Duminici cu Poezie

Vinerea aceasta, 15 ianuarie, s-au împlinit 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, prilej cu care vă voi vorbi despre bunul său prieten poet, prozator, folcorist, traducător și autor de manuale -  Miron Pompiliu. Cel înregistrat în acte sub numele Moise Popovici, dar cunoscut în literatură ca Miron Pompiliu, s-a născut în 1847, în familia unui preot din Ştei. Nu avea 20 de ani când a publicat mai multe poezii în revista „Familia” condusă de Iosif Vulcan.

În urmă cu 140 de ani, în noaptea de 6 spre 7 ianuarie 1881, la Bucureşti, se năștea poetul Romanțelor tinereților multor generații, unul dintre reprezentanții importanți ai Simbolismului românesc - Ion Minulescu. „Poezia lui Minulescu biruia prin sinceritatea accentului ei. «Romanțele» mai ales cucerise prin palpitul acelei melancolii, acelei tristeți care se degajează din toate sonoritățile sufletului său. Este în ”Romanțe” o undă de adevărată și mare poezie, care trebuie cătată mai ascuns”, spunea criticul literar brăilean, Perpessicius.

De-a lungul secolelor, sărbătoarea Crăciunului a umplut sufletele a milioane de oameni, mai ales copii, care păstrează, în fiecare an, amintirea clinchetului de clopoţei din seara de Ajun, a frânturilor de colinde amestecate cu viforul ninsorilor şi a împodobirii bradului, în aşteptarea darurilor aduse de Moş Crăciun. Sărbătoarea încărcată de tradiţii şi simboluri este însoţită de mireasma proaspătă a cetinei de conifere. Cu speranţa că anul nou va fi mai bun decât bătrânul 2020, vă doresc sanatate, intelepciune in cuvant si oameni sinceri alaturi!  Un An Nou Fericit!

Dacă mai țineți minte, în primul episod am citit poeziile lui Mihai Eminescu. Ei, oare cum aș putea încheia acest prim sezon, dacă nu cu marea sa iubire, Veronica Micle? Dacă vrei să îi citești poeziile sau scrisorile, ori să ți-o imaginezi pe Veronica, nu poți s-o faci decât luând-o împreună cu Mihai Eminescu, căci dragostea ce i-a legat, a creat și cele mai frumoase poezii de dragoste ale limbii noastre și cea mai frumoasă poveste de iubire a literaturii române.

„Poezia este singura avuție pe care omul o are încă nejefuită. Până acum tot ce a avut omul a fost jefuit, poezia încă nu și-a inventat un „Hitler al poeziei” ca să fie jefuită de către el. Poezia este a tuturora. În toți oamenii există poezie, iar poetul este muncitorul, traducătorul umil al sentimentelor...”, spunea poetul Nichita Stănescu, care a murit în urmă cu 37 de ani, pe 13 decembrie. Considerat atât de critica literară cât şi de publicul larg drept unul dintre cei mai de seama scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuşi o denumea „Dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparţine poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Nichita Hristea Stănescu s-a născut la 31 martie 1933, la Ploieşti, mama sa fiind Tatiana Cereaciuchin, membră a unei familii de nobili de origine rusă refugiată în România, iar tatăl, Nicolae Hristea Stănescu, fost ţăran devenit meşteşugar şi comerciant.

Tudor Arghezi (numele său real - Ion Nae Theodorescu) s-a născut la 23 mai 1880, la Bucureşti, într-o familie originară din Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj.  Se spune că Tudor Arghezi a trăit într-o viaţă de om cât alţii în zece. A fost călugărul Iosif de la Mănăstirea Cernica şi diacon. A muncit în străinătate ca bijutier şi ceasornicar. Nu şi-a încheiat studiile liceale, a făcut închisoare de două ori din cauza convingerilor politice exprimate ca ziarist. A fost interzis de comunişti, trăind la limita supravieţuirii din vânzarea cireşelor de la Mărţişor.

Nina Cassian se naște la Galați, sub numele Renée-Annie Cassian-Mătăsaru, la 27 noiembrie 1924 într-o familie de evrei. La numai 20 de ani a debutat în paginile revistei Ecoul cu o traducere din Georges Rodenbach și Christian Morgenstern, pe care a semnat-o cu pseudonim, lucru destul de des întâlnit mai apoi la ea. A recunoscut mereu că a fost influențată de opera lui Mihai Eminescu și de cea a lui Arghezi, acești doi autori fiind motivul pentru care ea a început să scrie versuri suprarealiste, poeme ce vor apărea în volumul de debut „La scara 1/1” ce a fost publicat când avea numai 23 de ani. Music background: Woodland by Evelyn Stein

Arcadie Suceveanu - un poet modern frământat de probleme esențiale, care prin scris se întoarce mereu cu gândul la Bucovina, nu degeaba i se mai spune și „poet cu Bucovina în suflet și în cuvânt”. La  16 noiembrie 1952,  în satul Suceveni, raionul Hliboca (Adâncata) din regiunea Cernăuți, în familia lui Vasile și Catrina Sucevan se năștea Arcadie, cel care a fost crescut și educat în atmosfera protectoare a unui cămin familial menit să-i ofere siguranța de sine. A debutat în anul 1968 cu versuri închinate mamei, în „Zorile Bucovinei”, iar în 1979,  a publicat prima plachetă de versuri, „Mă cheamă cuvintele”. Au urmat volumele  de versuri „Țărmul de echilibru”, „A fugit  melcul de-acasă”, „Ora cinci fără doi fulgi”, „Mesaje la sfârșit de mileniu”, „În cămașă de cireașă”, „ Arhivele Golgotei”,  „Eterna Danemarcă”, ”Înfruntarea lui Heraclit” și multe altele.

La 5 noiembrie, s-au făcut 10 ani de când Adrian Păunescu a plecat dintre noi. Ne-a lăsat moștenire peste 50 de volume care-i poartă semnătura, a scris poezie, proză şi cuvinte care au cântărit greu în zeci de reviste şi ziare. A fost prezent la sute de emisiuni de televiziune, a vorbit şi a scris despre şi pentru români.

Hey! Dacă în primele 3 episoade am ales poeți precum Eminescu, Mircea Lutic și Bacovia, de data aceasta va fi una din vocile importante ale literaturii române contemporane.  Pentru scriitoarea de azi poezia i-a fost salvare de fiecare dată, cea care a învăţat de la Lucian Blaga că „o metaforă este mult mai importantă decât zece metafore şi că metafora nu trebuie să fie o podoabă a poeziei, ci trebuie să fie scheletul ei”. Ana Blandiana  - autoarea  a 26 de cărți publicate în română și a 60 de volume apărute în alte 26 de limbi, o  luptătoare pentru libertatea civică din România.

 „Aflat în rândul acestor artişti curajoşi şi lucizi, Bacovia, poetul stanţelor, ne lasă să intuim că destrucţia sa lirică este, până la urmă, una constructivă, prevestitoare a unei armonii existenţiale recucerite, a unui timp uman care să nu însemne doar azi, ieri sau mâine. Fiindcă: «Nu-i mâini/ Nici azi,/ Nici ieri,/ Timpul...»”, Ioan Milea. La o lectură de profunzime, poezia lui Bacovia este, în primul rând, o stare de spirit, iar apoi un mod de a fi...

„Mircea Lutic e un cioplitor direct în piatră şi marmură, un tăietor în diamant...”, (Mihai Cimpoi) Ilustru  poet din nordul Bucovinei, profesor, traducător, istoric și critic literar, Cetățean de Onoare al Bucovinei, membru al Uniunilor Scriitorilor din România, R. Moldova şi Ucraina, inima căruia a încetat să mai bată la 18 septembrie 2020.

Bun venit la podcastul Duminici cu Poezie!   „Recitindu-l pe Eminescu ne reîntoarcem, ca într-un dulce somn, la noi acasă”, nota Mircea Eliade, citat care m-a inspirat să fac  primul episod, în care vă voi citi câteva poezii mai puțin cunoscute ale poetului drag mie.