Centrul de Resurse Juridice

În episoadele anterioare am încercat să trasăm o hartă generală a situației actuale în România, din perspectiva acestei etape tranzitorii în care ne aflăm ca societate. Trecerea de la un sistem de ocrotire a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale, un sistem de altfel consolidat și care a produs efecte foarte multe decenii, este vorba desigur despre măsura punerii sub interdicție judecătorească însoțită de măsura instituirii tutelei, la un sistem nou, revoluționar, de sprijin în luarea deciziei, sistem care presupune recâștigarea de către persoanele cu dizabilități intelectuale și sau psihosociale, a statutului de cetățeni cu drepturi depline, persoane cu adevărat egale din perspectivă juridică cu noi toți ceilalți, cei ce am avut norocul să trăim fără să fim provocați, afectați sau copleșiți de o dizabilitate intelectuală sau psihosocială.

Până acum am abordat pe larg câteva aspecte legislative, psihologice, sociale și chiar filozofice și morale relevante pentru toți cei care se confruntă cu o formă sau o alta a unei dizabilități intelectuale și/sau psihosociale. Pentru aceștia, pentru familiile, pentru prietenii lor sau pentru profesioniștii sau oameni obișnuiți, interesați de această temă deosebit de importantă pentru societatea românească.

Varianta text: https://www.crj.ro/wp-content/uploads/2022/12/Transcript-Podcast-SLD-ep-3.pdf

__________________________________

Partea a doua a discuției pe care psihologul Mugur Frățilă a purtat-o cu prof. Michael Bach, promotorul reformei introducerii sprijinului în luarea deciziei pentru persoanele cu dizabilități, este un bun prilej pentru a răspunde unei serii de întrebări care se află, cu siguranță, pe buzele multora dintre actorii interesați de acest subiect: Ce înseamnă mecanismul de suport în luarea deciziei? Cum va fi implementat? Ce riscuri există și care sunt beneficiile reale? Cum, când și cu ce costuri va fi implementată această reformă?
„Există exemple în România de organizații, agenții, societate civilă care facilitează în jurul unei persoane (sau familii) sprijinul în luarea deciziilor. Sunt, așadar, exemple pe care se poate construi!”
Întrebarea este cum creștem această capacitate?
Pe rând, prof. Michael Bach răspunde fiecăreia dintre întrebările de mai sus, în speranța că aceste răspunsuri vor prilejui soluții, idei, alternative care să adreseze cu delicatețe întreaga paletă de probleme, temeri și așteptări pe care le trăiesc azi persoanele cu dizabilități și cei care se află în jurul acestora - familii, organizații, prieteni.
__________________________________

Orice persoană trebuie să fie liberă să acționeze în vederea dezvoltării personalității sale, statul, în virtutea caracterului său social, având obligația de a reglementa un cadru normativ care să asigure respectarea individului, deplina exprimare a personalității cetățenilor, a drepturilor și libertăților lor, a șanselor egale, având ca rezultat respectarea demnității umane. Vom discuta împreună despre ce înseamnă toate acestea, care sunt implicațiile, care sunt riscurile, dar și perspectivele într-o serie de 5 episoade. Vom încerca să abordăm subiecte diferite cu oameni diferiți, subiecte precum punerea sub interdicție, tutelă, suport în luarea deciziilor și multe altele. 

Mulți oameni care au în familie astăzi o persoană cu diferite dizabilități intelectuale sau psihice și urmau să intre în procedura de punere sub interdicție, respectiv de instituire a tutelei sunt astăzi derutați, îngrijorați și temători în legătură cu ce le va rezerva viitorul în sensul de a proteja viața și destinul celor dragi. Decizia Curții Constituționale a creat foarte multă agitație în societatea românească, dar și foarte mult haos la nivel instituțional și legislativ. 

Care este cea mai bună abordare în raport cu oamenii care au anumite frici legitime? 

Care ar fi cel mai simplu, clar și puternic mesaj pentru acești oameni?