Noile recomandări UE pentru screening în cancerul colorectal

Compușii chimici nocivi persistă mai mult timp în aerosolii generați în timpul gătitului și curățeniei

Peste 30% din pacienții cu psoriazis sever au afectare vasculară coronariană chiar dacă nu prezintă simptome de boală cardiovasculară

OMS: 13 intervenţii critice pentru a adresa problema dezvoltării rezistenţei la antimicrobiene

Oct 26, 202331:28
Medicina de Precizie în Managementul Diabetului Zaharat | Dr. Marius Geantă | #știința360

Medicina de Precizie în Managementul Diabetului Zaharat | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 17 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Asociația Americană pentru Diabet (ADA), Asociația Europeană pentru Studiul Diabetului (EASD) și Fundația Novo Nordisk au publicat în Nature un document de consens privind oportunitățile pentru implementarea medicinei de precizie în managementul diabetului zaharat.

Documentul a fost realizat de 200 de experți din 28 de țări, sub egida Inițiativei pentru Medicina de Precizie în Diabet (PMDI). Acesta este al doilea consens internațional care evidențiază progresele semnificative ale aplicațiilor medicinei de precizie în prevenția, diagnosticul, tratamentul și prognosticul diabetului zaharat, precum și principalele nevoi neacoperite și direcții de viitor.

În prezent sunt recunoscute mai multe tipuri de diabet zaharat, cele mai prevalente fiind diabetul de tip 1 și diabetul de tip 2, alături de diabetul gestațional, diabetul monogenic și alte forme rare ale bolii. Diabetul se asociază cu un risc semnificativ de complicații severe și de deces prematur.

Diabetul este o afecțiune complexă, dar a fost diagnosticat de-a lungul timpului prin măsurarea unui singur metabolit în sânge, glucoza, indiferent de etiologie. Definirea heterogenității bolii prin intermediul medicinei de precizie, atât în ceea ce privește riscul de diabet, cât și riscul de complicații, ar putea îmbunătăți rezultatele pacienților și ar putea deschide perspective pentru terapii noi în viitor.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Long colds: Și alte infecții respiratorii dau forme cronice de boală, la fel ca long COVID, însă nu sunt încă recunoscute

Bolile autoimune, printre complicațiile pe termen lung ale infecției COVID-19

▶ Implementarea medicinei de precizie în managementul diabetului zaharat: al doilea consens internațional ADA/EASD

Cancerul pulmonar și colorectal, cel mai mare impact asupra scăderii capacității de muncă de cauză oncologică în Europa

„Another Brick in the Wall” by Pink Floyd, redată prin reconstituirea undelor cerebrale – implicații majore pentru persoanele cu probleme de vorbire

Oct 19, 202329:40
Noile Recomandări UE pentru Screening în Cancer | Dr. Marius Geantă | #știința360

Noile Recomandări UE pentru Screening în Cancer | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 10 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00.

Planul european de combatere a cancerului (3 februarie 2021) cuprinde și EU Cancer Screening Scheme, cu obiectivul ca 90% din populația Uniunii Europene care se califică la screeningul pentru cancerul de sân, de col uterin și colorectal să participe la testare până în 2025.

Ulterior actualizării recomandărilor de screening, pe baza informațiilor furnizate de statele membre, Comisia va prezenta un raport privind punerea în aplicare a programelor de screening pentru depistarea cancerului (cel târziu la finalul celui de al patrulea an de la data adoptării acestei recomandări, adică final de 2026).

Conform celui mai recent raport UE privind screeningul, care datează din 2017, implementarea și adoptarea programelor „clasice” de screening variază semnificativ între și în interiorul țărilor UE. Conform Profilului României privind Cancerul 2023, România are cea mai scăzută rată de screening dintre toate țările UE, situându-se la mare distanță de Bulgaria, penultima pe listă.

Detalii - https://raportuldegarda.ro/tag/screening-oncologic-ue/

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Povara economică a cancerului | Noile recomandări ale Uniunii Europene pentru screening în cancer

Analiza imagistică prin rezonanță magnetică poate detecta cancerul de prostată în peste jumătate din cazurile cu valori ale PSA-ului considerate normale

Creșterea nivelului de activitate fizică în UE ar putea preveni 16 milioane de cazuri de boli netransmisibile până în 2050

Somnul profund noaptea îmbunătățește controlul glicemic a doua zi și scade riscul de diabet zaharat de tip 2

Oct 12, 202328:16
Bazele Genetice ale Preferințelor Alimentare | Dr. Marius Geantă | #știința360

Bazele Genetice ale Preferințelor Alimentare | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 3 octombrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat cele mai recente noutăți din domeniul medical publicate pe Raportuldegardă.ro. Puteți asculta emisiunea live, în fiecare marți, ora 14:00 sau pe site-ul Radio România Cultural.

Aproape 500 de gene care influenţează preferințele alimentare au fost identificate în cadrul unuia dintre cele mai mari studii care investighează conexiunile dintre genetică şi nutriție. Rezultatele au fost prezentate în cadrul întâlnirii anuale a American Society for Nutrition, NUTRITION 2023, care a avut loc luna aceasta în Boston.

Au fost identificate aproximativ 300 de gene asociate direct cu consumul unor alimente specifice şi aproape 200 de gene asociate cu anumite tipare alimentare (pe lângă gene sunt implicați și mulți alţi factori).

Înţelegerea bazelor genetice ale preferinţelor alimentare ar putea să îmbunătăţească nutriţia personalizată, să stimuleze o alimentaţie sănătoasă, direcţionată către prevenţia bolilor, dar şi să contribuie la identificarea unor metode optime de a pierde în greutate prin adaptarea dietei la particularităţile genetice ale fiecărei persoane.

Preferinţele alimentare sunt influenţate major de factorii de mediu, precum cei culturali, statusul socioeconomic sau accesibilitatea alimentelor. Deoarece factorii genetici au un rol mai puţin pronunţat în acest context, este necesară derularea de studii pe sute de mii de persoane pentru a identifica modificările genetice care influenţează în mod real preferinţele alimentare.


Mai multe detalii despre subiectele discutate:

97% din populația Europei trăiește în zone poluate. Strategiile pentru controlul calității aerului pot reduce povara bolilor cardiovasculare

Aproape 500 de gene influenţează preferinţele alimentare. Cum contribuie aceste descoperiri la nutriţia personalizată şi prevenţia bolilor?

Consumul de alcool și tutun cresc riscul de moarte prematură la persoanele care obișnuiesc să adoarmă târziu noaptea

Alimentația nesănătoasă afectează calitatea somnului profund și accelerează procesele de îmbătrânire

Oct 05, 202318:44
Poluarea și Riscul de Cancer de Sân | Dr. Marius Geantă | #știința360

Poluarea și Riscul de Cancer de Sân | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 26 septembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

Persoanele care trăiesc în zone cu un nivel crescut de poluare, mai ales cu particule PM2.5, au un risc cu 8% mai mare de a dezvolta cancer de sân, conform unui studiu amplu realizat pe o perioadă de peste 20 de ani, în Statele Unite, de National Institute of Environmental Health Sciences, parte din NIH (National Institutes of Health).

PM2.5 se asociază cu o incidență mai mare a cancerului de sân pozitiv pentru receptorul de estrogen (ER+). Rezultatele sunt publicate în Journal of the National Cancer Institute.

Studiul s-a bazat pe date de la aproape 500.000 de persoane din șase state (California, Florida, Pennsylvania, New Jersey, Carolina de Nord și Louisiana) și din două zone metropolitane (Atlanta și Detroit). Femeile din această cohortă aveau în medie 62 de ani.

Expunerea la particule fine (particule în suspensie cu un diametru mai mic de 2.5 µm; PM2.5) provine din numeroase surse, cum ar fi gazele de eșapament ale vehiculelor, procesele de combustie (ex. ulei, cărbune), fumul din arderea lemnului și vegetației și emisiile industriale.

PM2.5 este clasificat ca un carcinogen uman de către Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC), existând dovezi important pentru implicarea acestuia în cancerul pulmonar și de vezică urinară, însă până acum rolul său nu era atât de clar în cazul cancerului de sân.


Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Sănătatea de precizie pentru toți cetățenii europeni: recomandări pentru implementarea inovației în combaterea bolilor cardiovasculare, diabetului de tip 1, COVID-19 și cancerului

Poluarea cu PM2.5, asociată cu creșterea riscului de cancer de sân ER+

Noi biomarkeri pentru riscul de diabet zaharat de tip 2 și boli infecțioase, descoperiți prin analiza lipidomului uman

Utilizarea AI în screeningul cancerului de sân crește numărul de cazuri depistate

Cazurile de cancer diagnosticate la persoanele sub 50 ani sunt în continuă creștere

Sep 28, 202329:22
Alimente Ultraprocesate, Infarct Miocardic, HTA, AVC | Dr. Marius Geantă | #știința360

Alimente Ultraprocesate, Infarct Miocardic, HTA, AVC | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 19 septembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical. 

În prezent, alimentele sănătoase nu reprezintă opţiunea nici cea mai disponibilă şi nici cea mai accesibilă ca preţ pentru majoritatea persoanelor. În Statele Unite și în Regatul Unit, peste jumătate din dieta tinerilor, persoanelor cu venituri scăzute sau din regiunile dezavantajate cuprinde în proporție de peste 80% alimente ultraprocesate.

Consumul de alimente ultraprocesate (UPF, ultra-processed food) creşte riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și hipertensiune arterială, conform unor studii prezentate în cadrul congresului Societății Europene de Cardiologie de anul acesta, care a avut loc în Amsterdam. 

Aceste rezultate indică necesitatea unor noi reglementări în industria alimentară, precum obligativitatea etichetării produselor care se încadrează în categoria UPF, numeroase dintre acestea fiind promovate în prezent drept opţiuni sănătoase pentru dietă.


Mai multe detalii despre subiectele discutate:

Anticoagulantele orale nu previn accidentele vasculare cerebrale la pacienţii cu fibrilație atrială subclinică

Excesul de țesut adipos abdominal se asociază cu atrofia cerebrală la adulții de vârstă mijlocie

Glicemia crescută, chiar și la persoanele fără diabet zaharat, asociată cu un risc de până la 50% mai mare de boli cardiovasculare

Consumul de alcool în cantități mici nu protejează împotriva obezității și diabetului de tip 2

Alimentele ultraprocesate cresc riscul de infarct miocardic, hipertensiune arterială şi accident vascular cerebral

Sep 21, 202324:10
Terapia orală pentru Lp(a) | Dr. Marius Geantă | #știința360

Terapia orală pentru Lp(a) | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 12 septembrie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical. Deși opțiunile de tratament pentru hipercolesterolemie s-au diversificat în ultimii ani, prin introducerea de terapii țintite, sunt necesare noi strategii pentru reducerea riscului rezidual de evenimente cardiovasculare. Tot mai multe dovezi indică rolul lipoproteinei (a) în boala cardiovasculară aterosclerotică și stenoza aortică. Chiar dacă este descoperită de peste 60 ani, în prezent nu există tratamente aprobate pentru scăderea lp(a). Pentru prima dată, o terapie orală, muvalaplin, a determinat reducerea lipoproteinei (a) cu până la 65%, conform unui studiu de fază 1, prezentat la Congresul Societății Europene de Cardiologie și publicat în JAMA. Efectele s-au observat la 24 de ore de la administrarea primei doze și s-au obținut reduceri importante prin repetarea administrării, 93% dintre participanți reușind să obțină valori ale Lp(a) de sub 50 mg/dl. Nu s-au înregistrat efecte adverse relevante din punct de vedere clinic. Lipoproteina(a) este similară colesterolului de tip LDL, însă medicamentele hipolipemiante clasice, cum sunt statinele nu au aceeași eficacitate. Dintre terapiile disponibile pe piață cei mai eficienți sunt inhibitorii PCSK9, care însă au un efect modest asupra acestui marker, fiind necesare noi abordări terapeutice. Valorile Lp(a) sunt puternic influențate de componenta genetică, de aceea, nu pot fi controlate prin alimentație, activitate fizică sau modificări care țin de stilul de viață. Lp(a) este o lipoproteină plasmatică complexă, alcătuită din LDL-colesterol și o particulă de apoB. Valorile plasmatice pot fi determinate o singură dată în viață. Mai multe detalii despre subiectele discutate: ▶ Ghidurile actualizate pentru insuficiența cardiacă: noi recomandări pentru extinderea utilizării inhibitorilor SGLT2Noul ghid ESC pentru reducerea riscului cardiovascular la persoanele cu diabet zaharatPrimul tratament oral care determină reducerea lipoproteinei (a) cu până la 65%Creșterea vârstei legale de la care se poate cumpăra tutun la 22 de ani poate reduce numărul de persoane dependente de nicotină

Sep 14, 202317:14
Răspunsul Global la Rezistența Antimicrobiană | Dr. Marius Geantă | #știința360

Răspunsul Global la Rezistența Antimicrobiană | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 13 iunie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

Peste 100 de țări au elaborat planuri naționale de acțiune pentru combaterea amenințării reprezentate de rezistența la antimicrobiene, care apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la medicamentele dezvoltate pentru tratarea acestor infecții. Un nou studiu, realizat la Universitățile Leeds, Edinburgh și Hamburg, cuprinde prima analiză la scară largă a acestor planuri. Studiul a fost realizat pornind de la direcțiile trasate de Organizația Mondială a Sănătății, care a declarat rezistența la antimicrobiene una dintre primele 10 amenințări la adresa sănătății publice cu care se confruntă omenirea. Rezultatele sunt publicate în The Lancet Infectious Diseases.

Studiul a arătat că în toate planurile, s-a pus un accent mai mare pe elaborarea politicilor și a instrumentelor de punere în aplicare, dar eforturile de monitorizare și evaluare a activităților sunt, în general slab luate în considerare.

Dintre toate domeniile evaluate, mecanismele de feedback și distribuirea responsabilităților au avut cele mai mici scoruri, urmate de educație. Formarea și educația profesională în sectoarele sănătății umane, veterinare și agricole au fost insuficiente în multe țări, multe dintre acestea neavând o strategie durabilă privind forța de muncă pentru a pune în aplicare a politicilor. Norvegia a înregistrat cel mai mare scor, urmată de SUA și Marea Britanie. Țările cu cel mai mic scor au fost Ucraina, Sierra Leone și Barbados.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Esențial în sănătate publică - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-oms-reteau-genomica-globala-detectare-preventie-boli-infectioase/

▶ STUDIU. Parcurile din apropierea locuinței ar putea preveni declinul cognitiv la vârstnici - https://raportuldegarda.ro/studiu-parcuri-apropiere-locuinta-declin-cognitiv-varstnici/

Jun 16, 202326:44
Rețeaua Genomică pt Detectarea și Prevenția Bolilor Infecțioase | Dr. Marius Geantă | #știința360

Rețeaua Genomică pt Detectarea și Prevenția Bolilor Infecțioase | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 06 iunie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

International Pathogen Surveillance Network (IPSN) va facilita împărtășirea internațională a datelor necesare pentru deciziile de sănătate publică în timp real. Conform Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, scopul rețelei este „de a oferi fiecărei țări acces la secvențierea și analizele genomice ale agenților patogeni, ca parte a sistemului său de sănătate publică. Așa cum ne-a fost demonstrat atât de clar în timpul pandemiei de COVID-19, lumea este mai puternică atunci când se unește pentru a lupta împotriva amenințărilor de sănătate comune”.

IPSN are secretariatul găzduit de Centrul OMS pentru Informații privind pandemiile și epidemiile (WHO Hub for Pandemic and Epidemic Intelligence) și reunește experți în genomică și analiză de date, reprezentanți ai guvernelor, fundații filantropice, organizații, societate civilă, mediul academic și sectorul privat.

Pandemia COVID-19 a evidențiat rolul esențial pe care îl joacă genomica patogenilor în răspunsul de sănătate publică. Fără secvențierea rapidă a genomului SARS-COV-2, vaccinurile nu ar fi fost la fel de eficiente sau disponibile atât de repede. Fără analizele genomice efectuate preponderent în anumite state, nici supravegherea variantelor virale nu ar fi fost posibilă.

Cu alte cuvinte, analiza genomică ar trebui să devină parte integrată a răspunsului internațional la crizele de sănătate publică generate de agenți patogeni transmisibili și nu numai.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Esențial în sănătate publică - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-oms-reteau-genomica-globala-detectare-preventie-boli-infectioase/

Jun 08, 202311:25
Postmenopauză, risc dublu de Evenimente Cardiovasculare Majore | Dr. Marius Geantă | #știința360

Postmenopauză, risc dublu de Evenimente Cardiovasculare Majore | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 30 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

Femeile aflate în perioada postmenopauză au un risc semnificativ mai ridicat de infarct miocardic (IM), precum și niveluri mai ridicate ale plăcilor de aterom (care constituie ateroscleroza), decât bărbații de vârstă similară. Concluzia aparține unui studiu prezentat în cadrul EACVI 2023 și publicat în European Heart Journal.

Studiul a evaluat capacitatea prognostică a plăcilor de aterom și cum variază aceasta între femei și bărbați la vârste diferite. Rezultatele pot fi extrem de informative pentru managmentul terapeutic, deoarece gradul plăcilor aterosclerotice este unul dintre factorii principali în luarea deciziei privind intensitatea terapiei preventive.

După menopauză, femeile ar putea avea nevoie de o doză mai mare de statine sau de adăugarea unui alt medicament hipolipemiant. Descoperirile studiului se aliniază și cu recentele recomandări ale Asociației Americane a Inimii, care subliniază importanța factorilor biologici specifici sexului și istoricul medical în evaluarea riscului cardiovascular la femei.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Esențial în sănătate publică - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-definitie-sindrom-long-covid-recunoaste-12-simptome/

▶ Femeile în postmenopauză, risc dublu de evenimente cardiovasculare majore, comparativ cu bărbații de aceeași vârstă - https://raportuldegarda.ro/femeile-postmenopauza-risc-dublu-de-evenimente-cardiovasculare-majore-comparativ-barbatii/

▶ Riscul de cancer pancreatic, detectat cu 3 ani înaintea diagnosticului, pe baza unui algoritm AI - https://raportuldegarda.ro/risc-cancer-pancreatic-detectat-inaintea-diagnosticului-algoritm-ai/

Jun 01, 202330:38
Primii Bebeluși Concepuți din 3 Surse ADN | Dr. Marius Geantă | #știința360

Primii Bebeluși Concepuți din 3 Surse ADN | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 23 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

Autoritatea pentru fertilizare şi embriologie umană din Regatul Unit a anunţat naşterea primilor copii concepuţi printr-o tehnologie de fertilizare in vitro (FIV) modificată, care utilizează ADN din trei surse, scopul fiind prevenirea transmiterii bolilor ereditare mitocondriale. În 2015, Regatul Unit a devenit prima țară care a adoptat reglementarea metodelor de prevenție a transmiterii bolilor mitocondriale de la mame către copii acestora.

Procedura FIV utilizează ADN-ul de origine maternă şi paternă, însă include în plus faţă de tehnica obişnuită, ADN mitocondrial de la un donator de sex feminin. Acest donator nu reprezintă un al treilea părinte, fiind o contribuţie minoră din totalul ADN-ului copilului rezultat pe această cale, şi nu influenţează caracteristici precum aspectul fizic al acestuia.

Combinarea ADN-ului de la trei persoane permite familiilor cu risc ridicat de boli mitocondriale ereditare severe să aibă un copil sănătos. Pentru a putea utiliza această tehnologie, este necesară obţinerea acordului de la autoritatea pentru fertilizare şi embriologie umană. Pentru a fi eligibile, familiile trebuie să nu aibă alte opțiuni disponibile de a preveni transmiterea afecţiunilor genetice mitocondriale. Până în prezent, utilizarea procedurii FIV modificate a fost autorizată pentru 32 de cazuri.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Esențial în sănătate publică - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-hiv-crispr-terapie-antiretrovirala/

▶ Primii bebeluși concepuți prin utilizarea ADN-ului care provine din 3 surse s-au născut în Regatul Unit - https://raportuldegarda.ro/nastere-primii-copii-uk-conceptie-adn-3-surse-preventie-boli-mitocondriale/

▶ Durata sarcinii și momentul nașterii, influențate de factori genetici. Cum ar putea fi prevenite nașterile premature? - https://raportuldegarda.ro/durata-sarcinii-nastere-factori-genetici-materni-fetali/

▶ Un nou record de prelungire a supravieţuirii celulare a fost stabilit. Implicațiile pentru încetinirea îmbătrânirii - https://raportuldegarda.ro/oscilator-genic-prelungire-supravietuire-celulara-incetinire-imbatranire/

May 25, 202331:15
Inovații în Eliminarea Infecției HIV | Dr. Marius Geantă | #știința360

Inovații în Eliminarea Infecției HIV | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 16 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

O terapie de editare genică ce are două ținte, virusul HIV și co-receptorul CCR5 (care permite virusului să pătrundă în celulele umane) ar putea elimina infecția. Cercetarea a fost realizată în cadrul Temple University și University of Nebraska Medical Center. Este pentru prima dată când combinarea editării genice cu țintă dublă și a medicației antiretrovirale determină eliminarea HIV la animalele de laborator.

Abordarea terapeutică s-a bazat pe tehnologia de editare genică CRISPR pentru HIV-1, alături de o terapie antiretrovirală care poate menține valori scăzute ale replicării HIV pentru perioade lungi de timp, numită LASER (long-acting slow-effective release).

S-a observat că prin folosirea terapiei LASER se poate eradica infecția la animalele de laborator, însă există cazuri în care infecția poate conduce la recăderi, atunci când virusul cantonat în rezervoare redobândește capacitatea de replicare. Conform autorilor, acest mecanism seamănă cu ceea ce se întâmplă la oameni, dacă întrerup tratamentul antiretroviral. HIV își integrează materialul genetic în genomul celulei umane și poate rămâne în organism perioade lungi de timp. Pentru a preveni recăderile, s-a utilizat tehnologia CRISPR care poate inactiva componenta CCR5 și excizează fragmentele de ADN HIV-1 din celulele infectate.

Vindecarea infecției HIV a fost raportată până acum în 3 cazuri, pentru care s-au aplicat tratamente bazat pe transplant de celule stem hematopoietice allogen, care conțineau mutații în gena CCR5. Având în vedere rezultatele obținute la acești pacienți s-a emis ipoteza că pentru eliminarea infecției HIV, țintirea CCR5 este esențială, obiectiv care poate fi îndeplinit cu ajutorul CRISPR.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ Esențial în sănătate publică - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-hiv-crispr-terapie-antiretrovirala/

▶ Evaluarea riscului de boală cardiovasculară la femei trebuie să țină cont și de determinanții sociali ai sănătății, alături de factorii biologici specifici - https://raportuldegarda.ro/recomandare-aha-risc-boala-cardiovasculara-determinanti-sanatate-femei/

▶ Disponibilitatea testelor genetice la costuri reduse nu garantează participarea persoanelor eligibile la programele screening - https://raportuldegarda.ro/teste-genetice-costuri-reduse-participare-neincredere/

▶ Personalizarea terapiei antihipertensive, reducere dublă a tensiunii arteriale vs. creșterea dozei după standardul actual - https://raportuldegarda.ro/studiu-personalizarea-terapiei-antihipertensive-reducere-dubla-a-tensiunii-arteriale-vs-cresterea-dozei-dupa-standardul-actual/

May 18, 202331:41
Cazuri Rare de Miocardită, Vaccinuri ARNm contra COVID-19 | Dr. Marius Geantă | #știința360

Cazuri Rare de Miocardită, Vaccinuri ARNm contra COVID-19 | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 9 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

Când noile tipuri de vaccinuri împotriva COVID-19 au fost administrate pentru prima dată în urmă cu doi ani, s-a constatat o creștere a cazurilor de miocardită, o inflamație a mușchiului cardiac, în special în rândul bărbaților tineri care au fost vaccinați cu vaccinuri ARNm. La momentul respectiv, nu era clar, însă, care a fost cauza.

Un studiu realizat la Yale și publicat recent în Science Immunology, detaliază mecanismele imunologice care determină aceste cazuri. S-a descoperit că inflamația miocardică nu a fost cauzată de anticorpii dezvoltați prin vaccinare, ci mai degrabă de un răspuns mai generalizat care implică celulele imune și inflamația. La anumite persoane apare o supra-producție de citokine și un răspuns imun celular accentuat, mecanisme care ar putea facilita noi strategii pentru a reduce incidența acestei reacții adverse rare a vaccinurilor.

Cercetările anterioare au sugerat că prin creșterea timpului dintre dozele de vaccin de la patru la opt săptămâni se poate reduce riscul de a dezvolta miocardită. Potrivit constatărilor CDC, riscul de miocardită este semnificativ mai mare la persoanele nevaccinate care se infectează cu SARS-CoV-2 decât la cele care primesc vaccinuri. Autorii studiului subliniază faptul că ca vaccinarea oferă cea mai bună protecție împotriva infecției COVID-19.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

May 11, 202322:37
Vaccinarea anti-HPV cu o Singură Doză | Dr. Marius Geantă | #știința360

Vaccinarea anti-HPV cu o Singură Doză | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 2 mai 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical. 

O singură doză de vaccin HPV tetravalent ar putea fi suficientă pentru a proteja fetele și femeile împotriva cancerului de col uterin – este concluzia la care au ajuns experții Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului (IARC), parte din Organizația Mondială a Sănătății (OMS), după ce au evaluat noile dovezi care indică faptul că o singură doză de vaccin HPV ar putea oferi o protecție comparabilă cu cea oferită de două sau trei doze. 

Recomandările se regăsesc în IARC Evidence Summary no. 4 și au fost publicate cu ocazia Săptămânii Europene a Imunizării. Înainte de această evaluare, recomandarea OMS era ca fetele și femeile să primească două sau trei doze de vaccin HPV, în funcție de vârstă.

Studiul IARC care stă la baza recomandării a fost realizat în India și a implicat 15.000 de fete care au primit una, două sau trei doze de vaccin tetravalent HPV, fiind urmărite pe o perioadă de 10 ani. 

Mai exact, în septembrie 2009, IARC a inițiat un studiu multicentric randomizat, finanțat de Fundația Bill și Melinda Gates, pentru a compara eficacitatea a două versus trei doze de vaccin HPV (Gardasil) la fetele necăsătorite cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani din India. Studiul a fost convertit într-un studiu longitudinal tip cohortă după suspendarea bruscă a vaccinării HPV de către Guvernul Indiei, în aprilie 2010. Până atunci, 4.348 de participante primiseră trei doze, 4.980 primiseră două doze (la 6 luni distanță), iar 4.949 primiseră o singură doză.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ 

▶ Esențial în sănătate publică. Ce știm despre sindromul inflamator pediatric multisistemic asociat COVID-19 - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-sindrom-inflamator-pediatric-multisistemic-covid-19/

▶ Calitatea relațiilor interpersonale, puternic impact asupra sănătății - https://raportuldegarda.ro/calitate-relatii-interpersonale-impact-sanatate/ 

May 04, 202327:31
Riscul de Infarct Miocardic, de 6 ori mai mare post Gripă | Dr. Marius Geantă | #știința360

Riscul de Infarct Miocardic, de 6 ori mai mare post Gripă | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 25 aprilie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical. 

Persoanele diagnosticate cu gripă sunt de șase ori mai susceptibile în a dezvolta un infarct miocardic în prima săptămână în care au fost testate pozitiv pentru virusul gripal decât în anul anterior sau în anul următor, conform unui studiu prezentat la Congresul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase desfășurat la Copenhaga în aprilie 2023. 

Virusul gripal determină un status protrombotic, fenomen care, alături de inflamația determinată de răspunsul imun poate destabiliza plăcile de aterom de la nivel arterial. Noile date validează un studiu canadian, realizat în 2018 care arăta impactul infecției virale la persoanele spitalizate pentru infarct miocardic, însă oferă date cu o semnificație statistică mai importantă, fiind incluse date de mortalitatea de la o populație mai mare.

Au fost analizate date de la 16 laboratoare din Olanda (reprezentând 40% din populație), alături de date legate de mortalitate și spitalizare. Rezultatele reprezintă argumente solide că gripa nu este întotdeauna o infecție cu o durată scurtă și fără consecințe pe termen lung, dar și asupra importanței vaccinării. 

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Esențial în sănătate publică: cele mai importante noutăți de la Congresul European de Microbiologie și Boli Infecțioase - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-noutati-congres-european-microbiologie-boli-infectioase/ 

Apr 27, 202319:49
Obezitatea și cancerul de sân cu mutații BRCA | Dr. Marius Geantă | #știința360

Obezitatea și cancerul de sân cu mutații BRCA | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 18 aprilie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical.

Obezitatea accentuează modificările asupra ADN-ului la femeile purtătoare de mutații BRCA1 sau BRCA2, ceea ce crește suplimentar riscul de cancer de sân. Studiul a fost realizat de o echipă de la Weill Cornell Medicine, publicat în Science Translational Medicine și demonstrează efectele obezității asupra dezvoltării cancerului într-o populație care se află deja la risc înalt. Rezultatele sunt relevante deoarece ar putea informa strategiile de prevenție și noi direcții de cercetare și pentru alte cancere ereditare.

Controlul greutății corporale și administrarea de medicație pentru a reduce complicațiile metabolice ar trebui să facă parte din strategiile de prevenție la femeile cu factori de risc genetici pentru cancerul de sân.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Obezitatea crește adițional riscul de cancer de sân la femeile care au mutații BRCA - https://raportuldegarda.ro/obezitate-risc-cancer-san-mutatii-brca/

▶ STUDIU. Cum determină substanțele toxice din fumul de țigară mutații în ADN care pot conduce la cancer pulmonar: impactul benzopirenului asupra genomului uman - https://raportuldegarda.ro/substante-toxice-adn-cancer-pulmonar-benzopiren-genom/

▶ #EAU2023. Cancerele de vezică urinară, depistate cu 12 ani înaintea apariției simptomelor clinice, prin testarea a 10 mutații genetice din urină - https://raportuldegarda.ro/cancer-vezica-urinara-diagnostic-precoce-test-urina/

▶ STUDIU. Aplicațiile inteligenței artificiale în descoperirea de noi terapii: un medicament pentru scăderea colesterolului ar putea fi eficient în tratamentul bolii Parkinson - https://raportuldegarda.ro/studiu-inteligenta-artificiala-descoperire-terapii-boala-parkinson/

Apr 20, 202328:18
Antibiotice, Tendințe Naționale de Consum | Dr. Marius Geantă | #știința360

Antibiotice, Tendințe Naționale de Consum | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 4 aprilie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical precum și topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Folosirea antibioticelor în afara indicațiilor medicale determină efecte negative asupra microbiomului, crescând numărul de gene de rezistență la aceste tratamente. Aceste gene se răspândesc foarte ușor în populație, independent de stilul de viață al oamenilor. Datele provin dintr-un nou studiu realizat de Earlham Institute din Norwich.

Chiar și o persoană sănătoasă, care nu a luat antibiotice prea des, este expusă la microorganisme de la oamenii sau animalele cu care interacționează, ceea ce facilitează modificarea compoziției microbiotei.

Au fost analizate 3000 de probe de microbiom intestinal, prelevate de la persoane sănătoase din 14 țări. Probele au fost comparate cu datele din Comprehensive Antibiotic Resistance Database, o resursă publică de date cu privire la genele de rezistență antimicrobiană. S-au detectat în medie 16 gene de rezistență, per probă. Numărul a variat și în funcție de țară: s-a observat o diferență de 5 ori mai mare între Norvegia (unde au fost găsite cele mai puține gene) și Spania (cu cele mai multe).

Acest fenomen de transfer al genelor în populație (transfer orizontal) și între specii are un rol esențial în dezvoltarea rezistenței la antibiotice. Înțelegerea particularităților fiecărei țări ar putea aduce informații importante pentru strategiile de sănătate publică.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ Esențial COVID-19 - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-regat-unit-eliminare-hepatita-copii-vindecati/

▶ Peste 50% din cazurile de cefalee și migrenă sunt asociate cu modificările ritmului circadian, epsioadele acutizându-se în perioadele schimbării orei vară-iarnă - https://raportuldegarda.ro/cefalee-migrena-modificari-ritm-circadian/

▶ STUDIU. DeepGlioma, algoritmul AI care detecteaza mutațiile genetice la pacienții cu gliom în mai puțin de 90 secunde - https://raportuldegarda.ro/deepglioma-ai-mutatii-genetice-90-secunde/

Apr 06, 202339:06
Pandemia COVID-19 a Schimbat Percepția Publică asupra Obezității | Dr. Marius Geantă | #știința360

Pandemia COVID-19 a Schimbat Percepția Publică asupra Obezității | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 28 martie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical precum și topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

29% dintre americani susțin că în perioada pandemiei au fost mai îngrijorați ca niciodată cu privire la statusul ponderal. Se estimează că 28 de milioane de persoane au luat în considerare metode de scădere în greutate la care nu s-ar fi gândit înainte de COVID-19, iar 6,4 milioane au luat în considerare fie chirurgia bariatrică, fie terapia farmacologică pentru obezitate. Rezultatele unui nou sondaj realizat în SUA sunt publicate în Surgery for Obesity and Related Diseases (SOARD).

Rezultatele sunt importante pentru că, anual, doar 1% dintre cei eligibli pentru chirurgie bariatrică urmează o astfel de intervenție și doar 1-3% iau medicația corespunzătoare.

Sondajul a fost realizat de Universitatea Chicago și Societatea Americană de Chirurgie Bariatrică la finalul anului 2021 și a inclus peste 1700 de participanți.

Chiar și după experiența pandemiei, cei mai mulți americani percep obezitatea ca pe o amenințare mai mare la adresa sănătății decât COVID-19. 8 din 10 adulți (82%) cred că obezitatea e cea mai mare amenințare, cu un impact la fel de mare ca în cazul cancerului (82%) și chiar mai importantă decât bolile cardiovasculare (77%) sau diabetul. Cu toate acestea, majoritatea celor care au încercat noi abordări pentru scăderea în greutate în timpul pandemiei s-au bazat pe dietă și exercițiu fizic (65%) – insuficiente, de cele mai multe ori, pentru persoanele obeze.

Având în vedere evoluția severă a infecției COVID-19 la persoanele supraponderale, în contextul pandemiei s-a înregistrat un interes crescut pentru metodele de tipul chirurgiei bariatrice și tratamentelor farmacologice, care erau insuficient utilizate. Datele indică un moment de oportunitate pentru a intensifica strategiile pentru reducerea poverii obezității.

Mai multe detalii - https://raportuldegarda.ro/vaccinare-pandemie-romania-lectia-covid19/

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ Esențial COVID-19 - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-gene-cromozom-x-infectii-virale-femei/

▶ STUDIU. 17% dintre femeile cu infertilitate de cauză necunoscută sunt purtătoare de variante genetice asociate cu boli cardiovasculare sau cancer - https://raportuldegarda.ro/infertilitatea-femeie-risc-genetic-cancer-boli-cardiovasculare/

▶ STUDIU. „Paradoxul obezității” nu există. Raportul talie-înălțime, indicator mai bun al prognosticului pacienților cu insuficiență cardiacă decât IMC - https://raportuldegarda.ro/studiu-paradox-obezitate-raport-talie-inaltime-prognostic-pacienti-insuficienta-cardiaca-imc/

▶ STUDIU. Nașterea prin cezariană nu împiedică transferul microbiomului matern la copil. Alăptarea la sân compensează transferul de bacterii esențiale - https://raportuldegarda.ro/nastere-cezariana-microbiom-alaptare/

Mar 30, 202330:11
Lecția Vaccinării anti-COVID-19 în România | Dr. Marius Geantă | #știința360

Lecția Vaccinării anti-COVID-19 în România | Dr. Marius Geantă | #știința360

În cadrul ediției de pe 21 martie 2023 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat ultimele noutăți ale domeniului medical precum și topul săptămânal Esențial Covid-19 de pe Raportuldegardă.ro.

Pe fondul unei încrederi deja scăzute în vaccinare, apariția pandemiei de COVID-19 și a vaccinurilor contra SARS-CoV-2 a dat apă la moară antivacciniștilor și grupurilor conspiraționiste. Temerile multor oameni au crescut și pe fondul vaccinării cu seruri obținute în timp record prin tehnologii de ultimă oră, explicațiile autorităților pe acest subiect fiind sumare.

Vaccinarea anti-COVID-19 a început în România, la 27 decembrie 2020, prima persoană vaccinată fiind asistenta medicală Mihaela Anghel, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof.dr. Matei Balș” din Capitală. Acțiunile au continuat apoi la nivel național. A fost constituit un Comitet național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 – organism interministerial, fără personalitate juridică, aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului și sub cooordonarea primului ministru.

Totodată, a fost lansată o platformă informatică care permitea programarea persoanelor la vaccinare. Prioritate, într-o primă fază, a avut personalul medical și cel social, angajați în instituțiile de îngrijire și apoi, în faza a doua, populația încadrată în grad de risc și lucrătorii din domenii considerate cheie. În etapa a treia, s-a putut imuniza populația generală.

Prima tranșă de vaccinuri împotriva COVID-19 a fost compusă din două containere, fiecare a câte 5 cutii conținând în total 9.750 de doze de la compania BioNTech/Pfizer. Vaccinul anti-COVID-19 a fost recomandat mai întâi persoanelor peste 18 ani, după care, din 2021 a fost disponibil și pentru persoanele peste 16 ani. Ultima categorie care a avut acces la un ser dedicat au fost copiii între 5 și 11 ani care au putut fi imunizați cu serul produs de Pfizer/BioNTech începând cu ianuarie 2022.

Ultimele date al Platformei ROVaccinare arată că, la nivel național, în februarie 2022, proporția vaccinării a fost de 40,7 la nivelul populației generale, mai mare la oraș – 43-45% și mai mică la țară – 30%. Statistica a plasat România printre țările cu cea mai mică rată de vaccinare din UE, mai puțin decât noi având Bulgaria – 28%, în timp ce media UE a fost de 70%.

Mai multe detalii - https://raportuldegarda.ro/vaccinare-pandemie-romania-lectia-covid19/

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ Esențial COVID-19 - https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-retea-supraveghere-genomica-virala-global/

▶ Planul Francez pentru Medicină Genomică 2025: progrese majore în domeniul bolilor rare și în oncologie prin facilitarea accesului la secvențierea întregului genom în sistemul de sănătate - https://raportuldegarda.ro/plan-francez-medicina-genomica-2025-boli-rare-oncologie-secventiere-genom/

▶ STUDIU. Testarea comprehensivă genomică pentru cancerul pulmonar non-microcelular avansat, cost-eficientă comparativ cu testarea secvențială a biomarkerilor în Spania - https://raportuldegarda.ro/testare-comprehensiva-genomica-cancer-pulmonar-biomarkeri-spania/

Mar 23, 202331:20
Primul Vaccin ARNm împotriva unei Infecții Bacteriene | Dr. Marius Geantă | #știința360

Primul Vaccin ARNm împotriva unei Infecții Bacteriene | Dr. Marius Geantă | #știința360

În ediția de pe 14 martie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre dezvoltarea primului vaccin ARNm împotriva unei infecții bacteriene.

Un studiu preclinic demonstrează eficacitatea unui vaccin de tip ARNm împotriva infecției cauzate de bacteria Yersinia Pestis, care cauzează ciuma. Rezultatele, care au fost publicate recent de Universitatea din Tel Aviv și de Institutul din Israel pentru Cercetare în Biologie în jurnalul Science Advances, indică o eficacitate de 100% a vaccinului. Aceste date sunt importante pentru că ar putea conduce la soluții pentru tratamentul infecțiilor bacteriene și ar putea facilita combaterea rezistenței la antimicrobiene.

Dezvoltarea de vaccinuri contra infecțiilor bacteriene este mult mai complexă decât în cazul virusurilor. Există deja vaccinuri clasice contra anumitor infecții cauzate de bacterii (ex. tetanos, tusea convulsivă sau difteria). În cazul COVID-19, tehnologia ARNm s-a dovedit soluția optimă, atât datorită eficacității superioare, dar și a procesului mult mai rapid de producție. Cunoașterea genomului viral permite dezvoltarea unor molecule de ARN mesager care codifică doar anumite proteine virale și producerea unui răspuns imun. Atunci când ARN-ul intră în celulele umane, sunt folosite temporar mecanismele celulare pentru expresia antigenului viral.

Bacteriile în schimb, nu necesită celulele umane pentru a își produce proteinele necesare supraviețuirii. Mai mult decât atât, proteinele produse de bacterii pot fi foarte diferite de cele umane chiar dacă folosesc același cod genetic. De-a lungul timpului s-a încercat obținerea de proteine bacteriene în celulele umane dar exprimarea acestor antigene s-a tradus printr-un răspuns imun foarte redus. Echipa de la Tel Aviv a dezvoltat noi metode pentru a asigura stabilitatea și imunogenicitatea proteinelor bacteriene și a optimiza răspunsul imun. Animalele de laborator infectate cu Yersinia Pestis au murit într-o săptămână, însă cele infectate dar care au primit vaccinul ARNm au supraviețuit. Mai mult decât atât, a fost necesară o singură doză pentru a asigura protecție completă după doar 2 săptămâni.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ Esențial COVID-19 -  https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-antivirale-orale-variante-sars-cov-2/

▶ Pacienții cu cancer pulmonar și depresie severă prezintă biomarkeri de inflamație care se corelează cu supraviețuirea și răspunsul la imunoterapie  - https://raportuldegarda.ro/depresie-inflamatie-nsclc-supravietuire-redusa/ 

▶ STUDIU. Un test de biopsie lichidă permite diagnosticul şi monitorizarea cancerelor solide la copii, în cazurile în care biopsia standard nu este posibilă  - https://raportuldegarda.ro/biopsie-lichida-diagnostic-cancere-solide-pediatrie/  

Mar 16, 202336:25
ChatGPT şi Managementul Infecţiilor Bacteriene | Dr. Marius Geantă | #știința360

ChatGPT şi Managementul Infecţiilor Bacteriene | Dr. Marius Geantă | #știința360

În ediția de pe 28 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre limitările utilizării tehnologiei ChatGPT în managementul infecțiilor bacteriene.

Implementarea algoritmilor de tipul ChatGPT în practica clinică are anumite limitări care țin de deficiențe în conştientizarea situaţiei și inferenţa logică, putând pune în pericol siguranţa pacienţilor, conform unui studiu publicat în The Lancet. În același timp însă, ChatGPT a fost antrenat pe seturi de date suficient de mari și, deşi nu are acces la baze de date medicale specifice, oferă răspunsuri convingătoare la majoritatea întrebărilor (de nivelul unui student în anul III la medicină). Această nouă tehnologie are potenţialul de a evolua rapid şi de a se integra în cadrul clinic, motiv pentru care autorii au propus un cadrul calitativ de evaluare a siguranţei acestor modele de inteligenţă artificială, aplicabil pentru diverse specialităţi medicale.

În cadrul studiului, ChatGPT a primit opt întrebări bazate pe scenarii ipotetice de cazuri de infecții, pentru a obţine sfaturi cu privire la terapia antimicrobiană. A fost evaluat caracterul adecvat al răspunsurilor oferite, consecvența, siguranța și implicațiile privind administrarea medicamentelor. În general, ChatGPT a recunoscut limbajul natural corespunzător şi a înţeles scenariile transmise. Situaţiile medicale serioase nu au fost bine distinse de cele mai puţin importante. ChatGPT a recunoscut factorii importanți din punct de vedere clinic atunci când au fost furnizate informații explicite, dar a omis problemele relevante în scenariile de complexitate ridicată.

Informațiile au fost consecvente și nu au fost repetate în același răspuns, dar sfaturile s-au schimbat uneori la întrebările repetate. Adesea, ChatGPT a menţionat că nu îşi asumă răspunderea şi a recomandat consultarea unui specialist în boli infecţioase. Capacitatea ChatGPT de a recunoaște contraindicațiile antimicrobienelor nu s-a corelat cu importanța acestora. Algoritmul a intrat în “moduri de eșec” în care au fost oferite în mod repetat sfaturi periculoase. ChatGPT și-a ignorat uneori propriile sfaturi și a ratat adesea indicațiile clinice privind siguranța pacienților, ceea ce a facilitat planuri de management inadecvate.

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ Esențial COVID-19 -  https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-analiza-ecdc-boli-infectioase-cutremur-turcia-siria/ 

▶ STUDIU. Cancerul, principala cauză de deces în rândul persoanelor cu diabet zaharat de tip 2  - https://raportuldegarda.ro/cancer-cauza-deces-diabet-zaharat-tip-2/ 

Mar 02, 202326:34
Protecția Imună Dobândită prin Infecția COVID-19 | Dr. Marius Geantă | #știința360

Protecția Imună Dobândită prin Infecția COVID-19 | Dr. Marius Geantă | #știința360

În ediția de pe 21 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre protecția imună dobândită în urma infecției COVID-19 care, deși similară cu cea determinată de două doze de vaccin ARNm, riscurile depășesc beneficiile.

La persoanele care au trecut prin infecție COVID-19 cel puțin o dată, riscul de spitalizare sau deces este cu 88% mai redus timp de 10 luni, comparativ cu cei care nu au trecut prin infecție. Pe 16 februarie a fost publicată în Lancet cea mai amplă analiză de până acum  asupra răspunsului imun obținut în urma bolii și duratei protecției față de diferite variante. În total au fost evaluate 65 de studii din 19 țări.

Infecțiile cu variantele care circulau înainte de Omicron s-au asociat cu o protecție mult mai redusă contra reinfectării cu Omicron BA.1 (36% la 10 luni de la infecție). Meta-analiza arată că durata protecției contra bolii simptomatice și formelor severe este cel puțin la fel de importantă precum cea determinată de două doză din vaccinurile mARN pentru variantele Alfa, Delta, Omicron BA.1.

Autorii atrag atenția însă asupra faptului că rezultatele nu contestă importanța vaccinării, care reprezintă în continuare cea mai sigură metodă de a obține protecția imună. Aceștia precizează că autoritățile ar trebui să ia în considerare atât imunitatea naturală, cât și cea obținută prin vaccinare pentru informarea politicilor de sănătate (stabilirea de recomandări pentru zonele cu transmitere ridicată, la locul de muncă, în mijloacele de transport, etc). Vaccinarea este în continuare extrem de importantă pentru toată lumea pentru a proteja populațiile la risc (persoanele vârstnice, cei cu comorbidități).

Mai multe detalii despre subiectele discutate:

▶ Esențial COVID-19 -  https://raportuldegarda.ro/esential-sanatate-publica-infectii-rezistente-antibiotice-tratate-virusuri-bacterii/ 

▶ PREMIERĂ. Primul copil din UK a primit terapia genică pentru leucodistrofie metacromatică în afara studiilor clinice  - https://raportuldegarda.ro/primul-copil-uk-terapie-genica-leucodistrofie-metacromatica 

▶ STUDIU. Poluarea aerului, factor de risc pentru creșterea tensiunii arteriale la adolescenți  - https://raportuldegarda.ro/poluare-aer-factor-risc-crestere-tensiune-arteriala-adolescenti/ 

Feb 23, 202324:08
Blocarea Infecției SARS-CoV-2 la Nivel Pulmonar | Dr. Marius Geantă | #știința360

Blocarea Infecției SARS-CoV-2 la Nivel Pulmonar | Dr. Marius Geantă | #știința360

În ediția de pe 14 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre identificarea unei proteine care blochează infecția cu SARS-CoV-2 la nivel pulmonar și formează o barieră protectoare naturală în organismul uman.

Proteina, numită LRRC15 (leucine-rich repeat-containing protein 15) funcționează ca un receptor care se leagă de SARS-CoV-2 și îl „sechestrează”, blocând progresia infecției. Studiul a fost realizat la Universitatea Syndey și reprezintă un punct de plecare important pentru cercetarea unei noi clase de medicamente pentru prevenția infecției cu SARS-CoV-2 sau alte coronavirusuri, dar și pentru țintirea unor altor procese cum ar fi fibroza pulmonară. Studiul a fost publicat în PLOS Biology.

Autorii au explicat că această proteină funcționează pe modelul „Velcro”, se lipește de proteina spike a virusului și apoi îl îndepărtează de celulele țintă pe care le-ar putea infecta. LRRC15 este un receptor prezent nu doar în plămâni ci și în piele, la nivelul placentei, în nodulii limfatici și la nivelul limbii.

Atunci când s-au aplicat colorații speciale asupra țesutului pulmonar sănătos nu s-a identificat LRRC15, dar în cazul plămânilor afectați de COVID-19, proteina LRRC15 era abundentă. De aceea, s-a concluzionat că proteina este parte din răspunsul organismului la infecția COVID-19, prin care se dezvoltă o barieră fizică ce separă virusul de celulele umane.

Subiectele discutate:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ Esențial COVID-19 -  https://raportuldegarda.ro/esential-proteina-egfr-rol-mecanism-virus-hepatitic/

▶ Testarea ADN-ului tumoral circulant permite identificarea tratamentului potrivit pentru cazurile avansate de tumori stromale gastrointestinale - https://raportuldegarda.ro/adn-tumoral-circulant-identificarea-tratament-cazuri-avansate-tumori-stromale-gastrointestinale/

▶ STUDIU. Secvențierea rapidă a întregului genom poate ghida decizia clinică la 2 din 3 copii internați în secțiile ATI - https://raportuldegarda.ro/secventiere-rapida-intreg-genom-ati-copii/ 

Feb 16, 202326:53
Rujeolă, Encefalită Severă | Dr. Marius Geantă | #știința360

Rujeolă, Encefalită Severă | Dr. Marius Geantă | #știința360

În ediția de pe 7 februarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre legătura dintre rujeolă și apariția unei forme de encefalită severă.

A fost descoperit mecanismul prin care virusul rujeolic poate provoca o tulburare neurologică rară, dar fatală (panencefalită sclerozantă subacută sau SSPE), care poate apărea la câțiva ani după o infecție cu rujeolă. În mod normal, virusul rujeolic nu are capacitatea de infectare a sistemului nervos, însă conform studiului recent, virusurile care persistă în organism pot dezvolta mutații în proteina de fuziune sau proteina F.

Cercetătorii au analizat genomul virusului rujeolic de la pacienții cu SSPE și au observat că diferite mutații s-au acumulat în proteina lor F. Anumite mutații sunt responsabile pentru creșterea activității infecțioase la nivel celular, însă unele mutații determină o scădere a activității virale. 

Au fost descoperite două strategii prin care virusul rujeolic fuzionează și infectează neuronii:

● inițial, activitatea de fuziune a unei proteine F mutante este suprimată datorită interferenței cu proteinele F normale, însă această interferență poate fi ulterior depășită de acumularea de mutații;

● unele mutații ale proteinei F pot reduce activitatea de fuziune, dar o cooperare între aceste tipuri de proteină F și formele normale poate determina o creștere a activității de fuziune (ceea ce înseamnă că inclusiv proteinele F mutante care par a fi incapabile să infecteze neuronii pot infecta în continuare sistemul nervos).


Subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

▶ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-exercitii-fizice-vaccinare-gripa-nivel-seric-anticorpi/


SPUNE-ȚI PĂREREA în cercetarea cancerului din UE

▶ https://raportuldegarda.ro/chestionar-cercetare-cancer-uniunea-europeana-uncan-eu/

Feb 09, 202321:20
Consecințele Dezinformării în Sănătate | Dr. Marius Geantă | #Știința360

Consecințele Dezinformării în Sănătate | Dr. Marius Geantă | #Știința360

În ediția de pe 31 ianuarie 2023 a emisiunii #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a discutat despre consecințele dezinformării în sănătate.

Reticența față de vaccinuri, alimentată de dezinformare și teorii ale conspirației, a dus la mii de decese și spitalizări și a costat sistemul de sănătate cel puțin 300 de milioane de dolari în timpul celor două valuri pandemice, conform unui raport realizat în Canada. Impactul real este mult mai mare decât datele din raport, care au urmărit doar o perioadă de 9 luni.

Dezinformarea a contribuit la ezitarea în legătură cu vaccinarea pentru 2,3 milioane de cetățeni. Dacă toate aceste persoane ar fi ales să se vaccineze, ar fi fost evitate 2800 de decese, s-ar fi înregistrat cu 13.000 mai puține spitalizări. De asemenea, s-a fi evitat 3500 de internări în secțiile de terapie intensivă și aproape 200.000 de cazuri de COVID-19 la nivel național. Conform experților care au contribuit la raport, impactul individual este relativ simplu de cuantificat prin spitalizări, decese și costuri. Deși costurile la nivel de societate sunt mai dificil de evaluat, impactul asupra sănătății publice sunt semnificative, iar post-pandemie, țara a devenit mult mai vulnerabilă la consecințele dezinformării.

Subiectele discutate:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-vaccin-bivalent-actualizat-omicron-eficient-preventie-forme-severe/

Feb 02, 202329:12
Utilizarea terapiilor destinate bolilor cardiovasculare în pandemia COVID-19 | Dr. Marius Geantă | Știința360

Utilizarea terapiilor destinate bolilor cardiovasculare în pandemia COVID-19 | Dr. Marius Geantă | Știința360

În cadrul acestei ediții #știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat avansurile științifice ale momentului. Una dintre noutățile discutate a fost reducerea utilizării medicamentelor pentru scăderea riscului cardiovascular în timpul perioadei pandemice.

Utilizarea medicamentelor adresate riscului cardiovascular, precum terapia antihipertensivă sau hipolipemiantă, a scăzut pe parcursul pandemiei COVID-19, fiind estimată o creştere asociată a morbidităţii şi mortalității cardiovasculare, conform unui studiu publicat în Nature Medicine. În acest context, este necesară identificarea persoanelor care nu au urmat aceste tratamente, precum şi iniţierea urgentă a terapiei necesare, pentru a evita consecinţele negative pe termen lung.

Principalele concluzii ale studiului au fost:

  • Eliberarea de medicaţie antihipertensivă a scăzut din martie 2020, până în iulie 2021, astfel că aproximativ 500 000 de persoane în minus au iniţiat această terapie.
  • Incidenţa utilizării medicamentelor hipolipemiante a scăzut cu peste 16 000 de pacienţi pe lună în prima jumătate a anului 2021, faţă de 2019.
  • Pentru diabetul zaharat de tip 2, incidenţa utilizării medicamentelor (exceptând insulina) a crescut cu peste 600 de pacienţi pe lună pentru aceeaşi perioadă, probabil reflectând o creştere a incidenţei diabetului zaharat de tip 2.

Subiectele discutate:

▶ https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/ 

▶ https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-varianta-virala-sistem-imun-raspuns-infectie/ 

Jan 26, 202335:24
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, forma ușoară de COVID-19 nu exclude apariția sindromului long-COVID

Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, forma ușoară de COVID-19 nu exclude apariția sindromului long-COVID

În cadrul ediției de pe 17 ianuarie 2023 a emisiunii Știința360, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat avansurile științifice ale momentului. Tema principală a discuției a fost sindromul long-COVID care poate apărea chiar și în urma unei forme ușoare de COVID-19. 

Un studiu retrospectiv arată că pacienții COVID-19 pot dezvolta o serie de sechele post-COVID-19 chiar dacă au avut doar o formă ușoară de infecție, însă simptomele dispar complet pe parcursul primului an de la diganostic. Au fost observate mai puține astfel de simptome la copii, acestea dispărând în decurs de 6-12 luni de la aparițe. Un risc mai mic de dispnee a fost observat la pacienții infectați ulterior vaccinării împotriva SARS-CoV-2, comparativ cu pacienții nevaccinați.

A fost evaluat riscul de a dezvolta 70 de manifestări de tip long-COVID-19 în perioada timpurie (1-6 luni) și tardivă (6-12 luni). Infecția cu SARS-CoV-2 a fost asociată în mod semnificativ cu riscuri crescute în perioada timpurie sau tardivă pentru anosmie, disgeuzie, tulburări cognitive, dispnee, stare de slăbiciune, palpitații și cu exces de risc semnificativ, dar mai mic, pentru amigdalita streptococică și amețeli.

Suplimentar, în faza timpurie a mai fost raportat un risc crescut pentru: căderea părului, durere toracică, tuse, mialgii și tulburări respiratorii. De notat, rezultatele au fost aceleași indiferent de varianta virală.

Subiectele discutate:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

Jan 19, 202325:59
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă - ce știm până acum despre subvarianta Omicron XBB.1.5?

Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă - ce știm până acum despre subvarianta Omicron XBB.1.5?

În cadrul acestei ediții #știința360 din 10 ianuarie 2023, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a comentat avansurile științifice ale momentului. Discuția s-a concentrat în jurul subvariantei Omicron XBB.1.5 - ce știm până acum, cât de transmisibilă este și ce date pun la dispoziție ECDC și CDC. 

XBB.1.5 este o subvariantă a Omicron, iar datele preliminare arată că are un avantaj mare de transmitere și de a deveni dominantă, față de subvariantele care circulau anterior în America de Nord și Europa. Din datele CDC, pare că XBB 1.5 prezintă al doilea cel mai mare avantaj de răspândire până în prezent, pe locul doi după BA.1. Cea mai probabilă explicație a avantajului de transmitere este nivelul deja ridicat de evadare imună, combinat cu efectul unei mutații cheie în proteina Spike.

La ultima evaluare a variantelor SARS-CoV-2 circulante (21 decembrie 2022), ECDC clasifica subvarianta XBB ca fiind variantă de interes, nu de îngrijorare; variantele de îngrijorare (VOCs) fiind în continuare subvariantele BA – 2, 4 și 5.

Despre subiectele discutate la #științta360:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/subvarianta-omicron-xbb-ce-stim/ 

Jan 12, 202329:51
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, analiza transcriptomică în timpul fazei acute de COVID-19 indică tipul de sechele pe termen lung

Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, analiza transcriptomică în timpul fazei acute de COVID-19 indică tipul de sechele pe termen lung

În cadrul ediției de pe 13 decembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Cel puțin două etiologii independente ale sechelelor post-acute în urma infecţiei cu SARS-CoV-2 (long-Covid), care se disting în funcţie de dependența de titrurile de anticorpi anti-spike, au fost identificate prin analiză transcriptomică în cadrul unui studiu publicat în Nature Medicine. Procesele moleculare care determină consecinţele COVID-19 pe termen lung sunt detectabile încă din timpul fazei acute şi sunt implicate în răspunsul gazdei la prezenţa infecţiei cu SARS-CoV-2.

Studiul a inclus 165 de persoane spitalizate pentru infecţia acută cu SARS-CoV-2, care au fost apoi supravegheate şi în perioada post-acută. Evaluarea expresiei genice şi titrului de anticorpi s-a realizat în fază acută, caracterizând molecular răspunsul pacienţilor la infecţia cu SARS-CoV-2. Au fost identificate caracteristici distincte ale expresiei genei specifice tipului celular în fază acută, care asociază diversele tipuri de celule imune de sechele post-acute la 1 an după externarea din spital.

Două tipuri de long-Covid au fost asociate cu patternuri diferite ale expresiei genice la nivelul plasmocitelor. Într-unul dintre acestea, sechelele s-au asociat cu o expresie mai mare a genelor legate de imunoglobuline într-un mod dependent de titrul de anticorpi anti-spike. În celălalt grup, sechelele s-au asociat, independent de aceste titruri, cu o expresie mai scăzută a genelor legate de imunoglobuline. Asocierea dintre titrul scăzut de imunoglobuline şi prezenţa sechelor post-COVID-19 a fost validată cu ajutorul unei cohorte externe.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

  • https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/
  • https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-analiza-transcriptomica-faza-acuta-sechele-termen-lung/ 
Dec 15, 202223:16
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre monitorizarea de rutină a rezistenței la antimicrobiene

Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre monitorizarea de rutină a rezistenței la antimicrobiene

În cadrul ediției de pe 6 decembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Prin analiza probelor de pe uzate din 243 de orașe, din 101 țări, între 2016 și 2019, o echipă de la DTU National Food Institute a realizat o „hartă” a distribuției genelor de rezistență antimicrobiană. Studiul, care se bazează pe o analiză metagenomică la scară globală, a fost publicat în Nature.

S-au identificat gene de rezistență similare în tipuri diferite de bacterii, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă. Dacă aceste genele se regăsesc în bacterii care nu sunt patogene la om de obicei, nu vor pune probleme, însă dacă genele apar la bacteriile cunoscute a cauza boli severe la om (ex. Salmonella) riscul la adresa sănătății populației poate fi major. Multe dintre fenomenele de transmitere a genelor de rezistență între mai multe tipuri de bacterii s-au identificat în Africa Sub-Sahariană, în țări în care nu există programe de monitorizare a rezistenței. 

Autorii atrag atenția că pentru combaterea rezistenței antimicrobiene sunt necesare strategii adaptate pentru fiecare zonă, deoarece aplicarea aceleiași metode poate avea efecte diferite în funcție de particularitățile geografice. Indiferent de intervenția aleasă, analiza genomică a apelor uzate poate permite monitorizarea regională a rezistenței la antimicrobiene, a variantelor, a diversității din rezervooarele urbane.

Monitorizarea genomică nu ar trebui să fie folosită doar în contextul pandemiilor. Aceasta ar trebui să se aplice în mod continuu și infecțiilor endemice și epidemiilor silențioase, inclusiv pentru monitorizarea rezistenței la antimicrobiene , care se preconizează că va duce la un număr anual de 10 milioane de decese până în 2050.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-state-ue-buget-sanatate-vaccinuri/ 

Dec 08, 202215:38
Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre efectul politicii Facebook de eliminare a dezinformării cu privire la vaccinurile SARS-CoV-2

Podcast #știința360. Dr. Marius Geantă, despre efectul politicii Facebook de eliminare a dezinformării cu privire la vaccinurile SARS-CoV-2

În cadrul ediției de pe 29 noiembrie 2022 a emisiunii #știința360 de pe Radio România Cultural, Dr. Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovație în Medicină #inomed, a comentat avansurile științifice ale momentului.

Dezinformarea promovează neîncrederea în știință, iar alături de infodemie, subminează sănătatea publică și eforturile privind încurajarea obiceiurilor sănătoase și prevenției. Dezinformarea privind vaccinurile împotriva COVID-19, răspândită cu ușurință în mediul online, a reprezentat una dintre principalele bariere în salvarea de vieți prin prevenirea formelor severe de boală.

Platformele de socializare au încercat să o reducă sau, cel puțin, au părut că încearcă. Rezolvarea prin metode „soft” de moderare, precum semnalarea și clasificarea conținutului nu par să fi avut succes, sugerând la o primă vedere că este necesară adăugarea de măsuri „hard” de conținut – de exemplu, interzicerea și blocarea conținutului.

Un studiu aflat în stadiul de preprint, publicat de specialiști de la George Washington University, a evaluat dacă politicile Facebook de eliminare a conținutului privind dezinformarea legată de vaccinuri au fost eficiente.

Rezultatele? Deloc surprinzătoare – politicile Facebook au redus într-adevăr numărul de postări anti-vaccin, dar au provocat și câteva efecte adverse importante: conținutul pro-vaccinare a fost, de asemenea, eliminat, iar engagementul cu conținutul anti-vaccinist a fost de fapt stimulat, ajungând repede la nivelurile de dinaintea implementării politicilor și accetuând mult mai rău dezinformarea prin particularizarea conținutului pentru a apărea în news-feed-ul utilizatorilor.

Conform autorilor, aceste rezultate sunt o consecință directă, neintenționată, a arhitecturii și obiectivului Facebook: promovarea comunităților și grupurilor. Membrii comunităților dedicate anti-vaxx caută informații din multiple surse pentru a-și susține alegerea. În plus, administratorii grupurilor de Facebook folosesc mai multe canale oferite de Meta pentru a disemina informații eronate și distorsionate (ca Whatsapp), iar încercarea de combatere pe un canal, duce la intensificarea diseminării pe alt canal.

Mai multe detalii despre subiectele dezbătute în această săptămână:

https://raportuldegarda.ro/stiri-covid-romania/

https://raportuldegarda.ro/esential-covid-19-politica-facebook-eliminare-dezinformare/ 

Dec 02, 202229:57